joi, 29 septembrie 2011

Doamna deputat Alina Gorghiu organizeaza o intalnire intre rezervistii militari din Bucuresti si reprezentanti ai Comisiilor de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Senat si Camera Deputatilor


Stimată doamnă
Stimate domn,
Vă invit alături de colegii mei din comisiile pentru apărare şi siguranţă naţională, la o întâlnire de lucru pentru îmbunătaţirea şi crearea unui cadru legislativ coerent, dedicat dumneavoastră.
Vă propunem ca subiecte de discuţie: statutul de rezervist, drepturile pe care le aveţi la finalul unei cariere al cărei succes a fost dublat de greutăţi, privaţiuni, riscuri şi sacrificii, precum şi obligaţiile pe care le are statul român faţă de dumneavoastră.
Vă aştept cu propuneri concrete, pe care să le promovez mai departe, sub forma unor iniţiative legislative, cu idei şi sugestii, atât în privinţa vieţii de rezervist militar, cât şi în ceea ce priveşte problemele pe care le întâmpinaţi în sectorul în care locuiţi.
Întâlnirea, la care au confirmat participarea fostul ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu, Preşedinte al Comisiei senatoriale pentru Apărare, Vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru şi Preşedintele Comisiei pentru Apărare a PNL, Corneliu Dobriţoiu, va avea loc la Palatul Parlamenului, sala Grupului PNL, ora 16:00. Accesul se va face dinspre Parcul Izvor pe la intrarea S1, începând cu ora 15:00.
Rezervistii care doresc să participle sunt rugate să confirme prezenţa până luni, 03.10.2011, orele 10.00 la următoarele date de contact:

Vă mulţumesc şi vă aştept cu drag!
Deputat Alina Gorghiu,
Secretar al Comisiei Juridice, de Disciplina si Imunitati
Preşedinte al Comisiei Juridice PNL
Telefon : 0722.587.667,
Adresă e-mail :  deputat@alinagorghiu.ro


 PRECIZARE A PRESEDINTELUI SCMD, Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Deoarece la actiunea de mai sus, organizata de catre doamna deputat PNL Alina GORGHIU, nu a fost invitat oficial SCMD, nici Filiala Sector 5, prin presedinte, invitatia fiind generala catre rezervistii din Bucuresti, membrii SCMD din Capitala pot participa individual, daca doresc, in calitate de rezervisti, prezentandu-si la respectiva activitate punctele de vedere personale.

marți, 27 septembrie 2011

Daca doriti sa aflati stadiul proceselor juridice

Dosarele militarilor în rezervă au inceput sa fie depuse în data de 10 februarie 2011, la registraturile instanțelor din toată ţara. Reclamaţiile au fost în număr de 10.000, dintre care 2000 au fost depuse la Tribunalul din Bucureşti.

Pentru contestarea DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR emise în baza OUG nr1/2011

Recomandări privind conținutul contestatiilor la deciziile de revizuire a pensiilor recalculate, emise în baza O.U.G. nr. 1/2011 (aprobată prin Legea nr.165/2011), ce urmeaza a fi formulate comisiilor de contestatii pensii din cadrul MAI, MApN, SRI.:


a) contestarea deciziilor de revizuire emise începând cu data de 24.03.2011 (DATA DE PE DECIZIA DE REVIZUIRE, nu de pe plic) - pentru cei care contestă atât legalitatea (temeiul juridic), cât și cuantumui pensiei - Click aici pe: MApN, MAI, SRI, URMAȘI;

b) pentru cei care doresc -și păstreze statutul de militar/polițist/etc. - se contestă numai legalitatea (temeiul juridic) - Click aici pe: STATUT

Contestatiile vor fi formulate la primirea deciziilor de revizuire , urmarind cu rigurozitate etapele precizate in GHIDUL cu demersurile membrului SCMD pentru anularea deciziei și a hotărârii de revizuire a pensiei

Adresele de expediere a contestatiilor:

1 - Casa de Pensii Sectorială din cadrul MApN, Bucuresti-str. Drumul Taberei, nr. 7-9, Sector 6;

2 - Casa de Pensii Sectorială din cadrul MAI, Bucuresti-str. George Georgescu, nr.3, Sector 4;

3 - Casa de Pensii Sectorială din cadrul SRI, Bucuresti-str. Piața Amzei nr.4, sector 1.

vineri, 23 septembrie 2011

MANIFEST DE 7 OCTOMBRIE

 
Scrisoare deschisa tuturor membrilor SCMD


Stimati camarazi,

In toate statele civilizate, conduse de guverne decente, mai putin in Romania, pe data de 7 octombrie, patronatele, sindicatele, Societatea civila aniverseaza Ziua Internationala a Muncii Decente.
Pe data de 7 octombrie, pentru prima data in Romania, SCMD organizeaza aceasta manifestare. In Bucuresti - cu filialele din Capitala si jud Ilfov, in teritoriu - in fiecare localitate in care exista filiale, sau grupat (ramane la latitudinea dvs.) in resedintele de judete.
Coincidenta face ca, pe 7 octombrie, sa inceapa la Parlamentul Romaniei, lucrarile Adunarii Anuale Parlamentare NATO. Vor fi prezenti, alaturi de Staff-ul NATO, 6 sefi de state.
Guvernul a luat masuri pentru a impiedica orice manifestare in jurul Parlamentului cu aceasta ocazie, in ideea de a minti inca odata opinia publica internationala asupra situatiei reale din tara. SCMD este singura forta a Societatii civile din Romania care va organiza manifestatii cu aceasta ocazie. Solicitam tuturor membrilor SCMD din Capitala, nu numai sa fie prezenti la ora 10.00 pe platoul din fata Academiei Militare, dar sa-si mobilizeze si prietenii, vecinii, rudele, cunoscutii.
Solicitam membrilor SCMD din toate filialele sa faca acelasi lucru, in aceeasi zi, la aceeasi ora, asigurand prezenta masiva in fata prefecturilor.
Ingaduiti-ne sa va explicam de ce trebuie sa participati si de este in interesul dvs sa participati.

De ce trebuie sa participati?

Pentru ca nu sunteti nici ”asistati”, nici ”beneficiari”!  Ati fost, sunteti si veti muri militari! Iar datoria noastra constitutionala este nu numai sa aparam unitatea si integritatea teritoriala a tarii (pe care Puterea se pregateste sa le desfiinteze prin regionalizare, ca baza a federalizarii) ci si democratia constitutionala, cu desavarsire desfiintata intr-un stat in care executivul a anihilat complet legislativul si puterea judecatoreasca, a distrus industria, transporturile, a vandut pamantul agricol, a vandut sau a inchis in scopul vinderii minele, a distrus administratia publica, armata, internele, serviciile de informatii, reteaua de spitale, sistemul de invatamant, etc, proclamand lipsa oricaror obligatii ale statului fata de cetateni si hotarand ca trebuie sa plecam aiurea sa muncim, daca vrem sa supravietuim sau sa parasim in 6 ani, pe cale naturala sistemul, daca suntem pensionari sau invalizi. In acest stat, in care Puterea a distrus, invrajbindu-le, toate categoriile socio–profesionale, noi, ca rezervisti disponibilizati sau pensionati, am ramas, datorita faptului ca ne-am organizat, ultima speranta, ultima linie de rezistenta in fata marilor asasini economici.

De ce este interesul dumneavoastra sa participati?

La aceasta intrebare va vom raspunde in ordinea categoriilor de varsta, de obiective si de calitate juridica, in care ati aderat la SCMD:

1.     Stimati camarazi pensionati anticipat sau la termen,

Incepand din anul 2009, cu ocazia intemeierii fiecarei filiale, SCMD v-a descris punct cu punct ofensiva ce urma a se dezlantui impotriva dvs., prin limitarea apoi rapirea dreptului la munca, a dreptului la proprietate (grad si pensie), la asistenta medicala gratuita, la viata, incepand cu Legea 329/2009 si culminand cu ”legile lustratiei” din 2012. Totul s-a intamplat intocmai, prima lege a lustratiei fiind deja in Parlament.
Doi ani de zile ati fost insultati, facuti pomanagii si nesimtiti, pentru ca in valul de ura generala, declansat de propaganda guvernului, sa fiti transformati in civili, dependenti de punctul de pensie, iar pensiile voastre sa scada cu procente intre 18 si 69%. Ati fost loviti prin legi cu caracter retroactiv, votate prin frauda. De fiecare data in Parlament, pe langa frauda, balanta a fost inclinata in defavoarea noastra de ”independentii” dlui Oprea, care n-au admis nici macar amendamentul prevazut in Legea 19/2000 ca din doua cuantumuri, sa ramana cel mai favorabil noua. Botezate ”speciale”, legile noastre ocupationale au fost abrogate, rupandu-ni-se orice legatura cu soldele activilor. Ticalosia s-a numit ”recalculare”. SCMD a invins definitiv in justitie pe 7 ian. a.c., cand, in ciuda ofensivei mediatice, a insultelor la care am fost supusi, a minciunilor debitate de vocile autorizate ale MAI., MApN si SRI, s-a decis ca procesul de recalculare trebuia stopat la 28 sept 2010. Prin urmare, deciziile de pensie pe care le-ati primit in inuarie, sunt si ilegale si nule de drept.
In 24 ianuarie 2011, SCMD a scos 15 000 de oameni in strada la Bucuresti, dand ultimatum Guvernului si presedintiei, ca pe 17 feb sa ne vina pensiile din decembrie si drepturile furate pe luna ianuarie. De frica, Puterea a admis, dar nu ne-a prorogat si legile. Prin urmare, toate pensiile militare, se incaseaza la ora actuala ilegal, mai devreme sau mai tarziu urmand sa ni se ia banii inapoi ca ”foloase necuvenite din drepturi de pensie”.
Iata de ce trebuie sa iesiti in strada, pentru ca acest lucru sa nu se intample. Cu atat mai mult cu cat, extrem de grav vor fi loviti cei cu pensiile marite ”din burta”. Pentru ca guvernul a decis sa ne dezbine si dupa doi ani de insulte a declarat ca nu este vorba de o reducere a pensiilor ”nesimtitilor” ci de a face ”dreptate in interiorul istemuluti”. Cu regret o spunem, unii dintre dvs s-au lasat prostiti.
In locul recalcularii, Puterea a inventat ”revizuirea”, dand o ordonanta fara obiect, apoi o lege votata prin frauda, care si-au propus sa revizuiasca deciziile ilegale din 2010. Din cele 21.753 de procese declansate pe acesta tema, SCMD a castigat deja peste 2400 si in 26 de cazuri a obtinut respingerea recursurilor MAI si MAN.
Dintre membrii SCMD, 26 au redevenit din ”asistati”, militari in rezerva, pe Legile 164/2001 si 179/2004, iar batalia in justitie continua pana la victoria finala, SCMD deschizand intre timp actiune impotriva statului roman si la Bruxelles.
Interesul dvs este sa iesiti in strada pe 7 octombrie, pentru a va apara dreptul la pensii decente, deoarece Puterea se pregateste sa ia inapoi tot ceea ce a aceptat de nevoie sau a acordat propagandistic in plus, prin ”regularizare”, de la 1 ianuarie 2012. In plus, va atragem atentia ca, din ianuarie 2012, se va trece la plafonarea tuturor pensiilor militare sau civile (asa cum salariile au fost ilegal micsorate anul trecut si sfidand insasi legea emisa de Guvern in vederea micsorarii temporare, au ramas si vor ramane micsorate) la 4 puncte de pensie. Va atragem atentia ca la inceputul bataliei noastre punctul de pensie era 738,28 lei, astazi este 732,34 lei si cat va fi in ianuarie 2012, numai Basescu stie!... Deci, prin plafonare, puteti avea si un miliard pensie, mai mult de 2487 lei la valoarea actuala a punctului nu veti lua. Si ca bomboana sa va fie bine pusa pe coliva, din ceea ce va ramane, vi se vor mai lua 15%, pentru ca ati servit Romania proclamata de odraslele vechilor kgb-isti drept stat ”ilegitim si criminal”.
Aceia dintre dvs. care se lasa momiti cu promisiuni sau prostiti de propaganda Puterii, si nu vor veni alturi de noi pe 7 octombrie, vor plange pe mormantul propriei neputinte in ianuarie.

2.     Stimati camarazi trecuti in rezerva in anul 2011,

Ati fost trecuti in rezerva la 50-55 de ani, in baza vechii legislatii, dar pensie ori nu primiti deloc, pana la varsta de 60, 63 sau 65 de ani (cazul Col. (r) Irimescu Luca Aura) ori primiti o pensie ”provizorie” (cazul Col. (r) Roman V. Mirel) intrucat Legea 263/2010 nu este aplicabila.
Aveti tot interesul sa iesiti in strada pentru a ne redobandi statutul de militar si legile ocupationale, cu atat mai mult cu cat dvs., cei care n-ati avut tupeul sa va scoateti retroactiv dosar de handicapati, ca fostul sef al SMG-ului, nu ati beneficiat ca noi de prevederile Legilor 164/2001 si 179/2004!

3.     Stimati camarazi fosti militari angajati pe baza de contract,

SCMD a fost alaturi de dvs. din clipa in care a constatat ca sunteti aruncati pe piata muncii la 40 de ani, fara nici un drept, nefiind nici macar considerati militari, dupa ce ati slujit in uniforma si sub stagul tarii, sangerand in Bosnia, Angola, Afganistan sau Irak. Legea 51/2010 care va dadea dreptul sa va prelungiti contractul pana la 45 de ani a fost initiata si cu ajutorul SCMD, un mare merit revenind uneia dintre cele mai proeminente figuri ale sindicatului, fostul sef al SMG, domnul General (r) Mihail Popescu. Din pacate, aceasta lege, care va dadea dreptul la pensie anticipata, a fost maturata de Legea 263/2010, care ridica varsta de pensie la 50 de ani.
Este interesul dvs. sa iesiti in strada pe 7 octombrie, pentru a ne recupera legile ocupationale, deoarece la 45 de ani sunteti aruncati in strada din locuintele de seviciu, fara drept de pensie militara sau de ajutor de somaj.

4.     Stimati camarazi recent disponibilizati din structurile MAI,

A trecut mai mult de un an de cand SCMD v-a avertizat asupra actului de tradare al Puterii, care urma, cu sau fara lege, sa lase tara fara forte de ordine, protectie si interventie. Zisa reforma din MAI s-a declansat pe fondul unei ofensive imagologice si psihologice la fel de ticaloasa impotriva dvs, ca si aceea impotriva celor mai in varsta.
Ati fost facuti incompetenti, betivi, pilosi, “lipsiti de sange in instalatie””, etc. Pentru ca nimeni sa nu se revolte si sa va apere atunci cand urma sa fiti, in dispretul legii, in baza unor simulacre de concursuri si examinari, dati afara din slujbe!
Contractele voastre au fost unilateral si ilegal denuntate. Mai mult, asa cum noi am fost prostiti sa ne semnam singuri distrugerea, prin cereri de adeverinte inutile de venit, voi ati fost pacaliti sa semnati angajamente ca nu veti face contestatii. SCMD v-a invatat sa ocoliti ticalosia, ca membri SCMD actionati astazi in justitie!
Interesul dvs este sa iesiti in strada pe 7 octombrie, deoarece ofensiva continua. Primarii refuza sa va angajeze in politia locala, deoarece sunteti considerati elemente incapabile, adica dati afara pentru ca ati pierdut examenele!...
Alaturi de noi, ca falanga tanara a noastra, veti duce un razboi de durata, pentru recuperarea nu numai a drepturilor incalcate, dar si a onoarei si a demnitatii incalcate!

Stimati camarazi,

Numai in Bucuresti, la ora actuala au murit 265 de colegi ai nostri cu varste cuprinse intre 47 si 60 de ani. Nu este o solutie sa fierbem in suc propriu si sa ne enervam, facand pe placul lui Boc si parasind pe cale naturala sistemul prin infarct miocardic sau cerebral!
Nu este o solutie sa ne spanzuram ca domnul Mr  (r) Breban Felician (Filiala 1 Satu Mare) din disperare  sau sa ne dam foc in fata Cotocenilor ca dl Mr. (r)  Petre Morjan (Filiala 1 Sector 3 Bucuresti) acuzand dictatura!
Solutia este sa iesim in strada pe data de 7 octombrie, in prezenta in tara a sefilor de state si staff-ului NATO, participanti la Adunarea Anuala Parlamentara NATO, proclamand dreptul tuturor romanilor la onoare, la demnitate, la viata!

Munca decenta! Salarii decente! Pensii decente!

Va reamintim deviza adoptata de noi pe Campia Libertatii la 25 Octombrie 2010: ”Mai bine un sfarsit cu groaza decat o groaza fara de sfarsit”!


Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

vineri, 16 septembrie 2011

Nu mai visati cai verzi pe pereti!...

 
Domnul Neacsu si alti clienti mai vechi ai Puterii s-au gandit, pe modelul actiunii ”radierea PDL”, sa dea o lovitura SCMD, solicitand Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti date privind modificari statutare.
Lasand la o parte faptul ca in spatele actiunii radierea PDL se afla si SCMD, ii atentionam ca spera degeaba!...
SCMD nu a facut modificari statutare si nici nu va face. Alaturi de vicepresedintii suspendati, conform statutului, pana la alegerile generale care vor avea loc peste 3 ani, membrii fondatori au numit, statutar, niste interimari care isi pot desfasura activitatea pana la alegerile generale.
Ii mai avertizam totodata, pe cei care au ca unica preocupare, de doi ani de zile, negarea a tot ceea ce face SCMD si denigrarea conducerii acesteia, ca nu vor avea nici o sansa, nici in privinta indepartarii SCMD de Statut. Toate actele emise sau actiunile efectuate de SCMD sunt verificate de catre Departamentul juridic, pentru a nu se iesi din litera Statutului.
In ceea ce-l priveste pe acest individ care se declara sindicalist militar, asteptam ca Filiala 1 Craiova sa ia, statutar, masurile care se impun, presedintele filialei urmand sa le comunice Consiliului National al Reprezentantilor.
A venit timpul sa separam graul de neghina pentru ca ne asteapta o batalie extrem de stransa.
Suntem fericiti sa anuntam ca, deocamdata, prin Decizii ale Curtii de Apel Pitesti (Dosarele 1206/90/2011, 1207/90/2011 si 1274/90/2011), un numar de 23 dintre membrii SCMD din Filiala 1 Ramnicu Valcea si-au redobandit definitiv si irevocabil statutul si drepturile de militar, pensiile lor urmand sa cresca in conformitate cu Legile 164/2001 si 179/2004, in functie de cresterile soldelor activilor.
Este doar inceputul. Ne vom stradui sa largim bresele produse in Legile 119, 263/2010 si 165/2011, pana la abrogarea acestora!

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Mircea DOGARU

joi, 15 septembrie 2011

Mai este Romania un stat de drept?

            Interogaţia de mai sus nu este gratuită. Ea nu reprezintă emanaţia vreunei frustrări a politicenilor aflaţi în opoziţie, nu urmăreşte obţinerea de voturi şi nu este subordonată vreunui scop economico-financiar. Este altceva. Exprimă îngrijorarea multor mii de pensionari militari care, în mod democratic, se judecă cu Curtea Constituţională a României şi care sunt acuzaţi dur de către această instituţie pe motiv că acţiunea lor este, citez: „ un abuz de drept incalificabil şi denotă intenţia evidentă a reclamanţilor de a aglomera inutil activitatea instanţelor de judecată cu scopul probabil ca aceştia să-şi facă publicitate şi să fie în centrul atenţiei”  Să-şi dorească miile de pensionari militari publicitate? Să urmărească ei, cu scop subversiv, „aglomerarea inutilă” a instanţelor din România? Să vrea ei să ocupe „centrul atenţiei”? Afirmaţiile CCR par de domeniul absurdului kafkian. Ele zugrăvesc imaginea unei alte Românii, departe, îngrozitor de departe de realitatea pe care o trăim azi cu toţii. Dar să vedem faptele, lăsându-vă libertatea de a răspunde singuri la întrebarea din titlu.
            La sfârşitul anului 2010, un număr de asociaţii, organizaţii şi ligi ale militarilor în rezervă şi retragere, precum şi câţiva militari pensionari ( în nume personal) au dat în judecată Curtea Constituţională a României pentru că, în opinia lor,  prin Decizia  nr. 871/25.06.2010 li se  leza dreptul la pensie, consfinţit de Constituţie la  art.47 al.(2),  , şi dreptul la un trai decent (Constituţie, art.47 al (1). În Decizia cu pricina, CCR susţine că pensia militară nu este un drept câştigat al militarilor, ci un supliment pe care statul îl poate acorda ori nu, în funcţie de posibilităţi, iar cuantumul lui (al acestui supliment care ar fi trebuit să fie pensia militară de stat) este aleatoriu, de la zero la oricât vrea statul să dea (vezi şi http://teopal.com/?p=420  „PENSIILE MILITARE DE STAT = UN SUPLIMENT”,  unde lucrurile sunt prezentate pe larg). Decizia 871/2010 valida dispoziţiile unui act normativ devenit ulterior Legea 119/2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor, lege care înlocuia modul de calcul al pensiei militare de stat prevăzut în Legea 164/2001, pus de acord cu NATO, cu un cuantum aleatoriu al unui aşa zis „supliment” pe care legiuitorul îl poate acorda doar în condiţiile în care resursele sale financiare permit.  Aceiaşi reclamanţi au înaintat în justiţie o excepţie  de neconstituţionalitate, întrucât constataseră că, după părerea lor, în chiar legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale a României erau articole care încălcau flagrant Constituţia României. Ambele demersuri aveau ca temei art.1 al.(3) al Constituţiei României care defineşte România ca un stat de drept şiau fost acceptate de Curtea de Apel Bucureşti.
            Procesul şi-a urmat cursul, cu înfăţişări şi amânări caracteristice justiţiei noastre, CCR tratând pentru început întregul demers cu un profund dezinteres. Până la 07.09.2011,  când aceeaşi CCR a trimis Curţii de Apel Bucureşti o Întâmpinare în legătură cu cele sesizate de reclamanţi. Demers în spiritul legii. Numai că, în conţinutul actului găsim afirmaţii şi „dogme” ce  mi se par de neimaginat într-un stat de drept. Cu atât mai mult cu cât ele aparţin înstituţiei care trebuie să apere respectarea drepturilor constituţionale ale fiecărui cetăţean, indiferent cine ar încerca să i le lezeze.
            Două sunt aspectele ridicate de către CCR în Întâmpinare.
           Primul, să nu fie acceptată, sub nici o formă, cererea de chemare a sa în judecată: „să se respingă acţiunea ca inadmisibilă”. Citind argumentele, ele  par aduse din realitatea românească de acum 21 de ani. Se invocă drept susţinere a inadmisibilităţii acţiunii în justiţie legea de organizare şi funcţionare a CCR , Legea 47/1992 ( chiar legea aceea atacată în instanţă de reclamanţi ca neconstituţională întrucât transformă CCR într-o instituţie a statului mai presus de stat, mai presus de justiţie, dincolo de orice control ori contrazicere) conform căreia „Curtea Constituţională este independentăfaţă de orice autoritate publică şi se supune doar Constituţiei şi prezentei legi” (sublinierea aparţine CCR).  În esenţă, se cere oprirea procesului învocat  întrucât ei, cetăţeni ai României, au avut îndrăzneala să nu fie de acord cu decizia unei instituţii a statului prin care consideră că li se încalcă flagrant drepturi constituţionale. Şi, conform intrpretării CCR, nu au dreptul să se adreseze justiţiei. Ca urmare, CCR califică în scris, sub semnătura preşedintelui CCR, aceast demers avansat legal, prin justiţie, ca „ aberanţie”, „un abuz incalificabil”, „dorinţă de publicitate”, „cereri vădit netemeinice”, „rea credinţă”, încercare de a „cenzura deciziile Curţii de către o instanţă de judecată”.  Mai mult, se subliniază apăsat că deciziile CCR, instituţia ca atare,  sunt deasupra oricărei judecăţi întrucât: „Odată cu pronunţarea, Curtea Constituţională se dezinvesteşte, prin urmare aceasta nu mai poate reveni asupra considerentelor invocate, cu atât mai mult ele nu mai pot fi explicitate, extinse, ca răspuns la o petiţie, ori contestate ulterior, în faţa instanţelor judecătoreşti, acestea neavând competenţa materială de a se pronunţa asupra legalităţii ori inadmisibilităţii deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională”. Aţi înţeles? Eu, nu. Dacă în România instanţele judecătoreşti nu au „competenţa materială” de a se pronunţa asupra legalităţii unor acte emise de nu contează cine, atunci mai suntem un stat de drept? Cum se poate apăra un cetăţean asupra unor abuzuri, fie ele şi ipotetice, ale Curţii Constituţionale dacă prin justiţie nu o poate face? Concluzia: Nu se poate apăra!  Cum altfel să interpretezi decât că într-un stat  ce se declară democratic Constituţia este încălcată, în interes propriu,  de către instituţia creată special pentru a veghea la respectarea legii supreme? Pentru că, art. 24 din Constituţia Românie spune clar, direct şi simplu, ca să înţeleagă toată lumea, inclusiv CCR: „Dreptul la apărare este garantat”. Tot pentru a se înţelege până unde poate merge aroganţa CCR în raport cu cetăţeanul, cred că este cazul să amintesc art. 21 din Constituţie care precizează  la al(1) „Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime” şi la al(2): „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”. Nici măcar legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României!
            Al doilea aspect ridicat în Întâmpinarea CCR este şi mai stupefiant. Se cere, nici mai mult nici mai puţin,amendarea celor care au îndrăznit să o cheme în judecată! Citez: „vă solicităm aplicarea prevederilor art. 723 raportat la art.108. al.(1) pct.1 lit a din Codul de procedură civilă…instanţa având posibilitatea de a sancţiona cu amendă judiciară introducerea cu rea credinţă a unor cereri vădit netemeinice”  
Deci, în pofida art. 21 şi art. 24 din Constituţie, cetăţeanul nu are dreptul şi nu se poate apăra în justiţie împotriva abuzurilor CCR. Iar dacă îndrăzneşte cumva s-o facă, atunci trebuie să fie amendat judiciar! Sunt cuvinte  scrise negru pe alb într-un document oficial, public, al Curţii Constituţionale a României. Inatacabil, după logica aceleaşi instituţii! Ca tot ceea ce ea emană. Cum să nu te întrebi: Este un stat de drept statul în care aşa ceva este permis? Eu, nu cred. Dar s-ar putea să greşesc. Motiv pentru care, fiind doar un cetăţean oarecare şi dorind să nu apară nici un dubiu asupra neputinţei mele de a protesta vreodată în faţa CCR, sunt gata să recunosc  că dacă există un Dumnezeu pe pământ, El se află în România şi se numeşte Curtea Constituţională.
            Chiar şi aşa, întrebarea din titlu rămâne.
PS: Aviz amatorilor: nu vreau publicitate, nu doresc să fiu în centrul atenţiei şi nu am în intenţie aglomerarea activităţii nimănui. Exprim doar îndoielile mele şi ale unor mii de militari în rezervă asupra calităţii statului în care  trăim. Atât!
Teo Palade

miercuri, 14 septembrie 2011

Dupa o noua lege a sindicatelor, prin care se doreste desfiintarea acestora sau trecerea lor in derizoriu, Puterea ne mai pregateste o noua lege privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice

LEGE
privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice
(proiect)
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I
Dispoziţii generale
Domeniul de aplicare
Art. 1. (1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal privind organizarea mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, manifestaţiilor, procesiunilor şi a oricăror alte întruniri desfăşurate în spaţiul public, denumite în continuare adunări publice, precum şi participarea la acestea.
(2) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică acelor adunări publice a căror organizare şi desfăşurare se realizează într-un cadru legal specific.
Caracterul paşnic şi civilizat
Art. 2. Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, fiind interzisă deţinerea de arme, substanţe periculoase sau alte materiale care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanei ori pot produce pagube materiale patrimoniului public ori privat.
Perioada de desfăşurare
Art. 3. – (1) Adunările publice se pot desfăşura până la ora 23.00.
(2) Prin excepţie, adunările publice se pot desfăşura şi după ora 23.00 atunci când se referă la manifestări cultural – artistice, religioase şi competiţii sportive, planificate şi declarate a se desfăşura până la o altă oră, sau când prin acte normative se prevede altfel.
Clasificarea adunărilor publice
Art. 4. – (1) Din punct de vedere al riscurilor pentru ordinea şi siguranţa publică, adunările publice se încadrează în următoarele situaţii:
a) adunare publică fără grad de risc;
b) adunare publică cu grad de risc scăzut;
c) adunare publică cu grad de risc mediu;
d) adunare publică cu grad de risc ridicat
(2) Aprecierea gradului de risc este atributul comandantului unităţii de jandarmi competentă teritorial.
Criterii de clasificare
Art.5. – Criteriile generale pe baza cărora se stabileşte gradul de risc al unei adunări publice sunt următoarele:
a) tipul manifestaţiei – comemorativă, revendicativă, de protest, cultural – artistică, religioasă, sportivă, promoţională, supusă sau nu declarării;
b) factorii de risc preliminaţi;
c) periodicitatea sau repetabilitatea manifestaţiei;
d) decizia comisiei de analiză a declaraţiei prealabile, în situaţia adunărilor supuse declarării;
e) locul de desfăşurare, traseele de deplasare, precum şi cele de afluire/ defluire ale participanţilor;
f) susţinerea manifestaţiei de către alte categorii socioprofesionale;
g) posibilitatea apariţiei sau organizării unor contramanifestaţii;
h) situaţia operativă şi evoluţia acesteia;
i) atitudinea organizatorului, sub aspectul respectării prevederilor legale şi a capacităţii de gestionare a adunării, dovedite cu ocazia desfăşurării unor manifestaţii anterioare;
j) estimări referitoare la participanţi– numărul preconizat, categoria socioprofesională, etc.
2
k) comportamentul prezumat al participanţilor, având în vedere aspectele constatate cu ocazia desfăşurării unor manifestaţii anterioare, referitoare la nerespectarea normelor de convieţuire socială sau o atitudine ostilă faţă de forţele de ordine.
Capitolul II
Limitele organizării şi desfăşurării unor adunări publice
Interdicţii privind natura adunărilor publice
Art. 6. – Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte:
a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri;
b) organizarea unei lovituri de stat sau altei acţiuni contrare securităţii naţionale;
c) tulburarea ordinii şi siguranţei publice, încălcarea normelor moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în pericol a vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii acestora.
Interdicţii privind locul de desfăşurare
Art. 7. – Se interzice organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice în imediata apropiere a gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, unităţilor spitaliceşti, obiectivelor militare sau a celor asigurate cu pază militară, a depozitelor de carburanţi sau materiale explozive, a zonelor şi obiectivelor cu risc ridicat de radiaţii şi contaminare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare, ori pe traseele sau locurile unde se execută lucrări edilitar gospodăreşti de amploare.
Interdicţii privind persoanele
Art. 8. – (1) Se interzice persoanelor sau grupurilor de persoane care nu au legătură cu adunările publice organizate să se infiltreze în rândul participanţilor, cu scopul de a tulbura normala desfăşurare a adunărilor publice.
(2) Se interzice participarea oricărei persoane la adunări publice nedeclarate sau interzise, urmată de refuzul părăsirii locului de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine, făcute potrivit legii.
Capitolul III
Declararea adunărilor publice
Condiţia aprobării organizării adunărilor publice
Art. 9. – (1) Adunările publice se organizează şi se desfăşoară numai după obţinerea unei aprobări, în condiţiile prezentei legi.
(2) Prin excepţie, obligaţia prevăzută la alin. (1) nu trebuie respectată în cazul adunărilor publice organizate în scopuri religioase, promoţionale, al celor ocazionate de vizite oficiale, precum şi al celor care se desfăşoară în incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.
Declararea prealabilă
Art. 10. – (1) Pentru obţinerea aprobării prevăzute la art. 9, organizatorul depune o declaraţie prealabilă la primăria pe a cărei rază de competenţă urmează să fie organizată adunarea publică, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării acesteia.
(2) În ziua depunerii declaraţiei prealabile, primarul este obligat să transmită o copie a acesteia la unitatea de jandarmi competentă teritorial
(3) În cuprinsul declaraţiei prealabile trebuie prevăzute denumirea organizatorului, scopul, locul, ora începerii şi durata desfăşurării adunării publice, traseele de afluire şi defluire, numărul aproximativ de participanţi, persoanele împuternicite să asigure şi să răspundă de măsurile de organizare, precum şi serviciile publice necesare bunei organizări.
(4) Modelul declaraţiei este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
3
Analiza declaraţiei prealabile
Art.11. – (1) Declaraţia prealabilă se analizează de către o comisie, constituită din primarul şi secretarul unităţii administrativ teritoriale, precum şi din câte un reprezentant al jandarmeriei, poliţiei şi inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean.
(2) La şedinţa de analiză a declaraţiei prealabile participă comisia şi organizatorul/ reprezentantul acestuia.
(3) Comisia funcţionează sub autoritatea primarului.
(4) Comisia are dreptul să solicite organizatorului/reprezentantului acestuia modificarea unor elemente cuprinse în declaraţia prealabilă, în raport de concluziile rezultate în urma analizării acesteia.
(5) Activitatea desfăşurată în cadrul comisiei se materializează prin întocmirea unui proces-verbal, care va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele:
a) data, ora şi locul întâlnirii;
b) componenţa nominală a comisiei, cu precizarea funcţiei şi instituţiei din care face parte fiecare membru, şi datele de identificare ale organizatorului sau, după caz, ale reprezentantului acestuia care participă la şedinţa comisiei;
c) menţiunile formulate de fiecare membru al comisiei cu privire la desfăşurarea adunării publice;
d) aspecte desprinse în urma analizării declaraţiei organizatorului;
e) decizia comisiei;
f) motivarea deciziei;
g) alte aspecte de interes;
h) semnăturile membrilor.
(6) Un exemplar al procesului-verbal se înmânează reprezentantului unităţii de jandarmi.
(7) În cazul în care organizatorul/ reprezentantul acestuia nu participă la şedinţa comisiei, decizia comisiei cuprinzând şi motivarea soluţiei se comunică în scris organizatorului, de către primar, în termen de două zile lucrătoare de la data desfăşurării şedinţei de analiză.
(8) Decizia comisiei privind respingerea aprobării organizării adunării publice poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ.
Motive de respingere a aprobării
Art. 12. – (1) Comisia are dreptul să respingă aprobarea organizării unei adunări publice, atunci când:
a) există motive rezonabile să se considere că nu se va desfăşura cu respectarea prevederilor art. 2;
b) se suprapune, ca loc sau traseu şi timp de desfăşurare cu alte adunări publice, distincte;
c) există motive temeinice să se considere că desfăşurarea adunării publice ar avea drept consecinţe afectarea folosirii sau funcţionării normale a căilor de comunicaţii, transportului în comun, instituţiilor publice sau private, ori că organizatorul nu are capacitatea organizatorică de a preveni degenerarea în acţiuni turbulente.
(2) Pentru fundamentarea deciziei, în sensul prevederilor alin. (1) lit. (a), comisia poate ţine seama de datele şi informaţiile furnizate de instituţii ale statului sau de comportamentul organizatorului care, cu prilejul organizării unor adunări publice anterioare, nu a respectat elementele cuprinse în declaraţia prealabilă.
Capitolul IV
Obligaţii privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice
Obligaţiile organizatorului
Art. 13. – (1) Organizatorul este obligat:
a) să ia toate măsurile necesare pentru ca adunarea publică să se desfăşoare în condiţiile prevăzute la art. 2;
b) să întrerupă imediat adunarea publică atunci când constată că au intervenit fapte de natură a aduce atingere dispoziţiilor art. 2 şi să o reia numai după restabilirea ordinii, în limita intervalului orar aprobat;
c) să asigure protecţia participanţilor şi a mediului ambiant;
d) să asigure folosirea sau funcţionarea normală a căilor de comunicaţii, a transportului în comun, a instituţiilor publice sau private;
4
e) să se asigure că adunarea publică nu va degenera în acţiuni turbulente care ar putea pune în pericol ordinea şi liniştea publică, viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei, bunurile acestora ori ale domeniului public sau privat, alte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor, comunităţii sau ale statului;
f) să stabilească şi să instruiască personalul propriu destinat să asigure şi să răspundă de măsurile de ordine;
g) să asigure un dispozitiv propriu de ordine, format din personal care poartă la vedere însemne distinctive, repartizat în proporţie de minim unul la 50 de participanţi;
h) să comunice comandantului unităţii de jandarmi competentă teritorial lista nominală cu persoanele care formează dispozitivul de ordine, precum şi însemnele distinctive ale acestora;
i) să delimiteze spaţiul de desfăşurare a adunării publice prin semne distinctive, vizibile, iar pe timpul marşurilor, să ia măsuri pentru limitarea spaţiului de circulaţie ocupat;
j) să întreprindă toate măsurile necesare pentru respectarea traseelor de afluire şi defluire, a locului şi intervalului orar prevăzute pentru desfăşurarea adunării publice, potrivit datelor cuprinse în declaraţia prealabilă;
k) să asigure apă potabilă, grupuri sanitare precum şi asistenţă medicală specializată participanţilor la adunarea publică, în zona de desfăşurare a acesteia;
l) să participe sau să desemneze un reprezentant al său care să ia parte la şedinţa comisiei, dedicată analizei propriei declaraţii prealabile.
m) în situaţia în care au fost solicitate, să achite anticipat contravaloarea serviciilor publice pe durata desfăşurării adunării publice, pe bază de deviz şi factură.
(2) În cazul adunării publice pentru care nu există obligaţia obţinerii aprobării, atunci când există motive întemeiate pentru a considera că desfăşurarea acesteia s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să degenereze în manifestări violente, organizatorul are obligaţia să solicite primarului, unităţii de jandarmi şi de poliţie competente teritorial, din timp, sprijin de specialitate.
Obligaţiile personalului propriu de ordine
Art. 14. – Persoanele desemnate de organizator să asigure măsuri de ordine publică sunt obligate:
a) să interzică participarea la adunarea publică a persoanelor care se află în mod evident sub influenţa băuturilor alcoolice, a substanţelor halucinogene, precum şi a celor care au asupra lor băuturi alcoolice, materiale incendiare sau fumigene, substanţe toxice, iritant lacrimogene ori paralizante sau corpuri contondente;
b) să ia măsuri pentru îndepărtarea participanţilor care, prin modul de manifestare, tulbură ordinea şi liniştea publică, iar când aceştia nu se supun, să informeze forţele de ordine şi siguranţă publică;
c) să interzică participarea la adunarea publică a persoanelor care au asupra lor arme şi muniţii de orice fel, indiferent de starea legală de deţinere, materiale explozive, dispozitive pentru şocuri electrice, cuţite, pumnale, şişuri, castete, ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, ce pot fi folosite pentru acţiuni violente sau de tulburare a desfăşurării normale a adunărilor publice;
d) să nu permită folosirea sistemelor de comunicare pentru incitarea participanţilor la violenţă, la producerea de distrugeri sau la acţiuni de natură să aducă atingere imaginii instituţiilor sau persoanelor private ori publice;
e) să interzică afişarea simbolurilor, sloganurilor ori textelor cu conţinut obscen sau care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, la ură naţională, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă;
f) să permită participarea la adunarea publică a minorilor sub 14 ani, numai însoţiţi de unul din părinţi, tutore sau reprezentant legal.
Obligaţiile participanţilor
Art. 15. – Participanţii la adunarea publică sunt obligaţi:
a) să respecte recomandările făcute de organizatorul adunării publice, persoanele împuternicite de aceştia sau forţele de ordine;
b) să se abţină de la acţiuni de natură a împiedica desfăşurarea normală a adunării publice şi să nu incite la asemenea acţiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale;
5
c) să nu aibă asupra lor, în timpul adunării publice, obiecte de natura celor prevăzute la art. 13 lit. a) şi c);
d) să părăsească imediat adunarea publică sau locul în care aceasta se desfăşoară, atunci când au fost somaţi de către organizatori, persoanele împuternicite de aceştia sau forţele de ordine;
e) să nu participe la adunarea publică în stare de ebrietate, să nu consume şi să nu distribuie băuturi alcoolice sau substanţe halucinogene;
f) să nu comită şi să nu instige la acte de violenţă împotriva forţelor de ordine sau a cetăţenilor, ori la acte de distrugere a bunurilor mobile sau imobile aparţinând instituţiilor publice sau private aflate în apropierea locurilor de desfăşurare a adunării sau pe traseul de deplasare al participanţilor;
g) să nu arunce cu obiecte, substanţe sau lichide de orice fel, asupra forţelor de ordine, altor persoane sau bunurilor acestora;
h) să nu profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, care produc indignarea cetăţenilor.
Obligaţiile primarilor
Art. 16. – Primarii au următoarele obligaţii:
a) să asigure, dacă este posibil, contra cost, serviciile şi amenajările tehnice solicitate de către organizator/ reprezentantul acestuia, în vederea desfăşurării normale a adunărilor publice;
b) să interzică desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunării publice, în imediata apropiere sau, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe toată durata acestora şi să informeze în scris unitatea de jandarmi şi poliţie competentă teritorial despre măsurile luate;
c) să întreprindă orice alte măsuri legale, care privesc competenţa proprie, de natura a asigura caracterul paşnic şi civilizat al adunărilor publice;
d) să asigure restituirea sumele avansate potrivit art. 13 alin.(1), lit. m), dacă prestaţiile solicitate nu au fost realizate;
e) să informeze membrii comisiei, în timp util, asupra datei întrunirii acesteia şi a ordinii de zi.
Alte obligaţii
Art. 17. – (1) În situaţia în care adunarea publică este considerată cu grad ridicat de risc, prezenţa prefectului sau a înlocuitorului legal al acestuia este obligatorie.
(2) Înştiinţarea persoanelor menţionate se realizează, în timp util, de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.
Depunerea unor petiţii
Art. 18. – În cazul în care, participanţii la adunări publice au formulat petiţii sau memorii, acestea pot fi prezentate autorităţilor publice destinatare de către un grup format din maxim 10 persoane.
Capitolul V
Planificarea, organizarea şi executarea misiunilor pentru
asigurarea sau restabilirea ordinii pe timpul desfăşurării adunărilor publice
Asigurarea ordinii la adunările publice
Art. 19. - (1) Asigurarea ordinii publice se realizează, pe întreg teritoriul naţional, de către Jandarmeria Română prin misiuni specifice executate de către structurile sale specializate, pe baza documentelor operative, pentru menţinerea unui climat de normalitate pe toată durata adunărilor publice.
(2) Comandantul forţelor de ordine sau persoana desemnată de acesta are obligaţia de a asigura protecţia participanţilor şi de a stabili, împreună cu organizatorii, măsurile ce trebuie luate pentru desfăşurarea adunărilor publice declarate, în condiţii de deplină ordine.
Restabilirea ordinii la adunările publice
Art.20. - (1) Restabilirea ordinii publice se realizează, pe întreg teritoriul naţional, de către structurile specializate ale Jandarmeriei Române, prin activităţi şi acţiuni specifice de descurajare, negociere cu grupurile turbulente sau intervenţie în forţă, după caz, pe baza documentelor operative, pentru reinstaurarea climatului de normalitate.
6
(2) Pe timpul situaţiilor de criză, la restabilirea ordinii publice pot participa, în subordinea operativă a comandantului forţelor de ordine pe baza documentelor de cooperare, şi unităţi din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Conducerea misiunilor
Art.21. – (1) La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, planificarea misiunii şi întocmirea documentelor operative revine unităţii de jandarmi competentă teritorial sau, după caz, Comandamentului operaţional.
(2) Comandamentul operaţional se activează în cazul adunărilor publice cu grad de risc ridicat, funcţionează sub autoritatea inspectorului şef al inspectoratului de jandarmi judeţean/ directorului general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti sau persoanei investite în acest scop de către inspectorul general al Jandarmeriei Române sau de către secretarul de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul M.A.I., şi este format din ofiţeri specialişti care au atribuţii specifice în domeniul ordinii publice, din cadrul structurilor judeţene/ municipiului Bucureşti ale M.A.I. sau ale altor instituţii participante la executarea misiunii.
(3) Comandamentul operaţional se poate activa şi în cazul unor adunări publice cu grad mediu de risc la solicitarea şefului structurii de jandarmi competentă teritorial angrenată în executarea misiunii.
(4) În cazul manifestaţiilor sau adunărilor publice cu grad de risc scăzut sau a celor fără grad de risc, şeful structurii de jandarmi stabileşte măsurile ce se impun, în funcţie de situaţia existentă, împreună cu şefii structurilor M.A.I. competente teritorial, precum şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii/ organizaţii implicate.
Intervenţia în forţă
Art. 22. – (1) Atunci când adunarea publică îşi pierde caracterul paşnic şi civilizat, forţele de ordine intervin pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor ce ar putea tulbura grav ordinea şi liniştea publică, pune în pericol viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor sau a forţelor de ordine ori care ameninţă cu devastări sau distrugeri de clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat.
(2) Pentru scopul prevăzut la alin. (1), forţele de ordine pot face uz de forţă, de mijloacele din dotare şi de armament, în condiţiile legii.
(3) Utilizarea forţei, mijloacelor din dotare şi a armamentului încetează de îndată ce s-a realizat degajarea spaţiilor, dispersarea participanţilor şi s-a restabilit ordinea publică.
Aprobarea intervenţiei în forţă
Art. 23. – (1) Intervenţia în forţă se aprobă, în scris, de către prefect sau de către înlocuitorul legal al acestuia, la solicitarea comandantului forţelor de ordine care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării publice.
(2) Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine sau altor persoane se exercită violenţe care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora, ori când exista indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.
Capitolul VI
Contravenţii şi infracţiuni
Răspunderea juridică
Art. 24. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală.
Contravenţii
Art. 25. – (1) Încălcarea interdicţiilor prevăzute la art.8 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2000 lei la 5000 lei sau cu prestarea a 150 – 300 ore de muncă în folosul comunităţii.
(2) Neîndeplinirea de către organizator a obligaţiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:
a) cele prevăzute la lit. a) – e), cu amendă de la 2000 lei la 15.000 lei;
b) cele prevăzute la lit. f) – j), cu amendă de la 1000 lei la 10.000 lei;
7
c) cele prevăzute la lit. k) şi l), cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei;
(3) Organizarea de adunări publice nedeclarate, precum şi orice formă de instigare menită să conducă la desfăşurarea unei adunări publice în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.
(4) Neîndeplinirea de către persoanele împuternicite de organizator a oricăreia din obligaţiile prevăzute la art. 14 constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
(5) Neîndeplinirea de către participanţi a obligaţiilor prevăzute la art. 15 constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) cele prevăzute la lit. a), e) şi h) cu amendă de la 400 lei la 1000 lei sau cu prestarea a 150 – 300 ore de muncă în folosul comunităţii;
b) cele prevăzute la lit. b) - d), f) şi g) cu amendă de la 1000 lei la 5000 lei sau cu prestarea a 150 – 300 ore de muncă în folosul comunităţii.
(6) Neîndeplinirea de către primari a obligaţiilor prevăzute la art. 16 lit. b) şi c) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2000 lei la 10.000 lei.
Constatarea contravenţiilor
Art. 26. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 25 şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către poliţişti şi jandarmi.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 25 alin. (2) şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se pot face şi de către primari sau împuterniciţii acestora, anume desemnaţi.
Regimul contravenţiilor
Art. 27. - Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunilor prestării unei activităţi în folosul comunităţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Infracţiuni
Art. 28. - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, opunerea cu violenţă faţă de organizatori, personalul de ordine al acestora sau faţă de forţele de ordine, ori împiedicarea lor de a-şi exercita atribuţiile legale privind asigurarea ordinii pe timpul desfăşurării adunării publice.
Capitolul VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Aplicarea legii în timp
Art. 29. – (1) Declaraţiile prealabile depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi, asupra cărora comisia de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice nu s-a pronunţat, se supun prevederilor legale în vigoare la data depunerii acestora.
(2) Măsurile şi obligaţiile privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se supun prevederilor legale în vigoare la data aprobării acestora.
Emiterea unor acte
Art. 30. – (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului articol, prin hotărâre a consiliului local se stabilesc locurile de desfăşurare a adunărilor publice ţinând cont de interdicţiile prevăzute la art.7.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului articol, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, se stabilesc documentele operative, componenţa şi atribuţiile Comandamentului operaţional, criteriile specifice pe baza cărora se stabileşte gradul de risc al unei adunări publice, modalităţi concrete de acţiune pentru gestionarea adunărilor publice în funcţie de gradul de risc atribuit.
8
Intrarea în vigoare a legii
Art. 31. - (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial României, Partea I, cu excepţia art.30, care intră în vigoare la data publicării.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 60/1990 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 223 din 15 martie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
9
Anexă
Model de declarare prealabilă
DENUMIREA ORGANIZATORULUI
Sediul sau domiciliul declarat
Nr. ....... din .......
Către,
........................................
(primărie)
- domnului primar -
Vă facem cunoscut că în ziua de ............ luna ....................... anul ..................., între orele ............. şi .............., în localitatea ........................., judeţul ....................., locul .............................. se va desfăşura o adunare publică organizată de către noi.
La adunare vor participa aproximativ ...................................... persoane.
Traseele de acces spre locul adunării, precum şi cele de dispersare vor fi ..................................................................................................................................................................................................................................................................................
Scopul adunării publice îl constituie manifestarea (aprobării, adeziunii sau protestului) în legătură cu:
..................................................................................................................................................................................................................................................................................
Pentru a asigura desfăşurarea în mod paşnic şi civilizat a adunării publice, luăm următoarele măsuri:
..................................................................................................................................................................................................................................................................................
Din partea noastră sunt împuterniciţi să asigure şi să răspundă de măsurile proprii de ordine, astfel încât aceasta să se desfăşoare în condiţii paşnice, civilizate şi să nu degenereze în acte de violenţă, următoarele persoane:
- .........................................................................................................................................
- ......................................................................................................................................*)
Personalul desemnat de noi să execute măsuri de ordine pe parcursul desfăşurării adunării şi pe trasee va purta următorul însemn distinctiv:
.........................................................................................................................................
....................................................................................................................................... .
În sprijinul bunei desfăşurări a adunării, solicităm din partea primăriei, jandarmeriei şi poliţiei luarea următoarelor măsuri:
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
....................................................................................................................................... .
Semnătura şi ştampila
organizatorului
------------
*) Se vor indica datele de identitate ale persoanelor împuternicite să răspundă de organizare.
10

miercuri, 7 septembrie 2011

Noutati in scandalul campaniei publicitare Gabriel Oprea (transmise de Filialele SCMD Pitesti si Beius)

  • Legat de expedierea scrisorii de automultumire a d-lui Gabriel Oprea, transmisa din centrele UNPR Brasov si Constanta, suntem sesizati de dl. fost maior, actualmente ”asistat” Dutu G. Mihail, membru al Filialei SCMD Pitesti, ca a primit scrisoarea in cauza, care il anunta ca ii creste pensia, si Decizia de revizuire nr. 49590 prin care pensia ii este scazuta cu 231 lei. Intrucat dl. Mr. (r) Dutu Mihai ne-a trimis toate actele probatorii, dandu-ne permisiunea sa le utilizam la nevoie, dar a scris si un scurt cuvant de "multumire" la adresa dl. ministru Gabriel Oprea, ne permitem sa-i citam cuvintele – marturie a sentimentelor care-l incearca: Stimate '' domn '', 
  • ... ai mintit din nou, nu numai corpul de cadre militare caruia i-ai distrus spiritul, onoarea si unitatea, ai mintit intreaga societate; mesajul transmis prin scrisoarea electorala expediata frizeaza grotescul si, pentru ca va aflati intr-o pozitie publica de mare responsabilitate, solicit interventia Parchetului Militar... 


Lt. Col. (r) Dumitru Rinciog

Va prezentam noua armata PDL + UNPR sau cum uniforma si gradele Armatei Romane cad in derizoriu ...

Protestul de la ANAF