vineri, 28 octombrie 2011

Cel mai mare secret din viata regelui Mihai

Cel mai mare secret din viaţa Regelui Mihai
Autor:  Adrian Pătruşcă
Regele Mihai împlinește astăzi 90 de ani. Este ultimul supraviețuitor dintre șefii de stat din timpul celui de-al doilea război mondial. De la vârsta de 20 de ani a fost în vâltoarea evenimentelor. A trăit și a văzut multe. S-au scris zeci de volume despre viața sa. Dar impresionanta biografie a Majestății Sale ascunde încă multe taine.
REGELE MIHAI, LA 90 DE ANI


Probabil că cea mai mare dintre taine este „Telegrama de la Stockhom”. Prin care Moscova anunța în dimineața lui 23 august 1944 că e gata să încheie un armistițiu cu Mareșalul Antonescu. Cu toate acestea, Antonescu a fost arestat, iar sovieticii au intrat pe teritoriul României, fără nici un acord scris. Un interviu incendiar cu istoricul Constantin Corneanu.
EVZ: Traian Băsescu l-a acuzat pe Regele Mihai că, în calitate de şef al statului, multe dintre responsabilităţile privind, de exemplu crimele împotriva evreilor, îi revin şi Majestăţii Sale. Care este realitatea? A fost Regele Mihai cu adevărat şeful statului?
Constantin Corneanu: Ca urmare a evenimentelor de la Viena, din 30 august 1940, precum şi a mutaţiilor de ordin geopolitic şi geostrategic, în România s-a produs, la 4 septembrie 1940, o gravă criză de stat soldată, la 6 septembrie 1940, cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, care l-a chemat pe generalul Ion Antonescu pentru a-l informa că renunţă la tron în favoarea fiului său Mihai, acordând depline puteri în stat prim-ministrului care îşi asuma şi titlul de “Conducător al Statului".

Antonescu vedea Casa Regală drept o soluţie politică după război

Ce puteri avea Regele în faţa Mareşalului?
Generalul Ion Antonescu a crezut în rolul mesianic al Conducătorului într-un stat, fiind convins că "Statul a avut în toate unghiurile pământului şi va avea în toate timpurile valoarea aceluia care, trecător, conduce".
Schimbând formula de jurământ a Regelui Mihai I ("Jur credinţă naţiunii române. Jur să păzesc cu sfinţenie legile statului. Jur să păzesc şi să apăr fiinţa statului şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu"), generalul Ion Antonescu dorea să sublinieze că pe viitor naţiunea va trece întotdeauna înaintea Regelui.
În discursul ţinut, la 7 septembrie 1940, în şedinţa Consiliului de Miniştri, generalul Ion Antonescu a ţinut să precizeze că “nimeni nu va trece prin faţa Palatului decât ca să se închine în faţa unui simbol", iar Regele va rămâne numai un simbol şi nu are dreptul să se amestece în conducerea Statului, indiferent de capacitatea acestuia.
Generalul Ion Antonescu dorea să păstreze Casa Regală a României în afara treburilor politice ale statului, în acele clipe de grea cumpănă, cu speranţa că va putea fi o soluţie politică în vremurile de după război. Vremuri pe care nimeni nu le putea bănui, în acele clipe, cum vor arăta.

A acceptat Casa Regală acest "aranjament"?
Jurnalul de război al Mareşalului Ion Antonescu relevă numeroase întâlniri (mic-dejun sau prânz) între Conducătorul Statului român şi soţia sa, pe de-o parte, precum şi Regele Mihai I şi Regina-Mamă Elena pe parcursul războiului, în afara vizitelor pe front şi la acţiunile protocolare impuse de raţiunile de stat.
Până la intrarea Regelui Mihai I în opoziţie discretă faţă de Antonescu, relaţiile au fost extrem de protocolare şi amiabile. La 22 iunie 1941, Regele Mihai I a adresat o telegramă de felicitare generalului Ion Antonescu prilejuită de trecerea Prutului şi intrarea în războiul împotriva Uniunii Sovietice. O telegramă de felicitare a fost trimisă Conducătorului Statului român şi cu ocazia trecerii Nistrului în iulie 1941.

Trecerea Nistrului a urmărit să împiedice reînvierea "Ucrainei Mari"

Deci Antonescu a avut acordul Regelui atât în ceea ce priveşte războiul împotriva Uniunii Sovietice, cât şi a trecerii Nistrului. Ce a motivat, totuşi trecerea Nistrului?
Necesităţile operative generate de rezistenţa Armatei Roşii, exigenţele războiului de coaliţie şi schimbarea direcţiei de înaintare a Grupului de Armate "Sud" reprezintă câteva dintre motivele care au impus luarea
 uneia dintre cele mai contestate decizii din istoria modernă a românilor. Marea dezbatere asupra trecerii Nistrului şi-a inutilităţii războiului împotriva Uniunii Sovietice a fost “discret" alimentată de serviciul de spionaj şi propagandă britanic, cu efecte asupra interesului naţional major.
Protecţia celor doi lideri, respectiv Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu, împotriva germanilor şi-a aplicării regulilor războiului, s-a făcut din înalte raţiuni de stat care au impus o astfel de conduită Mareşalului Ion Antonescu.
Trecerea Prutului, la 22 iunie 1941, a reprezentat o chestiune de demnitate naţională, rănită de evenimentele din 26-28 iunie 1940, iar trecerea Nistrului a avut drept obiectiv, dincolo de chestiunea războiului de coaliţie, a soluţionării “problemei ruse" sau a necesităţilor militare imediate, eliminarea unei uriaşe primejdii geopolitice: Ucraina Mare, dornică de reînviere cu sprijinul celui de al III-lea Reich. Regele Mihai I nu s-a împotrivit trecerii Nistrului şi nici nu avea cum să influenţeze evoluţia evenimentelor politico-militare din acele clipe.

Regina Mamă l-a orientat pe Rege împotriva nemţilor

Când s-au stricat relaţiile dintre Regele Mihai şi Antonescu?
O sinteză informativă a Serviciului Special de Informaţii (SSI) din ianuarie 1944 sublinia faptul că primele raporturi comune, evidente, ale Regelui Mihai I cu opoziţia antiantonesciană datează din 24 ianuarie 1942,
 când sub înrâurirea Reginei, anglofilă prin educaţie şi relaţiile de familie, spiritul Regelui a fost, treptat, format împotriva aşa-numitei dominaţii germane. Conducerea celor două grupări de opoziţie (PNŢ şi PNL) a decis să încerce atragerea Casei Regale în conspiraţia împotriva Conducătorului Statului cu ocazia serbării Ordinului Ferdinand din 24 ianuarie 1942.
Ion Mihalache, dr. Nicolae Lupu şi dr. Constantin Angelescu, în calitate de emisari ai opoziţiei, se vor întoarce entuziasmaţi de la Palatul Regal, deoarece Regele Mihai I şi Regina Mamă Elena erau definitiv câştigaţi pentru teza opoziţiei. Regele era formal capul oştirii şi complotiştii năzuiau că Armata va fi atrasă, astfel, de partea opoziţiei antiantonesciene aflată în relaţii secrete cu Aliaţii Occidentali.

Regele se gândea la un puci contra lui Antonescu încă din 1943

Regele Mihai I va fi convins, astfel, că numai o înţelegere cu Aliaţii Occidentali ar putea să pună stavilă unei expansiuni sovietice şi că numai o asemenea politică poate menţine statul român şi monarhia. În cursul unei convorbiri cu un agent secret britanic (“dl. House"), jurnalist la Allied News Papers şi aflat în drum spre Turcia, desfăşurată la Palatul Regal din Bucureşti, la 26 noiembrie 1943, Regele Mihai I a cântărit posibilităţile de reuşită ale unui puci.
Perspectiva ca monarhia şi regimul partidelor democratice să aibă soarta regimului mussolinian, în condiţiile tergiversării încheierii armistiţiului şi ale formării unui guvern comunist în Moldova ocupată de Armata Roşie, a generat ample discuţii în Consiliul de Coroană din 3 mai 1944. Participanţii la acest Consiliu de Coroană aveau să conchidă că nu numai Aliaţii, dar însăşi opinia publică română va putea susţine cu drept cuvânt că opoziţia democratică, prin inactivitatea ei, s-a dovedit neputincioasă, astfel încât poporul român va fi înclinat în mod natural să-şi îndrepte privirea către noi forme de organizare politică şi socială.
Dintr-o asemenea perspectivă se poate înţelege graba cu care Regele Mihai I şi opoziţia condusă de Iuliu Maniu s-au angrenat în acţiunea de răsturnare a regimului antonescian. Regele Mihai I a aprobat, la 15 iunie 1944, planul de înlăturare prin forţă, iar arestarea Mareşalului figura în planul de acţiune numai ca o soluţie de ultimă instanţă, deoarece Conducătorul Statului trebuia determinat să realizeze scoaterea României din război.

Regele nu putea împiedica crimele împotriva evreilor, dar nici nu a protestat

Ce putea face Regele pentru a se opune crimelor împotriva evreilor?
Regele Mihai I nu a avut nici o implicare în elaborarea şi punerea în aplicare a legislaţiei antievreieşti, precum şi a cortegiului de suferinţe ce a urmat pentru populaţia evreiască. Dar nici nu s-au înregistrat proteste oficiale ale acestuia în favoarea evreilor şi a atenuării suferinţelor
 acestei populaţii. Casa Regală a României a fost ţinută departe de deciziile politico-militare din statul român.

Pamfil Şeicaru, care nu l-a simpatizat deloc pe Rege, dar şi Ronald D. Bachman, în cartea sa "Romania: A Contry Study", afirmă că actul de la 23 august a grăbit înaintarea sovieticilor spre centrul Europei în detrimentul anglo-americanilor. Drept urmare, Regele nu ar fi fost invitat niciodată să participe la ceremoniile de 9 mai din vreo ţară vestică. Este adevărat?
Progresele realizate de trupele anglo-americane în Bătălia Franţei, în august 1944, creau posibilitatea ca blindatele aliate să atingă, până la venirea iernii, frontiera Germaniei, timp în care trupele sovietice se vor fi oprit în faţa Varşoviei şi pe frontul românesc.

Moscova acceptase condiţiile de armistiţiu ale lui Antonescu

Având posibilitatea să ocupe mai repede şi mai mult din
 teritoriul Germaniei, putea fi pus sub semnul întrebării acordul sovieto-britanic de împărţire a sferelor de influenţă, din 12 iunie 1944, premergător celui din octombrie 1944 de la Moscova, şi care urma să expire în curând, iar şansa de a fi reînnoit scădea considerabil.
În timp ce Aliaţii Occidentali începuseră “cursa pentru Berlin", sovieticii care se pregăteau pentru asaltul final spre linia fortificată Focşani-Nămoloasa-Brăila, fără a fi convinşi că o vor străpunge, aveau nevoie de o decizie politică majoră care trebuia să însoţească viitoarele acţiuni militare de pe frontul românesc, astfel încât dezavantajul care se prefigura ca urmare a succeselor aliate din Vest să fie transformat în avantaj.
Aceste evenimente politice şi militare, precum şi interesele de ordin strategic şi politic au determinat, în opinia mea, guvernul de la Moscova să accepte în totalitate cererile Mareşalului Ion Antonescu vizând un armistiţiu politico-militar pe frontul din Moldova.

Există dovezi sau măcar indicii că Moscova era gata să semneze un armistiţiu cu Antonescu?
Controversele privind acest accept al Moscovei sunt alimentate de misterul care dăinuie asupra recepţionării “telegramei de la Stockholm".

Misterul "Telegramei de la Stockholm"

După opinia mea, telegrama de la Moscova (via Stockholm) a fost recepţionată în dimineaţa zilei de 23 august 1944. O dovadă că aceasta a sosit ne este oferită de conţinutul stenogramei şedinţei Consiliului de Miniştri, din 15-16 septembrie 1944, în care se inserează poziţia lui Iuliu Maniu privitoare la armistiţiul românesc.
(“Am văzut eu, dl. Buzeşti are textul, şi vă puteţi închipui în ce situaţie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta şi, în special, noi care am lucrat efectiv la pregătirea acestui armistiţiu, când ni se va pune în faţă, mâine-poimâine, faptul că lui Antonescu i s-a promis de către dl. Molotov o zonă neutră pe care noi nu o avem. Pentru care motiv nu interesează, vă puteţi închipui în ce situaţie rămânem noi.
Deci, trebuie să constatăm, numaidecât, că noi între condiţiile pe care le avem prin armistiţiu, era şi punctul precis stabilit, că tot ce s-a discutat va fi respectat în armistiţiul pe care noi îl vom încheia. Domnul ministru Buzeşti citeşte textul telegramei conţinând acest punct de vedere, privitor la recunoaşterea zonei libere")

Ce s-a ales de telegrama cu pricina?
Originalul telegramei de la Stockholm nu a putut fi descoperit în arhivele româneşti, deoarece cei care au interceptat telegrama, respectiv membri ai opoziţiei politice, au sustras-o şi, mai apoi cred că au distrus-o. Telegrama nu a fost depistată nici în arhivele sovietice, iar tăcerea istoriografiei sovietice, mai apoi ruse, faţă de acest moment delicat din evoluţia unei mari puteri către statutul de superputere amplifică misterul din jurul acestui delicat moment istoric.
Sovieticii au căutat să obţină, după 23 august 1944, originalul telegramei din 19 iulie 1877, prin care Marele Duce Nicolae al Rusiei solicita principelui Carol al României ajutorul trupelor române în campania din Balcani, astfel încât este greu de crezut că nu au încercat să găsească, pentru a ascunde sau a distruge, şi originalul faimoasei telegrame din 23 august 1944.

23 august: "cea mai mare eroare politico-militară din istoria României"

A pierdut România din cauza orgoliilor opoziţiei?
Membrii conjuraţiei erau ferm convinşi că meritul schimbării trebuia să le revină lor, s-au precipitat şi astfel au pierdut “cartea" pe care Mareşalul “o juca". Sovieticii au profitat de această situaţie, generată de ambiţii şi orgolii nemăsurate, pentru a ocupa România şi a nu-şi respecta, mai apoi, angajamentele luate.
Opoziţia a manifestat o grabă suspectă în a-l determina pe Regele Mihai I la actul demiterii şi arestării Mareşalului Ion Antonescu, iar acţiunea lor din ziua de 23 august 1944 a fost o lovitură de stat, care a căpătat aspectul unui act legal datorită prevederilor Decretului-lege nr. 3.071 din 7 septembrie 1940.

Gestul de la 23 august 1944 a fost o greşeală?
Evenimentele petrecute la Palatul Regal din Bucureşti, în după-amiaza zilei de 23 august 1944, au fost generate de inexacta cunoaştere şi apreciere a situaţiei politico-militare internaţionale şi de pe frontul Moldovei, de graba nejustificată a Regelui Mihai I, de antipatii şi orgolii, iar consecinţele au fost teribile, România urcând calvarul capitulării fără condiţii.
Decizia luată la 23 august 1944 reprezintă, după opinia mea, cea mai mare eroare politico-militară, din istoria României, cu consecinţele de-acum binecunoscute.

Nu este o apreciere prea aspră?
Nu. Conjuraţia politicienilor de la Bucureşti, defetismul unor înalţi comandanţi militari de pe front, trădarea, incapacitatea de comandă şi iniţiativă în luptă a unor conducători militari, frica de răspundere, erorile de ordin strategic ale aliatului german şi nu în ultimul rând inamicul aveau să contribuie la pierderea Bătăliei Moldovei (19-23 august 1944) şi, implicit, a “Bătăliei pentru Armistiţiu".
În urma actului de la 23 August 1944, România a oferit un avantaj inimaginabil, în marele joc al geopoliticii mondiale, pentru liderii de la Moscova, şi va deveni ţara care a favorizat, în mod substanţial, înaintarea Armatei Roşii spre Sud-Estul şi Centrul Europei, creându-se, astfel, condiţiile pentru instaurarea “regimurilor de democraţie populară".
Regele Mihai I a jucat un rol important în evoluţia evenimentelor spre acest final nefericit pentru propriul său popor şi nu numai. Tactica opoziţiei politice interne, respectiv a lui Iuliu Maniu, a generat imposibilul în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii unanim acceptate în condiţiile în care destinul nostru istoric ne împinsese în vârtejul disensiunilor dintre Marile Puteri.
„Discretele” jocuri ale serviciilor secrete aliate şi propaganda de război a Naţiunilor Unite au bulversat opinia publică românească şi factorii de decizie în stat, împiedicând, astfel, obţinerea unui consens politic, în drumul care trebuia urmat, precum şi alegerea unei soluţii de salvare naţională demne şi corecte.

Dar orgoliul lui Antonescu nu a contribuit şi el la acest deznodământ nefast?
Ambiţiile Mareşalului Ion Antonescu de a realiza un „23 August”, în manieră proprie, derivau dintr-o anumită concepţie privind onoarea şi demnitatea unui militar, a unui conducător de stat şi a unui popor, precum şi a unei înţelegeri privind geopolitica locurilor. Curgerea timpului a demonstrat că modul în care rămâi în conştiinţa colectivă a umanităţii, pozitiv sau negativ, îţi influenţează relaţiile şi prieteniile viitoare.

Casa Regală voia să se salveze, graţierea lui Antonescu era iluzorie

După ce l-a arestat pe Antonescu, era Regele obligat să-l predea ruşilor?
Predarea Mareşalului Ion Antonescu şi a echipei sale sovieticilor, prin intermediul comuniştilor români, a fost determinată de faptul că reprezentanţii PCR începeau să domine raporturile de "amiciţie" cu Casa Regală, şi nu numai, stabilite cu ocazia realizării lui “23 August".
O fermitate mai mare în aceste raporturi, în acele clipe istorice, precum şi mai multă hotărâre în deciziile monarhului, ar fi generat alte atitudini. Ostilitatea "camarilei regale" faţă de Ion Antonescu avea să-şi spună cuvântul atunci. În perspectiva a ceea ce a urmat, este greu de acceptat faptul că sovieticii nu ar fi încercat să-l captureze cu orice preţ pe Mareşalul Ion Antonescu.

De ce nu a semnat Regele decretul de graţiere a lui Antonescu?
O posibilă graţiere a Mareşalului Ion Antonescu era iluzorie într-un context atât de delicat şi în care Casa Regală dorea să se salveze, totuşi, şi să-şi salveze perspectiva existenţială.

23 august a aruncat în Gulag peste 160.000 de militari români

Putea Regele Mihai să se opună într-o măsură mai mare sovieticilor?
Greva regală (1945) şi micile gesturi de opoziţie faţă de ocupantul sovietic şi aliatul
 său, comuniştii români, nu aveau cum să influenţeze sau să stopeze procesul de sovietizare al României. Istoria va reţine această “rezistenţă regală", precum şi, totodată, infamia de la “23 August" 1944.
În contextul în care nu fusese semnată nici o convenţie de armistiţiu între noul guvern român şi cel de la Moscova, respectiv Naţiunile Unite, trupele sovietice au trecut la dezarmarea şi luarea în prizonierat a unităţilor româneşti. Mulţi militari români - circa 150.000 de soldaţi, 6.000 de subofiţeri şi 6.000 de ofiţeri - au fost dezarmaţi de către sovietici şi internaţi în lagăre de prizonieri.
În perioada de după 23 august 1944, procesul de destrămare a autorităţii statului şi de anarhizare a maselor populare s-a dezvoltat în mod liber în condiţiile în care sovieticii şi-au impus condiţiile, pe fondul slăbiciunilor şi înţelegerilor cu Aliaţii Occidentali, iar partidele istorice, după cum remarcau ofiţerii SSI-ului, nu au dovedit spirit de adaptare la noua situaţie, dovedind, totuşi, o totală inactivitate şi lipsă de dinamism. Casa Regală a rămas un simbol al speranţei, al vremurilor trecute ce nu aveau să mai revină niciodată.

Ar fi putut Regele Mihai să negocieze actul abdicării, mai ales clauza abdicării în numele tuturor urmaşilor săi?
Abdicarea nu putea fi evitată şi nici măcar negociată. Posibilităţile Casei Regale de a mai însemna ceva pe eşichierul politic al României, la sfârşitul anului 1947, în contextul specific al raporturilor Est-Vest, erau aproape nule.

La 9 mai 2010, Regele s-a plasat de partea ocupantului sovietic

Putea Regele, după abdicare, să facă mai mult împotriva comuniştilor, de exemplu presiuni în cancelariile occidentale, sau să coaguleze organizaţiile politice din exil şi eventual chiar a prelua conducerea lor?
Maniera în care a fost tratat în Vest relevă faptul că importanţa sa politică nu a fost pe măsura speranţelor "camarilei regale" şi ale exilului românilor, în contextul specific Războiului Rece.
Din păcate, la 9 mai 2010, la Moscova, Regele Mihai I, (însoţit de Radu Duda, în uniforma armatei române – n.r.) prin declaraţiile făcute mass-media, s-a situat, voluntar sau involuntar, de partea celor care au tratat cu duritate România pentru faptul că a participat la atacul din 22 iunie 1941 asupra URSS, dar mai ales pentru faptul că a “făcut război împotriva lor".

După decembrie 1947 au existat relaţii între Casa Regală şi regimurile Dej şi Ceauşescu?
Pe măsură ce noi documente de arhivă vor fi publicate, vor putea fi elucidate raporturile dintre Casa Regală şi România lui Dej şi Ceauşescu, inclusiv problema celor 42 de tablouri de patrimoniu despre care unii zic că au fost însuşite de Regele Mihai I.
Casa Regală a României s-a aflat în perioada exilului sub o atentă supraveghere a unităţilor de informaţii externe ale Securităţii române, iar semnarea, la 15 iunie 1989, a “Declaraţiei de la Budapesta", de către Regele Mihai I, a însemnat sfârşitul “neutralităţii binevoitoare" care exista între regimul de la Bucureşti şi locatarul de la Versoix.

ÎNCERCAT. Regele Mihai nu a avut parte de prea multe momente liniştite în tinereţea sa
FOTO: ARHIVA ARHITECT MĂDĂLIN GHIGEANU

Constantin Corneanu este doctor în istorie şi preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice "Gheorghe I. Brătianu" (AESGS) din septembrie 2009.Între 2004 şi 2007 a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova între 2004 şi 2007.
Teza sa de doctorat a tratat situaţia României în contextul geopolitic al celui de-al doilea război mondial. Aceeaşi temă constituie şi subiectul lucrării sale "Sub povara marilor decizii" (Editura Scripta 2007).
Citiți și:
        * Regele Mihai I, la 90 de ani. Cele mai controversate momente ale vieţii
        * Regele Mihai I acceptă invitația în Parlament. "E o dovadă de democrație și libertate"
        * 25 octombrie 2011. Operațiunea "Instaurarea Monarhiei"

miercuri, 26 octombrie 2011

Veti plati !

Trebuie să înţelegeţi, o dată pentru totdeauna, că Istoria nu iartă. Aşadar, veţi plăti toţi, pînă la ultimul, cu vârf şi îndesat. Voi toţi, cei din actuala infamă coaliţie, care a aruncat România în prăpastie. Voi, autorii celui mai nesăbuit act din întreaga Istorie a românilor: trădarea pe faţă a Ţării. Tot ceea ce s-a clădit cu jertfă şi diplomaţie în decursul a două milenii - adică Statul Român Suveran Naţional şi Independent, Unitar şi Indivizibil - este astăzi distrus de o şleahtă bezmetică de troglodiţi vînzători de Neam şi Ţară. Voi toţi, cei din arcul guvernamental, aţi pus la cale şi, în parte, aţi şi înfăptuit distrugerea României. Vei plăti, Traian Băsescu, fară nici o îndoială! Să nu-ţi închipui că vei scăpa de judecata implacabilă a Istoriei. Ai venit la Putere pe un Val de speranţă naţională, spre a te defini, mai apoi, drept un detonator primejdios al Statului constituţional. Ca să te cocoţi confortabil pe tronul de dictator, Ai adus la guvernare fascista grupare udemeristă. Ştiai exact ce reprezintă această formaţiune iredentistă, şovină, antinaţională ("soluţie imorală", DA?). Şi, totuşi, nu ţi-a tremurat o clipă mâna duplicitară când Ai semnat pactul cu diavolul. Ai aruncat iraţional Naţiunea Română în ghearele acestei cohorte revizioniste, prin susţinerea la fel de necugetată a unei adunături de derbedei şi mistificatori politici din partidul personal PDL şi din pramatiile traseise din UNPR. Act samavolnic şi ignobil, pe care Istoria îl va taxa ca atare, trebuie să ştii! A căuta o logică naţională şi raţională în această acţiune stupefiantă de zdrobire a românismului este inutil. Acum stai şi rînjeşti cinic când vezi cum românii sunt loviţi în ceea ce au mai sfânt: Patria lor; cum haita minoritară maghiară îi batjocoreşte cu orice prilej, îi dispreţuieşte şi îi acuză - tocmai pe ei! - de discriminare etnică. Ai acceptat iresponsabil ca udemeriştii să facă legea în România. Dar cine ţi-a oferit această îndreptăţire? That is a question. Cine ţi-a spus că ai dreptul să le oficializezi limba? De ce Le-Ai dat pe mână Istoria sfântă şi geografia mirabilă ale României, spre a fi falsificate şi pângărite? Pentru ce Ai segregat învăţămîntul naţional pe criterii etnice? De ce, umăr la umăr cu ei, pui la cale modificarea absurdă a Constituţiei, prin abolirea - între altele - a Articolului 1, care consfinţeşte România drept Stat Naţional? Căci proiectul de schimbare a Constituţiei e în conformitate cu pretenţiile udemeriste: descompunerea Ţării în regiuni, deci şi a Transilvaniei. Dar cum? Cică, pe etape: mai întâi, câteva judeţe (ungurii cu ale lor!), iar apoi constituirea de hălci mai mari, una chemându-se chiar Transilvania, ce va fi făcută plocon Ungariei. Vei plăti pentru toate acestea, Traian Băsescu! Nu singur, fireşte, ci împreună cu cea mai incompetentă şi mafiotă guvernare postdecembristă. Să n-ai nici o iluzie că nu va sosi vremea când lucrurile se vor aşeza în albia lor firească. Şi atunci, în aceeaşi firidă a nevolnicilor Istoriei, în aceeaşi bolgie a nemernicilor trădători de Ţară, veţi intra toţi, în vrac, condamnaţi de implacabilul tribunal al timpului. Toţi: Boc şi ţaţa mahalagiilor cotrocenişti (ministreasa Dezvoltării Regionale, care are în subordine "judeţul Timişoara"), hoţoaica Roberta Anastase şi cinicul rânjitor Mircea Toader, broscoiul Oltean şi Blaga, zdreanţa Tabără (parcă mai ieri era preşedinte al unui partid "al Unităţii Naţionale"!), Berceanu şi Stolojan, Sulfina Barbu şi Cristian Rădulescu, Stoica şi Boureanu, Flutur şi soţii Turcan, Funeriu şi Boagiu, Cezar şi Cristian Preda, Lăzăroiu şi Canacheu, Oprea şi Berea, Gheorghe Tinel şi Vişan, Oajdea şi Popoviciu, Baconschi şi Cristian Diaconescu, Nicolicea şi Marian Sârbu, Ialomiţianu şi Blejnar, Frunzăverde şi Macovei, Voinescu şi Buda, Ariton şi Cinteză, Brînză şi Poteraş, Negoiţă şi Paleologu, Duţă şi Avramescu, Fota şi Kövesi, Morar şi Ungurenii ejusdem farinae. Un fariseu printre ei este si fostul Sef al Statului Major General general Badalan Eugen.Toţi - membri şi susţinători ai celui mai josnic, incompetent şi dezonorant guvern de violatori ai intereselor Poporului Român. Vei plăti, Traian Băsescu! Vei plăti pentru genocidul social, cultural şi economic, pentru dezastrul din sănătate şi învăţămînt, din sistemul de pensii şi salarii, programat şi executat împreună cu oastea udemeristă! O clică instalată cu propria-ţi mână la vârfurile de decizie vitale ale Puterii: literatul ratat Marko - vicepremier; veterinarul Kelemen - la Cultură; juristul mengelian Cseke - la Sănătate; Andreea Vass - mâna dreaptă a lui Boc la Guvern etc., etc. I-ai proţăpit pe udemerişti în funcţii de însemnătate naţională, de la secretari de Stat şi şefi de Agenţii pînă la prefecţi şi înalţi demnitari, pentru a se căpătui, Dar şi pentru a submina din interior aceste instituţii. Impardonabilă decizie! Mai mult, ai căftănit unguri la şefia unor judeţe unde n-a călcat picior de strănepot al lui Attila. Dar, mai cu seamă, i-ai plasat în Transilvania, pe care ai lăsat-o la cheremul lor. N-ai suflat o vorbă despre prigoana românilor din HarCov. Le-ai dat voie udemeriştilor să-şi facă o lege a lor, poreclită a minorităţilor, care consfinţeşte, în esenţă, crearea unui stat maghiar în România. Pe care, mintenaş, să-1 alipească la Ungaria, cu prima ocazie prielnică. Prilej, în genere, creat tot de Cotroceni. Un stat în stat, cu guvern, parlament, armată, drapel, procuratură, securitate, justiţie şi alte instituţii proprii. I-ai cultivat într-atât, încât le-ai dat liber să umble cu foarfeca, după bunul lor plac, pe harta Ţării, dar numai în interesul lor propriu şi, fireşte, al Ungariei. Toate acestea - dar şi câte altele! - le-ai conceput fară a cere acordul Poporului Român. În numele căruia zici că domneşti. De ce nu te mai consulţi acum cu acesta? De ce nu mai faci băi de mulţime? Ţi-e frică de reacţia românilor? Păi, nu strigai cît te ţineau bojocii că nu ieşi niciodată din vorba acestui popor? Sau nu-1 mai recunoşti? Nu mai e bun pentru un dictator ca tine? Nu te mai suportă? Atunci, de ce nu-l abandonezi? Ştii de ce: nu vrei. Puterea te-a acaparat definitiv. Cloceşti - ascuns la Cotroceni, ori la Vila Lac 2 sau în Covasna - împreună cu udemeriştii legi antiromâneşti, pe care le transmiţi trompetei Boc şi trombonistei Udrea. Ei sînt, aşadar, poporul. Ei şi strânsura de cioloveci mancurţi şi ketmani din juru-ţi. Ai împins cârdăşia cu minoritarii maghiari până la subminarea statalităţii. Să nu te mai prefaci că nu ştiai de acţiunea cu reprezentanţa "Ţinutului Secuiesc" de la Bruxelles, încuibată şi înfăptuită de cei mai îndârjiţi adversari ai Tratatului de la Trianon: revizioniştii udemerişti şi europarlamentarii lor (Laszlo Tökes, Sogor Csaba şi Gyula Winkler), ocrotiţi sub pulpana prezidenţială. De ce n-ai condamnat ferm acest act profund iredentist? Fiindcă eşti, ca şi ei, trădător. N-ai scos un scâncet măcar când martirul naţional Avram Iancu a fost spânzurat simbolic în inima Transilvaniei, sub forma blasfemiatoare a unei marionete. Ca în nici o ţară suverană din lume, laşi capii oficiali de la Budapesta să se plimbe în voie prin Ardeal, ca vodă prin lobodă, făcând propagandă antiromânească şi pledând pentru autonomia inventatului "Ţinut Secuiesc". Care este o diviziune administrativă neconstituţională, în care trăiesc doar 260 de secui, înregistraţi ca atare la ultimul Recensământ. Bagi capul în nisip ca struţul, fiindcă ai făcut înţelegere cu Viktor Orban, liderul celui mai şovin, iredentist şi antieuropean partid de la Budapesta. Şi cu care ai ticluit alegerea ta ca preşedinte al României şi a antiromânului Tökes Laszlo (decorat cu Steaua României chiar de tine!) ca vicepreşedinte al Parlamentului European. Din care post trage din toate poziţiile în Ţara noastră, terfelind-o şi acuzând-o de toate fărădelegile. De câte ori ai fost în HarCov, ai stat la taclale numai cu maghiarii şovini, pentru a le satisface toate deşănţatele pofte de autonomie. O clipă n-ai plecat urechea la doleanţele românilor din acele judeţe. Şi cunoşti foarte bine că ei, acolo, atâţia câţi n-au fost alungaţi, îşi duc existenţa ca într-o ţară străină, sub ocupaţie. Toate acestea le ştii, Traian Băsescu! De aceea ai şi permis, dirijat şi realizat distrugerea sistemului educaţional naţional. L-ai segregat pe criterii etnice. În loc de reunificarea procesului de predare, ai iniţiat şi patronat continuarea separării acestuia. Dacă ai fi coborât în stradă, în localităţile din Covasna şi Harghita, ai fi băgat de seamă că limba română abia dacă se mai vorbeşte. Şi asta tot din cauza frăţiei cu iredentiştii udemerişti, prin care ai subminat şi capacitatea de apărare a Ţării. Ai acceptat, într-o veselie aiuritoare, cererile ungureşti de a desfiinţa şi a dizloca unităţile militare din cele două judeţe amintite. Aşa după cum tolerezi în continuare statuia de la Arad a celor 13 generali unguri, care au comis grave crime şi atrocităţi împotriva românilor. Şi apropo de asta: de ce nu sufli o vorbă despre ceea ce au făcut udemeriştii, având susţinerea ministrului Culturii, Kelemen, la restaurarea statuii lui Matei Corvin de la Cluj-Napoca? Dar despre faptul că au smuls de pe soclu plăcuţa cu textul lui Iorga, care era o minimă reparaţie a grosolanului fals istoric executat de unguri (steagul Moldovei pus la picioarele lui Matei Corvin, când se ştie că acesta a fost bătut măr şi pus pe fugă de Ştefan cel Mare)? De ce defilează ţanţoş unguri din toată lumea prin România, la Şumuleu-Ciuc şi Ghimeş-Făget-Bacău, cu steagurile Ungariei Mari şi ale Ţinutului Secuiesc? Cumva să vadă graniţele fostului Imperiu Austro-Ungar? A cui e Ţara asta, Traian Băsescu? Statul Român nu mai are nici o autoritate? De ce nu iei nici o poziţie? În care ţară din lume se mai întîmplă aşa ceva? Ar permite asta, de exemplu, Slovacia şi Serbia? Nu-ţi dai seama, prin această toleranţă de nedescris, că jigneşti, în demnitatea lui naţională, întregul Popor Român? Vei plăti şi pentru asta, Traian Băsescu! Te prefaci a nu observa că, zilnic, fasciştii unguri provoacă, instigă, se zvârcolesc, împroaşcă, scuipă pe ţară, şi-au creat organizaţii paramilitare, sapă adânc la temelia Statului Român. Au invadat ţara cu simboluri revanşarde, horthyste, organizează manifestări antinaţionale, incită la ură interetnică, defăimează tot ceea ce este românesc. Ai făcut prieteşug antistatal cu un lider de la Budapesta, al cărui ţel ultim este revendicarea Transilvaniei şi alipirea ei la Ungaria. Ştii foarte precis că unul dintre paşii importanţi pentru realizarea acestui scop este acordarea cetăţeniei de maghiar al statului revizionist maghiar tuturor liderilor UDMR din conducerea Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi primarilor UDMR-PCM din localităţile din zonă. Şi taci, taci, taci. Stai ascuns în păpuşoi, fiindcă, fără unguri, fără Boc et alii, n-ai mai fi la Putere. Ai încurajat terorismul politic practicat de udemerişti, obrăznicia şi dispreţul lor fascist. Te-ai făcut luntre şi punte, susţinut de toată clica personală din Parlament şi Guvern, de a nu pune la zid extremismul unguresc. Nici măcar atunci când, prin declaraţiile iredentiste ale preşedintelui Parlamentului ungar, venit intempestiv la Tg. Mureş, a vorbit despre - auzi! - legitimitatea autonomiei teritoriale pe bază etnică a "Ţinutului Secuiesc". Ai făcut pe dracul în zece ca nu care cumva Parlamentul român să dea, acolo, o mică-micuţă declaraţie de condamnare a acestei intervenţii în treburile interne ale României. Ai dovedit - a câta oară? - că eşti un trădător, un capitulard, un preşedinte anticonstituţional. De aceea, nu mai miră pe nimeni că nu te-a deranjat în nici un chip înfiinţarea Consiliului Administrativ "Ţinutul Secuiesc". Desigur, nu-ţi creează insomnii nici inscripţiile cu "Ţinutul Secuiesc nu e România". Ce ar trebui să se mai întâmple ca să te trezeşti şi să observi că ţara e în primejdie? Când unitatea naţională este destrămată fir cu fir, pas cu pas, de către aliaţii unguri de la guvernare, tăcerea prezidenţială e de rău augur: înseamnă inconştienţă sau trădare. Eşti la curent, fireşte, că noua stemă a judeţului Covasna este cea a fostului Haromszek (Trei Scaune) din perioada Imperiului Austro-Ungar. Aşa cum ştii că toată Transilvania, dar şi restul României sînt înţesate nu doar cu organizaţii antiromâneşti, ci şi cu broşuri propagandistice, studii, cărţi, filme, spectacole teatrale, concerte, emisiuni TV, presă, statui ale extremiştilor unguri, ediţii ale cărţilor criminalului de război, antiromânul condamnat la moarte în contumacie Wass Albert. Toate acestea îţi sînt binecunoscute, Traian Băsescu! Dar le tolerezi cu o iresponsabilitate strigătoare la cer. Nici o clipă n-ai luat poziţie fermă împotriva acestor acţiuni antistatale. N-ai avut nici o reacţie din funcţia de preşedinte al României. Întrebarea e: de ce? Pentru ce taci? Astfel că vei plăti, Traian Băsescu! Toţi veţi plăti! Întreaga liotă de care te-ai înconjurat va plăti! Nici o scăpare nu va exista din perspectiva preabunei şi dreptei Istorii. Toţi veţi fi puşi la stîlpul infamiei. Cîţi români vor mai rămîne după ce aţi pustiit şi nimicit această Ţară vă vor blestema. O palmă de pămînt dacă va mai exista din România de azi nu va fi dispusă să vă primească osemintele sau cenuşa. Conştiinţa voastră pătată, trădătoare, exclude comuniunea cu duhul românesc. Fiindcă n-aveţi nimic românesc în voi, nimic sfânt! Apărarea identităţii naţionale era datoria voastră esenţială, ca administratori ai Statului Român. Dar Guvernul Băsescu-Boc-Udrea a capitulat în faţa iredentismului unguresc. Acesta a învins România, prin cozile de topor de la Cotroceni, Palatul Victoria şi Palatul Parlamentului. România e o ţară eşuată, pentru că a încăput pe mîna unor impostori politici. A unor trădători incorigibili. Veţi plăti, aşadar, cu toţii! Dacă va fi să piară vreodată seminţia românească, atunci ultimul patriot român chemat la Domnul va fî cel de pe urmă care va scuipa cu năduf pe toxica voastră amintire de vînzători de Neam. Şi vom fi, astfel, răzbunaţi, măcar în eternitate!

Teodor Dungaciu
(D-l Dungaciu este profesor universitar la Univeritatea Bucuresti si consilier personal al presedintelui Moldovei. Este nascut la Tg.-Mures) 

Decretul 762 din 20 octombrie 2011 privind conferirea unor decoratii Publicat in Monitorul Oficial 747 din 25 octombrie 2011 (M. Of. 747/2011)

   In temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6, 7, 8 si 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare,
   avand in vedere propunerea ministrului apararii nationale,
   cu prilejul Zilei Armatei Romaniei, in semn de apreciere a serviciilor deosebite aduse institutiei militare, pentru rezultatele remarcabile obtinute in procesul de instruire, precum si pentru inaltul profesionalism dovedit in executarea misiunilor incredintate,


   Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a:


   Art. 1. -
    Se confera Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Comandor, cu insemn pentru militari, domnului general-locotenent Savu Gheorghe Gheorghe.
   Art. 2. -
    Se confera Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Ofiter, cu insemn pentru militari, doamnei general de brigada Lupu Gheorghe Maria.
   Art. 3. -
    Se confera Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Ofiter, cu insemn pentru civili, domnului Oancea Nicolae Viorel.
   Art. 4. -
    Se confera Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general-maior Seserman Vasile Dumitru;
   2. domnului general-maior Zisu Nicolae-Stefan Catalin-Stefanita;
   3. domnului general-maior Botos Ilie Ilie;
   4. domnului general de brigada Ionescu Dan Gheorghe.
   Art. 5. -
    Se confera Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler, cu insemn pentru civili, domnului Rotaru Ilie Gheorghe.
   Art. 6. -
    Se confera Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari:
   1. domnului viceamiral Popa Constantin Aurel;
   2. domnului general-maior Hapau Paul Marian;
   3. domnului colonel Gavrilut Mihai Gheorghe;
   4. domnului colonel Tase Gheorghe Marian.
   Art. 7. -
    Se confera Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler, cu insemn pentru civili:
   1. domnului Vasile-Ozunu Petre Mihail;
   2. doamnei Gavrila Petre Georgeta;
   3. doamnei Popescu Dumitru Adela-Loredana.
   Art. 8. -
    Se confera Ordinul National Pentru Merit in grad de Ofiter, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general-maior Rus Iosif Alexandru;
   2. domnului general de brigada Grecu Petre Dan-Florin.
   Art. 9. -
    Se confera Ordinul National Pentru Merit in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general de brigada Ionita Cristache Ariton;
   2. domnului colonel Arseanu Eugenie Marcel;
   3. domnului colonel Calin Sidor Florentin-Laur.
   Art. 10. -
    Se confera Ordinul National Pentru Merit in grad de Cavaler, cu insemn pentru civili, doamnei Marian Spiridon Anca-Eleonora.
   Art. 11. -
    Se confera Ordinul Virtutea Militara in grad de Comandor, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general de brigada Ungureanu Zaharia Ion;
   2. domnului colonel Stefan Ion Sabin-Daniel.
   Art. 12. -
    Se confera Ordinul Virtutea Militara in grad de Ofiter, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general de brigada Motoc Toader Gheorghe;
   2. domnului colonel Cavaleru Costica Dan;
   3. domnului colonel Ciobanu Dumitru Ionel;
   4. domnului colonel Incicas Teodor Teodor.
   Art. 13. -
    Se confera Ordinul Virtutea Militara in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general-maior Tabarcia Nicolae Niculae;
   2. domnului general de brigada Oprea Haralambie Haralambie;
   3. domnului general de brigada Moraru Ion Catalin-Adrian;
   4. domnului general de brigada Muresan Mihai Mihai-Marius;
   5. domnului general de brigada Popa Dumitru Maricel;
   6. domnului general de brigada Serban Gheorghe Liviu;
   7. domnului general de brigada Cosneanu Gheorghe Gheorghe;
   8. domnului colonel Armanu Grigore Ioan;
   9. domnului colonel Asan-Mic Gheorghe Virgil;
   10. domnului colonel Balasa Marian Paul;
   11. domnului colonel Burca Ioan Nicolae;
   12. domnului colonel Ciocoiu Zamfir Nicolae-Stefan;
   13. domnului colonel ing. Cirstoiu Corneliu Emil-Doru;
   14. domnului colonel Dediu Costache Costel;
   15. domnului colonel Lucan Ioan Dragos-Gheorghita;
   16. domnului colonel Lungu Vintila Antonel;
   17. domnului colonel ing. Macovei Neculai Mihai;
   18. domnului colonel Negoita Alexandru Sorin-Vasile;
   19. domnului colonel Popa Ion Nicolae;
   20. domnului colonel Raileanu Costache Ivan;
   21. domnului colonel Stefan Ioan Marius-Daniel;
   22. domnului colonel Tarpescu Ion Ovidiu-Ionel;
   23. domnului colonel Vrabie Gheorghe Cristian;
   24. domnului locotenent-colonel ing. Popescu Adrian Horia;
   25. domnului maior Iaru Nicolae Constantin-Viorel.
   Art. 14. -
    Se confera Ordinul Virtutea Militara in grad de Cavaler, cu insemn pentru civili:
   1. domnului Deliman Marian Adrian-Anton;
   2. domnului Lepadatu Nicolae Anton;
   3. domnului Mocanita Scarlat Dumitru;
   4. domnului Musat Stoian Aurelian;
   5. domnului Tudora Mihail Florin-Marius.
   Art. 15. -
    Se confera Ordinul Virtutea Aeronautica in grad de Ofiter, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general-locotenent Danila Stefan Stefan;
   2. domnului general-maior Carnu Ghiorghe Fanica;
   3. domnului comandor Bahneanu Constantin Catalin.
   Art. 16. -
    Se confera Ordinul Virtutea Aeronautica in grad de Ofiter, cu insemn pentru civili, doamnei Grosu Dumitru Ana.
   Art. 17. -
    Se confera Ordinul Virtutea Aeronautica in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari:
   1. domnului general de flotila aeriana Anastasof Dobre Laurian;
   2. domnului comandor ing. Dodu Petru Petru-Eduart;
   3. domnului comandor sing. Dragomir Neculai Dumitru;
   4. domnului comandor Ion Gheorghe Cristinel-Reliu;
   5. domnului comandor Lungulescu Florea Liviu-Marilen;
   6. domnului comandor Voda Ioan Mircea.
   Art. 18. -
    Se confera Ordinul Virtutea Maritima in grad de Ofiter, cu insemn pentru militari:
   1. domnului comandor Lepadatu Vasile Adrian;
   2. domnului comandor Stanciu Alexandru Viorel.
   Art. 19. -
    Se confera Ordinul Virtutea Maritima in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari:
   1. domnului comandor Bradea Stefan Cristinel;
   2. domnului comandor Hanganu Petrea Petrea;
   3. domnului comandor ing. Panait Gheorghe Mihai;
   4. domnului comandor Popa Ion Silviu-Fanel;
   5. domnului capitan-comandor ing. Enache Ghita Costel.
   Art. 20. -
    Se confera Ordinul Virtutea Maritima in grad de Cavaler, cu insemn pentru civili, domnului Avram Neculai Emil-Iordache.
Art. 21. -
    Se confera Ordinul Meritul Sanitar in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari, domnului maior Berbec Vasile Petre-Sorin.
   Art. 22. -
    Se confera Crucea Nationala Serviciul Credincios, clasa a III-a, cu insemn pentru militari, domnului plutonier adjutant Pavel Cristian Cosmin.
   Art. 23. -
    Se confera Crucea Nationala Serviciul Credincios, clasa a III-a, cu insemn pentru civili:
   1. doamnei Budica Tudor Stefania;
   2. domnului Dida Duminica Ion;
   3. doamnei Marales Polozache-Vasile Cornelia;
   4. doamnei Mihai Dumitru Geta;
   5. doamnei Nitescu Gheorghe Georgeta.
   Art. 24. -
    Se confera Medalia Nationala Serviciul Credincios, clasa a III-a, cu insemn pentru civili:
   1. doamnei Stefan Petre Constanta;
   2. domnului Vasile Nicolae Petre.
   Art. 25. -
    Se confera Medalia Nationala Pentru Merit, clasa a III-a, cu insemn pentru militari, domnului caporal clasa a III-a Munteanu Radu Daniel-Bogdan.
   Art. 26. -
    Se confera Medalia Nationala Pentru Merit, clasa a III-a, cu insemn pentru civili:
   1. domnului Anghelache Gheorghe Alexandru-Adrian;
   2. doamnei Orzan Ion Niculina.
   Art. 27. -
    Se confera Medalia Virtutea Militara, clasa I, cu insemn pentru militari, doamnei plutonier adjutant principal Stoean Spiridon Chira.
   Art. 28. -
    Se confera Medalia Virtutea Militara, clasa a II-a, cu insemn pentru militari:
   1. domnului maistru militar principal Gruia Tiberiu Mihai;
   2. domnului maistru militar principal Prisacaru-Salaru Ilie Neculai.
   Art. 29. -
    Se confera Medalia Virtutea Militara, clasa a II-a, cu insemn pentru civili, doamnei Spataru Grigore Luminita.
   Art. 30. -
    Se confera Medalia Virtutea Militara, clasa a III-a, cu insemn pentru militari:
   1. domnului maistru militar principal Catargiu Constantin Vasile;
   2. domnului maistru militar principal Constantin Vasile Ionel;
   3. domnului maistru militar clasa I Bezea Ion Florin;
   4. domnului maistru militar clasa I Diaconu Nicolae Gheorghe;
   5. domnului maistru militar clasa I Gorun Vasile Liviu;
   6. domnului plutonier-adjutant principal Cocina-Vaduva Constantin Dumitru;
   7. domnului plutonier-adjutant principal Mateescu Nicola Marius;
   8. domnului plutonier-adjutant principal Negru Marin Petru;
   9. doamnei plutonier-adjutant Corneanu Dumitru Mariana;
  10. domnului plutonier-adjutant Marin Gheorghe Gelu-Gabi;
   11. doamnei plutonier-adjutant Stanciuc Grigore Daniela;
   12. doamnei plutonier-major Dascalu Ioan Lorena-Mihaela;
   13. domnului plutonier-major Fronea Tudor Eugen;
   14. domnului plutonier-major Nistor Gheorghe Valentin;
   15. domnului plutonier-major Tismanaru Gheorghe Aurel-Ion;
   16. domnului caporal clasa a III-a Boza Lavinel Marian;
   17. domnului caporal clasa a III-a Olaru Sever Toni-Sorin;
   18. domnului caporal clasa a III-a Pop Viorel Marian-Cosmin.
   Art. 31. -
    Se confera Medalia Virtutea Militara, clasa a III-a, cu insemn pentru civili, doamnei Paraschiv Stefan Maria.
   Art. 32. -
    Se confera Medalia Virtutea Aeronautica, clasa I, cu insemn pentru militari:
   1. domnului maistru militar principal Grigoroiu Nicolae Nicolae;
   2. domnului plutonier adjutant principal Vlaicu Alexandru Marian-Marcel;
   3. domnului plutonier adjutant Badea Mircea Mircea-Mihaita.
   Art. 33. -
    Se confera Medalia Virtutea Aeronautica, clasa a II-a, cu insemn pentru militari:
   1. domnului maistru militar principal Vasile Ion Mihai;
   2. domnului maistru militar clasa I Minciunescu Gheorghe Gheorghe-Dragos;
   3. domnului plutonier-adjutant Ghimis Veneriu Emilian;
   4. domnului plutonier-adjutant Petrescu Ghiorghe Vasilica;
   5. domnului plutonier-adjutant Plontsch Florian Mihail-Laurentiu.
   Art. 34. -
    Se confera Medalia Virtutea Aeronautica, clasa a II-a, cu insemn pentru civili, doamnei Dima Toma Dana.
   Art. 35. -
    Se confera Medalia Virtutea Aeronautica, clasa a III-a, cu insemn pentru militari:
   1. domnului maistru militar principal Luca Eustatiu Stefan;
   2. domnului plutonier-major Toader Gheorghe Petrisor;
   3. domnului caporal clasa a III-a Cheval Ion Viorel-Raducan;
   4. domnului caporal clasa a III-a Secrieriu Gheorghe Bogdan-Ioan.
   Art. 36. -
    Se confera Medalia Virtutea Aeronautica, clasa a III-a, cu insemn pentru civili, doamnei Vlad Nicolai Eugenia-Larisa.
   Art. 37. -
    Se confera Medalia Virtutea Maritima, clasa I, cu insemn pentru militari, domnului maistru militar principal Colesnicencu Gherasim Valeriu.
   Art. 38. -
    Se confera Medalia Virtutea Maritima, clasa a III-a, cu insemn pentru militari, domnului caporal clasa a III-a Simionov Stefan Daniel.
Art. 39. -
    Se confera Medalia Meritul Sanitar, clasa I, cu insemn pentru civili:
   1. doamnei Bejenaru Gabriel Mariana;
   2. doamnei Dinu Constantin Ana;
   3. domnului Manaila Valeriu Adrian;
   4. doamnei Nitescu Ilie Maria;
   5. doamnei Teleaga Ioan Elena.
   Art. 40. -
    Se confera Medalia Meritul Sanitar, clasa a II-a, cu insemn pentru civili, doamnei Savulescu Corneliu-Lefter Corina-Liliana.
   Art. 41. -
    Se confera Medalia Meritul Sanitar, clasa a III-a, cu insemn pentru civili:
   1. doamnei Hornea Niculae Carmen-Silvia;
   2. domnului Lefter Ion Ion-Marian;
   3. doamnei Mihai Ion Florentina;
   4. doamnei Platon Mihalache Elena-Stela;
   5. doamnei Radu Dumitru Cristina-Maria.


--


   Bucuresti, 20 octombrie 2011.
   Nr. 762.

luni, 24 octombrie 2011

LAURA CODRUTA KOVESI ARUNCA LA COS CU LEGISLATIA EUROPEANA SI CONSTITUTIA ROMANIEI!

Cea mai in drept baschetbalista a tarii sa se ocupe de proprietatile militarilor, numite grad si pensie militara de stat, a inaintat catre seful ei, presedintele ICCJ, in temeiul Art. 329 Cod procedura civila, modificat prin Art. 1, pct. 32, din Legea nr. 202/2010, un recurs in interesul legii.

Nu are rost sa publicam textul acestei aberatii, care amesteca trecutul cu prezentul, vorbeste despre o parte contributiva si alta necontributiva a pensiei, intr-o tara in care principiul contributivitatii a fost introdus abia la 1 aprilie 2001. Afirmam doar, pe baza de probe, ca vesela baschetbalista, aparand Legea 119/2010, apara in fapt principiul inexistent al retroactivitatii legii, in conditiile in care, pana si Curtea Constitutionala recunoaste printr-un raspuns (nr. 12747/09.09.2010) semnat de d-na secretar general Ruxandra Sabareanu, ca Legea 119/2010 se aplica ”pentru viitor”. Deci,  eventual, d-nei generalissim Lupu i se va putea aplica Legea 119/2010, cand o avea bunul simt sa treaca in rezerva, si nu noua, celor trecuti in rezerva inainte de 01.01.2011.

Mai ignora domnisoara baschetbalista faptul ca nu cele 21.753 de procese ale SCMD sunt ”fara obiect” ci mult laudata OUG 1/2011, aprobata prin Legea 165/2011, care revizuieste ceva ce nu exista: deciziile de pensii NULE DE DREPT, emise ilegal in plina perioada de suspendare definitiva si executorie a ”recalcularii”, intre 27 dec. 2010 si 6 ian. 2011.

In fapt, zisul recurs al domnisoarei in cauza este, punct cu punct, ordinul dat judecatorilor, prin sfidarea democratiei si a legii, cu ocazia ”Dezbaterii privind salarizarea unitara, din 7 februarie 2011”, cand s-a trasat clar sarcina de partid si de stat de a se da anumite verdicte in litigiile cu pensionarii militari. 

O avertizam pe domnisoara Kovesi ca 170 de membri ai SCMD, pana astazi, 24.10.2011, castigand in recurs impotriva Guvernului, la Curtile de Apel Pitesti, Ploiesti, Brasov si Bucuresti, in mod definitiv si irevocabil, au redevenit din ”asistati” sau ”beneficiari“, cadre militare in rezerva, beneficiind de pensii militare de stat, in baza legilor 164/2001 si 179/2004. 

Motivatia domnisoarei Kovesi, ca Guvernul nu are bani, ne trezeste urmatoarea reactie: acest Guvern impostorial nu are bani pentru ca este cel mai prost manager din istoria Romaniei, pentru ca fura ca in codru si-si asigura complicitatea la furt a strainilor, prin imprumutarea de miliarde virtuale, adica doar de datorii pentru poporul roman, si prin spolierea natiunii romane de ultimele bogatii naturale pe care le mai are in proprietate (petrol, gaz metan si, mai ales, vanadiu, titan, litiu, cositor, aur, adica Rosia Montana). Concluzia este ca acest Guvern trebuie sa plece si, mai ales, ca membrii sai trebuie sa raspunda juridic pentru genocid si subminarea economiei nationale.


Pentru ticaloasa executare ”intocmai si la timp” a ordinelor primite, o acuzam pe domnisoara Kovesi de atac la democratia constitutionala, la existenta puterii judecatoresti in stat si de o gama larga de infractiuni, mergand de la abuz in serviciu pana la inalta tradare. Anuntam pe aceasta cale ca SCMD o va actiona in justitie, prevazandu-i un viitor stralucit la taiat stuf in Delta, in fruntea brigazii de lucru formata din damele prezidentiale. 

Nu stim pe d-na Lupu unde o vom incadra, dar tragem nadejdea, din informatiile pe care le avem, ca ne-o va livra, cat de curand, cu arme si bagaje, pe post de puscariabila, dnul ministru al Apararii Nationale. De ce? Pentru ca nu numai ca nu s-a facut o economie de bani, dar bataia de joc la adresa militarilor si politistilor a costat deja Guvernul peste 100 de milioane de euro si persistenta in prostie va continua sa coste. 

Pe langa banii dusi pe apa sambetei, cine cuantifica insa mortii?

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD
Col. (r) Mircea DOGARU

Multumiri

Comitetul Director al SCMD aduce pe aceasta cale multumiri tuturor celor care s-au implicat activ in organizarea si buna desfasurare a lucrarilor CNR al SCMD de la Alba Iulia, in mod deosebit membrilor Departamentului Organizare si ai Secretariatului General. De asemenea, aduce multumiri tuturor acelora care au contribuit, prin observatii si propuneri pertinente, la imbunatatirea ROF-ului si a strategiei SCMD pe anul 2012.
Tuturor le uram, cu ocazia zilei de 25 Octombrie, multa sanatate, putere de rezistenta si succes in realizarea in tot ceea ce ne-am propus!

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,

miercuri, 12 octombrie 2011

600 de magistrati pensionari s-au revoltat pentru ca Facultatea de Drept Babes-Bolyai si „un obscur cabinet particular de avocatura” sustin demersul unei asociatii studentesti de „anulare a pensiilor speciale”

Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR), condusa de presedintele Stefan Mateescu  fost judecator al ICCJ - asociatie care numara peste 600 de magistrati pensionari din intreaga tara - califica drept „ticaloasa” „inacceptabila si condamnabila” initiativa ASDCDO - „Asociatia de studii in dreptul constitutional si drepturile omului”, care anunta organizarea in 14-15 octombrie 2011, la Cluj, a conferintei cu titlul „Anularea pensiilor speciale: discriminare sau necesitate?” La final, puteti citi si reactia ASDCDO.O manifestare „pretins stiintifica, dar in fapt vadit politica”Printr-o serie de demersuri, ANMPR incearca sa sensibilizeze sustinatorii acestei conferinte organizate de o asociatie studenteasca, sa se delimiteze de acest eveniment. Intr-o adresa trimisa de ANMPR rectorului Universitatii Babes-Bolyai, se arata ca: „nu putem intelege cum este posibil ca sub egida unei institutii de invatamant public sa se organizeze o dezbatere care, în mod evident si manifest, vizeaza cu totul altceva decat interesul strict stiintific.” Autorii scrisorii si-au manifestat revolta impotriva sustinatorilor conferintei: „un obscur cabinet particular de avocatura al dlui. lector univ. dr. Radu Chirita”, fiind mentionat, de asemenea si „website-ul www.juridice.ro prin intermediul caruia s-a mediatizat actiunea si au fost lansate invitatii de participare.” Liderii ANMPR au opinat ca evenimentul mediatizat prin juridice.ro este o „manifestare pretins stiintifica, dar în fapt vadit politica”.Iata scrisoarea trimisa de Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania, rectorului Andrei Marga al Universitatii Babes Bolyai:„Stimate domnule rector - Semnatarii prezentei scrisori sunt reprezentantii alesi ai celor peste 600 de fosti judecatori si procurori, din toate colturile tari, care fac parte din A.N.M.P.R., asociatie strict profesionala, apolitica, neguvernamentala si non-profit. Din aceasta asociatie fac parte magistrati care au activat la instante si parchete de toate gradele, de la judecatorii si parchete locale, de la tribunale si curti de apel, pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul General de pe langa aceasta. Va adresam prezenta scrisoare sub imperiul revoltei ce ne este determinata de organizarea la Cluj-Napoca, sub egida Facultatiii de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai si a unui obscur cabinet particular de avocatura al dlui.lector.univ.dr.Radu Chirita, în zilele de 14-15.10.2011, a unei asa-zise „conferinta internationala” sub titulatura „Anularea pensiilor speciale: discriminare sau necesitate?” Avand în vedere subiectul extrem de delicat si de sensibil (fara a mai face referire la formularea de-a dreptul ticaloasa a titlului conferintei!), în contextul în care se manifesta din nou de catre puterea politica, prin intermediul unei anumite parti din presa, o sustinuta campanie de manipulare a opiniei publice asupra respectivului subiect, ne ingaduim sa apreciem ca apare cu totul inacceptabila si condamnabila organizarea unei asemenea manifestari pretins stiintifica, dar în fapt vadit politica, sub auspiciile unei institutii de mare prestigiu, cum este Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. Nu dorim sa va retinem atentia cu problemele de drept din aceasta materie, dar precizam numai faptul ca atat Curtea Constitutionala a Romaniei, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-au pronuntat – definitiv, repetat si neechivoc – pe acest subiect, iar normele de drept international public, asumate si de Romania in temeiul art. 11 alin.2 si art.20 din Constitutie, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, sunt obligatorii si prevaleaza asupra oricarei alte dispozitiuni contrare din legislatia interna. Pentru documentarea domniei voastre, binevoiti, va rugam, sa accesati http://asdcdo.org/Conferinta.php (blogul asociatiei studentestti patronata de acel avocat-lector Radu Chirita), precum si website-ul www.juridice.ro prin intermediul caruia s-a mediatizat actiunea si au fost lansate invitatii de participare. Nu stim si nu putem intelege de cand si din ce motive o asociatie studenteasca este preocupata (?!?) de un subiect ca cel enuntat, astfel incat sa organizeze o asemenea dezbatere. Nu stim si nu putem intelege cum este posibil ca sub egida unei institutii de invatamant public sa se organizeze o dezbatere care, în mod evident si manifest, vizeaza cu totul altceva decat interesul strict stiintific. Fiind vorba in mod indiscutabil de o crasa incalcare a tuturor regulilor si normelor activitatii universitare, va adresam, respectuos dar ferm, rugamintea de a analiza situatia relatata si de a dispune masurile ce se impun (...) Cu deosebit respect, Stefan MATEESCU, presedinte al A.N.M.P.R; Lucian POPESCU, secretar general al A.N.M.P.R.Asociatia fostilor judecatori a ICCJ: „titlul acestei conferinte instiga la o anumita solutie partizana de anulare a pensiilor ocupationale denumite speciale”
Asociatia THEMIS-CASATIA a fostilor judecatori si magistrati asistenti ai ICCJ a redactat un material in care condamna conferinta, dar si neacceptarea reprezentantilor magistratilor pensionari la acest eveniment. Iata comunicatul Asociatiei THEMIS-CASATIA:„1. In ziua de 19.09.2011 pe situl “juridice.ro” a fost postat un comunicat al ASDCDO Cluj, care, in parteneriat cu societatea civila de avocati “Chirita, Farcas” din Cluj-Napoca si cu Catedra de drept public a Facultatii de drept din cadrul UBB Cluj-Napoca, organizeaza, in zilele de 14-15.10.2011 la Cluj-Napoca: Conferinta internationala (?!) “Anularea pensiilor speciale: discriminare sau necesutate”? In Comunicat se mai consemneaza ca: -“evenimentul isi propune sa gaseasca solutia optima (?!) pentru rezolvarea problemei pensiilor speciale”,-“scop (!) in care va vorbi cate un reprezentant al celor trei organzatori”, dupa care,-“isi vor exprima viziunea atat magistrati din cadrul instantelor interne, cat si din cadrul Curtii Europene”;-“invitati speciali (?!) fiind dl. Valentin Nicolescu si dna Fatos Araci, din cadrul Grefei CEDO, judecatori de la Curtea de Apel Cluj si de la ICCJ”, iar -“discutiile de tip dezbatere (!) vor fi moderate de avocat lector dr Radu Chirita”.Incercarea de inscriere la conferinta a unor fosti judecatori si membrii din conducerea Asociatiei magistratilor pensionari a esuat, organizatorii justificand neprimirea lor pe motiv ca locurile sunt limitate (?!).2. Asadar, organizatorii nu au invitat reprezentantii asociatiilor profesionale si ai magistratilor pensionari, vizati direct de tematica dezbaterii, dar nici pe cei din CSM, Ministerul Justitiei si Parchetul de pe langa ICCJ sau din Uniunea Juristilor, care, au, in final, decizia unei eventuale initiative legislative sau asupra avizelor legale in acest sens. Pe de alta parte, organizatorii, in raport de obiectul lor de activitate, nu au nicio legatura cu asa zisa categorie a “pensiilor speciale”, vizati fiind, in principal, judecatorii si procurorii, precum si asimilatii acestora, titulari ai pensiei de serviciu.3. Titlul acestei Conferinte instiga la o anumita solutie partizana de anulare a pensiilor ocupationale denumite speciale, ca fiind o necesitate, masura adoptata si de majoritatea legislativa, dar desfiintata de Curtea Constitutionala a Romaniei. (a se vedea si ultima decizie nr. 873/21.06.2010 a CCR). Dar, spre a se accentua importanta si semnificatia acestei “misiuni” politice, organizatorii au denumit actiunea din 14-15.10.2011, de la Cluj-Napoca, drept “Conferinta internationala”, fara a indica personalitatile straine sau organizatiile internationale participante (?!) Se face, insa, precizarea in Comunicatul-invitatie, ca vor participa “magistrati de la instantele interne si de la Curtea Europeana”, mentionandu-se ca “invitati speciali” (?!) sunt dl. Valentin Nicolescu si dna Fatos Araci, din cadrul Grefei CEDO, care, nu au calitatea de “magistrati la CEDO”, pentru ca, la CEDO nu exista magistrati, ci judecatori, conform Conventiei, iar cei doi “invitati speciali” sunt functionari ai grefei, adica juristi la Curte, care nu participa la judecata cererilor. Se incearca, astfel, a se atrage atentia ca “solutia optima” a problemei impusa de organizatori, ar fi adoptata sub auspiciile CEDO si cu participarea unor reprezentanti abilitati, in acest cop, de conducerea Curtii Europene de la Strasbourg, desi, pe acest taram CEDO, conform Conventiei si Protocoalelor sale aditionale, nu are nicio prerogativa. In sfarsit, Comunicatul ne anunta si despre prezenta unor “judecatori din cadrul Curtii de Apel Cluj si ai ICCJ”, fara a-i nominaliza, desi, prin statutul lor si gradul inalt de jurisdictie in care functioneaza, pot fi considerati ca personalitati ale puterii judecatoresti.4. Organizarea acestei “Conferinte internationale” pe o tema, amplu dezbatuta si solutionata repetat, de Curtea Constitutionala in anii 2008-2010, ca si in plan legislativ, in acord cu dreptul UE asupra pensiilor ocupationale si cu jurisprudenta CEDO, in aceasta perioada, cand reprezentanti ai puterii politice au declansat o confruntare de opinii in media, apare ca o manifestare atasata acestei campanii si “dedicate” exclusiv judecatorilor, considerati, pe nedrept, in ultimii ani, ca primii vinovati de esecurile externe ale Romaniei, in special ca Stat membru al UE. Pe de alta parte, neadmiterea unor reprezentanti ai organizatiilor profesionale ale magistratilor si ale magistratilor pensionari si atragerea nelegitima a unor functionari din grefa CEDO la aceasta actiune, ilustreaza, in mod vadit, ca cei trei parteneri organizatori - o asociatie apolitica (!?), o societatea civila de avocati si o catedra de drept public dintr-o universitate de stat prestigioasa - sunt hotarati sa-si exercite misiunea primita de a adopta “solutia optima” de fundamentare a tezei anularii pensiilor ocupationale (“speciale”) ca o necesitate, in circumstantele economico-sociale actuale.In consecinta, Asociatia “THEMIS-CASATIA”, in acord cu cele ce preced, va sesiza conducerea CEDO, Senatul UBB Cluj-Napoca, Avocatul Poporului, CSM, Colegiul ICCJ, Curtea de Apel, Asociatia Magistratilor Pensionari, Asociatia Magistratilor si UJR, si va organiza o dezbatere asupra regimului pensiilor ocupationale in UE si in alte state, precum si cu privire la statutul magistratilor pensionari.” - Presedinte - prof. univ. dr. MARIN VOICU; Presedinte de onoare - prof. univ. dr. NICOLAE POPA (foto 2)UPDATE: Reactia presedintelelui ASDCDO Radu Chirita, la acuzele asociatiilor magistratilor pensionariComunicat de presa: "In cursul zilei de astazi, doua dintre asociatiile magistratilor pensionari au emis comunicate de presa in care, intr-o maniera care nu face cinste magistraturii, ne acuza de organizarea conferintei „Anularea pensiilor speciale: discriminare sau necesitate?”. Fara sa ne dorim sa ne coboram la nivelul suburban si semidoct in care sunt formulate acuzatiile, doresc sa mentionez numai cateva aspecte:§             Titlul conferintei nu ofera niciun verdict, ci pune o intrebare, la care participanti vor fi invitati sa raspunda. Daca semnul de intrebare de la finele titlului nu a reusit sa le indice domnilor magistrati pensionari acest lucru, poate o mai adanca reflectie le-ar fi oferit acest raspuns.§             Conferinta este organizata de ASDCDO, care nu este organizatie studenteasca, chiar daca intre membrii sai se regasesc si studenti in drept. Nu vad ce este condamnabil in acest lucru. Partenerii in organizarea conferintei sunt societatea de avocatura la care lucrez si care asigura, partial, finantarea evenimentului, precum si Catedra de Drept Public din cadrul Facultatii de Drept a UBB Cluj, decizia de sprijinire a evenimentului fiind luata in unanimitate de membrii catedrei.§             Faptul ca subiectul este delicat si sensibil este cert. Tocmai de aceea am considerat oportuna organizarea acestei conferinte. Pe rolul instantelor romane se afla mii de dosare ce privesc aceste aspecte, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost sesizata cu sute de plangeri. Faptul ca magistratii pensionari si-au pastrat, de o maniera privilegiata fata de celelalte categorii de pensionari vizati, pensiile anterioare Legii nr. 119/2010 nu inseamna ca nu se pot exprima opinii in sensul neconstitutionalitatii acestei legi.§             Faptul ca magistratilor pensionari li s-a interzis participarea la lucrarile conferintei este o minciuna ordinara. in limita locurilor disponibile, care inca nu s-au ocupat, oricine poate participa la conferinta. Mai mult, dl. Lucian Popescu, semnatarul scrisorii ANMPR a primit prin e-mail o invitatie la conferinta. De altfel, dansul s-a inscris la lucrarile conferintei, iar comunicarile prin e-mail confirma cele afirmate mai sus.Nu este nici cazul nici locul sa raspund aici fiecareia dintre afirmatiile injurioase si calomnioase care se regasesc in cele doua scrisori date publicitatii. O voi face in fata instantelor de judecata in cel mai scurt timp".Radu Chirita, Presedinte ASDCDO Avocat coordonator al SCPA „Chirita, Farcas” sef al Catedrei de drept public din cadrul Facultati de Drept UBB Cluj

marți, 11 octombrie 2011

Faceti propuneri pentru proiectul Legii statutului cadrelor militare

From: Neculai Gavrila
To: dmru@mta.ro
Cc: secretariatscmd@yahoo.com
Sent: Monday, October 10, 2011 3:11 PM
Subject: Proiectul Legii statutului cadrelor militare din M Ap N

Sefului Directiei Management Resurse Umane
 
Buna ziua,
Imi permit sa va adresez urmatoarele observatii si propuneri la acest proiect de Lege:
            1- La art. 1 sa se introduca:
                        ( 1’ ) Cadrele militare sunt in serviciul natiunii;
            2 – Art. 70 – (1 ) Cred ca nu este corect sa se spuna pentru cineva care este avansat la exceptioal ca: “ chiar daca nu indeplineste conditiile necesare”. Poate ar fi mai adecvata expresia “ chiar daca nu indeplineste conditiile privind stagiul minim in grad” sau alta expresie;
            3 – Art. 78 litera (b) prevede: “ cei care indeplinesc conditiile pentru a li se acorda pensie militara de serviciu anticipata sau anticipata partiala”. Rog sa fie stipulate in mod expres care sunt conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru acordarea pensiei militare de serviciu anticipate sau anticipata partiala;
            4 - La art. 93 sa se introduca punctul ( 1’ ) cu continutul:
                        ( 1’ ) Partea din pensie corespunzatoare soldei de grad se actualizeaza permanent potrivit soldei de grad a cadrelor in activitate ;
            5 – Art. 102.  “- Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare in rezerva sau in retragere, pensionari militari, se aplica si tuturor celor aflati in plata la intrarea in vigoare a prezentei legi”.
                  Continutul acestui articol incalca in mod flagrant:
a)      -  principiul neretroactivitatii legii, prevăzut la art.l5 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „L.egea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile "
       Prin Decizia nr. 830/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 559 din 24.07.2008, Curtea Constituţională a statuat: „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...) ".
  De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/ 2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fară a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
   In avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata: "In cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente ".
                Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
 
b)     -  principiul drepturilor câştigate;
          6 – Art. 103 Continutul acestuia, vine in contradictie cu multe alte articole din acest proiect de Lege. Dau un singur exemplu:  art. 50 ( 2 ) …………… “La incadrare se va respecta principiul corelatiei grad – functie, potrivit caruia gradul detinut trebuie sa fie egal cu gradul prevazut pentru functia respectiva”
 
In speranta ca cele propuse vor fi analizate si adoptate,
Va multumesc anticipat,
Col ( r )
          Gavrila Neculai

Un subiect pentru Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

Iata inca o situatie de discriminare la care suntem supusi. M-am inscris la Primaria Sectorului 5 pentru a participa la recensamant ca recenzor. Astazi 07.10.2011 m-am prezentat la pregatire si personalul Insitutului National de Statistica care ne-a pregatit si testat, ne-a comunicat ca persoanele care sunt pensionate anticipat, cu pensie partiala si medicala  nu pot fi recenzori si nu vor fi retribuite cu 50 de lei pe zi impozabili.
 
Cu stima, 
Col. (r) Dragos Icleanu

Ecouri ale manifestatiei SCMD de lansare a PLATFORMEI CIVICE, 07.10.2011

Dragi colegi,
 Aduc felicitari conducerii SCMD si conducerii filialei SCMD a Sectorului 6, pentru modul cum au organizat actiunea din data de 7 decembrie 2011, in Bucuresti. Am participat cu entuziasm la aceasta actiune, motivatia mea fiind aceeasi cu cea a SCMD, al carui membru sunt, si a Platformei Civice. Imi pare rau de cei care se dezic de colegii lor si se amagesc cu cativa arginti la pensia avuta, neintelegand esenta solicitarilor noastre, idealurilor noastre. Am participat in dubla calitate, de ofiter umilit, facut “nesumtit” de vremelnica portocalie incompetenta conducere, caruia i s-a furat gradul si de cadru didactic universitar.Chiar daca unui singur fost student al meu i s-ar fi ingradit dreptul de a munci dupa disponibilizare si i s-ar fi redus apoi pensia “nesimtita” de 2.000 sau 3.000 de lei, trebuia sa fiu acolo si sa strig impreuna cu ei impotriva ciumei portocalii, deoarece ciuma din timpul lui Zeus e mai infama decat ciuma din timpul lui Caragea Voda.



Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. ing. Constantin Nitu

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
http://www.blogger.com/profile/17353458339691618675
http://sig.trei.ro
nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro
cnitu@geo.unibuc.ro
+40722214695
+40214139315

joi, 6 octombrie 2011

Victorie a colegilor din Filiala Buzau a SCMD

Victorie SCMD : Legea 263/2010 a fost spulberata!
-in atentia obedientilor slugarnici –

Stimati domni colegi care va proclamati demnitatea in genunchi, cu mana intinsa in fata Puterii, ce v-a transformat din rezervisti in asistati sociali sau ”beneficiari” dependenti de punctul de pensie,

SCMD v-a informat, in repetate randuri, ca ”recalcularea” a fost un proces ilegal si retroactiv.
 SCMD a stopat recalcularea la 28.09.2010, dar, in mod ticalos si perfect ilegal, ministrii in cauza au continuat-o, emitand deciziile ilegale (nule de drept) din decembrie 2010. SCMD le-a spulberat la ICCJ si atunci stapanii vostri, persistand in ticalosie, au declarat ca ei au abrogat HG 735/2010 si au inventat OG 1/2011, transformat fraudulos in Legea 165/2011, prin care nu fac decat sa incerce sa legalizeze, introducand termenul ”revizuire”, deciziile nule de drept din decembrie.
Pe de alta parte, v-au prostit, aruncandu-va, ca la caini, cateva oase, adica de la cateva zeci de lei la cateva sute, efectiv sau cu titlul de promisiune, ca sa nu va prindeti ca nu mai sunteti militari in rezerva, ci simpli civili, dependenti de punctul de pensie. Acesta a fost 738,28 lei in 2010, este 732,34 lei in 2011 si va fi 540 in 2012. Mai mult, toate pensiile noastre, fie ele marite propagandistic, fie nu, sunt platite ilegal, operandu-se un transfer de fonduri, fara acte justificative.
Situatia va fi reglementata in 2012, prin zisa REGULARIZARE, adica vi se vor lua banii inapoi, ca foloase necuvenite din drepturi de pensie. Apoi, ca toti civilii, pentru ca suntem astazi considerati civili, veti suferi procesele de INGHETARE a pensiilor (in sensul ca nu vor mai creste) de PLAFONARE (limitarea platii la 4 puncte de pensie), de IMPOZITARE  (de la 0 lei, cu 10%) si, in fine, de executare a ceea ce mai ramane, cu 15%, prin LUSTRATIE.
Ati fost indemnati sa nu va alaturati noua, sau unii sa se retraga din procesele declarate inutile.
Va informam ca din cele 21 753 de procese, declansate de SCMD impotriva deciziilor nule de drept, deci implicit impotriva revizuirii ramase fara obiect, desi judecatorii de la Bucuresti ne-au fixat termene la pastele cailor, desi cei de la Iasi, Focsani, Craoiova, etc. au dovedit ca sunt ori incompetenti ori santajati, ori ticalosi, adica slugi ale Puterii, peste 2500 de procese au fost deja castigate in teritoriu, iar prin succesul de exceptie obtinut de colegii de la Buzau, astazi, 6 octombrie a.c., la Curtea de Apel Ploiesti, numarul deciziilor definitive si irevocabile, obtinute de SCMD se ridica la 77.
In concluzie stimati tovarasi gradul, manipulati si obedienti, SCMD a ciuruit Legea 263/2010, care nu mai este o lege unica pentru pensionari.
Prin hotararile Curtilor de Apel din Pitesti, Ploiesti si Brasov, deocamdata 77 de membri SCMD, din Ramnicu Valcea, Targoviste, Buzau si Sfantu Gheorghe, si-au redobandit STATUTUL DE MILITARI IN REZERVA. Au redobandit definitiv si irevocabil conditiile impuse de legile ocupationale abrogate de Guvernul Boc la 01.01.2011 (dreptul la munca, grad si pensie, ca proprietati). In conformitate cu Legile 164/2001 si 179/2004, 77 de membri SCMD au redevenit cadre militare si de politie in rezerva.
Speram ca numarul acestora sa creasca rapid, la cateva mii, pentru a anula, in beneficiul tuturor pensionarilor din Romania, fie militari fie civili, Legea 263/2010 cu ticaloasele prevederi care decurg din ea.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

marți, 4 octombrie 2011

Va prezentam proiectul unei noi legi privind statutul cadrelor militare si, mai jos, raportul adresat Sefului Statului Major General de catre un tanar ofiter, ramas fara raspuns in termenul legal


Conform aprobarii ministrului apararii nationale, publicam proiectul Legii statutului cadrelor militare.
Cadrele militare din Armata Romana pot trimite eventualele observatii si propuneri, in termen de 30 de zile de la publicare, la Directia Management Resurse Umane. (dmru@mta. ro)

L E G E
PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE
DIN MINISTERUL APARARII NATIONALE

- PROIECT-

CAPITOLUL I

DISPOZITII GENERALE

Art. 1. - (1) Prezentul statut este aplicabil cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale.
(2) Cadrele militare reprezinta entitatea profesionala constituita din persoane care au devenit ofiteri, maistri militari sau subofiteri, in urma acordarii unui grad militar, potrivit pregatirii lor militare si de specialitate, in conditiile legii.
Art. 2. - (1) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii pot fi in activitate, in rezerva sau in retragere.
(2) Cadrele militare in activitate sunt militari profesionisti, aflati in raporturi de serviciu cu Ministerul Apararii Nationale.
(3) Cadrele militare in rezerva sunt militari profesionisti care au incetat raporturile de serviciu cu Ministerul Apararii Nationale, precum si alte persoane cu grad de ofiter, maistru militar sau subofiter, care se afla in evidenta acestui minister si au obligatia de a indeplini indatoriri militare, in raport cu nevoile armatei, in situatiile si conditiile prevazute de lege.
(4) Cadrele militare in retragere sunt persoane care detin grad de ofiter, maistru militar sau subofiter si care, potrivit legii, nu mai pot fi chemate sau rechemate pentru indeplinirea indatoririlor militare.
Art. 3. - Pot deveni cadre militare persoanele care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) au cetatenie romana si domiciliul in Romania;
b) cunosc limba romana, scris si vorbit;
c) au varsta de minimum 18 ani impliniti;
d) au capacitate deplina de exercitiu;
e) nu au antecedente penale;
f) nu sunt in curs de urmarire penala sau de judecata pentru savarsirea unei infractiuni;
g) nu au facut sau nu fac parte din organizatii interzise de legislatia romana si nu sunt membri ai unor organizatii incompatibile cu regulile si activitatile specifice armatei;
h) se incadreaza in prevederile legale privind accesul la informatii clasificate si indeplinesc conditiile de studii, precum si baremele de sanatate si criteriile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 4. - (1) Cadrele militare, potrivit gradelor pe care le au, sunt constituite in corpul subofiterilor, corpul maistrilor militari si corpul ofiterilor si fac parte din arme, servicii, specialitati sau domenii ori categorii de forte, potrivit nomenclatorului aprobat prin dispozitie a sefului Statului Major General.
(2) Gradele subofiterilor, in ordinea lor ierarhica, sunt:
a) sergent;
b) sergent major;
c) plutonier;
d) plutonier major;
e) plutonier adjutant;
f) plutonier adjutant principal.
(3) Gradele maistrilor militari, in ordinea lor ierarhica, sunt:
a) maistru militar clasa a V-a;
b) maistru militar clasa a IV-a;
c) maistru militar clasa a III-a;
d) maistru militar clasa a II-a;
e) maistru militar clasa I;
f) maistru militar principal.
(4) Gradele ofiterilor, in ordinea lor ierarhica, sunt:
a) sublocotenent, respectiv aspirant pentru arma marina;
b) locotenent;
c) capitan;
d) maior, respectiv locotenent-comandor pentru armele aviatie si marina;
e) locotenent-colonel, respectiv capitan-comandor pentru armele aviatie si marina;
f) colonel, respectiv comandor pentru armele aviatie si marina;
g) general de brigada, respectiv general de flotila aeriana, pentru arma aviatie si contraamiral de flotila, pentru arma marina;
h) general-maior, respectiv contraamiral, pentru arma marina;
i) general-locotenent , respectiv viceamiral, pentru arma marina;
j) general, respectiv amiral, pentru arma marina;
k) maresal.
(5) Gradul de maresal se poate acorda generalilor, respectiv amiralilor, de catre Presedintele Romaniei, pentru merite militare exceptionale, in timp de razboi.
Art. 5. - Gradul militar este un drept al titularului si reprezinta recunoasterea, in plan social, a calitatii de cadru militar si a pozitiei ocupate in ierarhia militara. Acesta nu se poate pierde decat in cazurile si conditiile prevazute de legea penala.
Art. 6. - (1) Cadrele militare se afla in serviciu sub juramant.
(2) Juramantul militar reprezinta actul solemn, cu valoare juridica si morala, prin care cadrele militare isi exprima, public, fidelitatea fata de tara si angajamentul de a apara valorile si interesele generale ale poporului roman, indeplinindu-si cu credinta obligatiile ce le revin atat pe teritoriul statului national, cat si in afara acestuia.
Art. 7. - In exercitarea atributiilor ce le revin potrivit legii si prevederilor regulamentelor militare, ofiterii, maistrii militari si subofiterii sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice, bucurandu-se de protectie potrivit legii penale.

CAPITOLUL II

RAPORTURILE DE SERVICIU

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Art. 8. - (1) Raporturile de serviciu ale cadrelor militare cu Ministerul Apararii Nationale iau nastere o data cu incadrarea in prima functie si acordarea primului grad.
(2) Raporturile de serviciu ale cadrelor militare pot fi:
a) pe durata nedeterminata;
b) pe durata determinata, cu posibilitatea innoirii sau reinnoirii succesive.
Art. 9. - Atributiile, responsabilitatile si conditiile generale in care cadrele militare in activitate se obliga sa desfasoare serviciul militar sub autoritatea Ministerului Apararii Nationale sunt prevazute de lege si de regulamentele militare, iar cele specifice sunt cuprinse in fisa postului.

SECTIUNEA a 2-a

Modificarea raporturilor de serviciu

Art. 10. - Raporturile de serviciu ale cadrelor militare pot fi modificate unilateral de catre Ministerul Apararii Nationale, prin delegare, detasare, punere la dispozitie, imputernicire, indeplinirea suplimentara a atributiilor altei functii sau prin schimbarea incadrarii, in conditiile legii.
Art. 11. - (1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile, cu posibilitate de prelungire cu inca 60 de zile, iar detasarea pentru o perioada de cel mult 1 an, cu posibilitate de prelungire pana la 2 ani.
4(2) Conditiile de delegare si detasare se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 12. - (1) Cadrele militare sunt puse la dispozitie in urmatoarele situatii:
a) in vederea reincadrarii, pe o perioada de maxim 3 luni, cu posibilitatea prelungirii cu inca 3 luni, in baza aprobarii ministrului apararii nationale sau a altor persoane stabilite de acesta;
b) pentru clarificarea situatiei medico-militare in cazurile de boala stabilite prin hotarare a Guvernului, fara a depasi termenul maxim prevazut in reglementarile existente la nivel national pentru salariatii din administratia publica;
c) in perioada cat sunt urmarite penal sau judecate, in stare de libertate, cu conditia prezentei la serviciu, daca plangerea penala nu a fost formulata chiar de catre Ministerul Apararii Nationale sau faptele penale pentru care s-a efectuat trimiterea in judecata sunt compatibile cu functia detinuta;
d) in perioada cat se afla in captivitate.
(2) In perioada cat se afla la dispozitie, cadrele militare mentin raporturile de serviciu cu Ministerul Apararii Nationale, dar nu mai ocupa functii si, cu exceptia celor prevazute la alin (1) lit. b) si d), acestea indeplinesc atributiile stabilite de comandantii unitatilor din care fac parte si beneficiaza de drepturile banesti stabilite de lege.
(3) La expirarea perioadei de mentinere la dispozitie, cadrele militare prevazute la alin. (1) lit. a) se trec in rezerva, daca nu se identifica posibilitati de reincadrare a acestora.
(4) Cadrele militare puse la dispozitie in conditiile alin. (1) lit. b), a caror sanatate   s-a restabilit, se repun in functia detinuta anterior sau in una echivalenta, iar cele a caror boala se mentine se trec, dupa caz, in rezerva sau in retragere, cu drept de pensie conform legii.
(5) In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si in cazul incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, ofiterii, maistrii militari si subofiterii aflati la dispozitie in conditiile prevazute la alin. (1) lit. c) sunt repusi in drepturile avute la data punerii la dispozitie, inclusiv in functia detinuta anterior sau in una echivalenta si vor primi toate drepturile ce li se cuvin pentru perioada cat s-au aflat la dispozitie, potrivit normelor in vigoare la data reincadrarii in functie.
(6) Situatia ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor cazuti in captivitate se solutioneaza in termen de cel mult 3 luni de la data la care Ministerul Apararii Nationale a luat cunostinta de incetarea starii de captivitate si/sau inapoierea in tara, dupa caz. In aceasta perioada, comisii speciale, stabilite prin dispozitie a sefului Statului Major General, vor cerceta conditiile caderii in captivitate si comportarea celor in cauza pe tot timpul cat  s-au aflat in aceasta situatie. In raport de rezultat, cei gasiti vinovati de fapte ce cad sub incidenta legii penale vor fi trecuti in rezerva, iar cei nevinovati vor fi repusi in drepturi in conditiile prevazute la alin. (5).
Art. 13.- (1) Cadrele militare pot indeplini, temporar, prin imputernicire, atributiile altor functii vacante sau ale caror titulari lipsesc o perioada determinata.
(2) Pe timpul exercitarii atributiilor functiilor in care au fost imputernicite, cadrele militare beneficiaza de drepturile banesti stabilite de lege.
Art. 14. - (1) Cadrele militare pot indeplini suplimentar, la ordin, si atributiile altei functii din Ministerul Apararii Nationale, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind incompatibilitatile.
 (2) Cadrele militare prevazute la alin. (1) beneficiaza de 50% din solda functiei respective, care se adauga la solda functiei de baza, precum si de indemnizatiile si sporurile specifice functiei indeplinite suplimentar, daca acestea nu sunt prevazute si pentru functia in care sunt incadrate.
(3) Cuantumul prevazut la alin. (2) se acorda pentru functiile prevazute in statele de organizare, in urmatoarele situatii:
a) functia nu este incadrata;
b) titularii sunt detasati sau imputerniciti sa indeplineasca atributiile altor functii si nu mai indeplinesc atributiile functiilor de baza;
c) titularii au raporturile de serviciu suspendate.
(4) Cadrele militare pot indeplini suplimentar numai o singura functie, pe o perioada de maximum 12 luni.
Art. 15. - (1) Schimbarea incadrarii reprezinta trecerea cadrelor militare in alta functie.
(2) Schimbarea incadrarii se poate realiza numai in interesul serviciului, la initiativa uneia dintre parti.
(3) Cadrele militare a caror solda de functie ar trebui diminuata din cauza schimbarii incadrarii beneficiaza de o indemnizatie lunara egala cu diferenta pana la nivelul soldei de functie corespunzatoare incadrarii anterioare. In cazul unor schimbari succesive ale incadrarii, indemnizatia se va acorda in raport cu solda de functie anterioara primei diminuari.
(4) Indemnizatia prevazuta la alin. (3) se adauga la solda de functie, face parte din solda lunara si nu se poate acorda pe o perioada mai mare de 3 ani de la schimbarea incadrarii.
(5) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii incadrati in structuri militare de la esaloane superioare unitatii beneficiaza de o indemnizatie de nivel ierarhic, in cuantum de10%-50% din solda de functie, in conditiile stabilite prin lege.
(6) Cadrele militare pot fi incadrate in functii pe stat anexa la statul de organizare pentru a indeplini temporar atributiile altei functii, in afara unitatii sau a armatei, pentru a urma diverse forme de pregatire sau, la cererea acestora, pentru a urma programe de reconversie profesionala.

SECTIUNEA a 3-a

Suspendarea raporturilor de serviciu

Art. 16. - (1) Suspendarea raporturilor de serviciu reprezinta intreruperea temporara de catre cadrele militare a activitatii de serviciu, precum si sistarea platii drepturilor de natura salariala de catre Ministerul Apararii Nationale, pe durata cat se mentine cauza de suspendare.
(2) Raporturile de serviciu ale ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor pot fi suspendate de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.
(3) In cazul suspendarii raporturilor de serviciu din cauza unei fapte imputabile cadrului militar, pe durata suspendarii, acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de angajat.
Art. 17. - Raporturile de serviciu se suspenda de drept in perioada cat cadrele militare sunt arestate preventiv.
Art. 18. - Raporturile de serviciu pot fi suspendate, cu acordul partilor, in urmatoarele situatii:
a) pentru exercitarea unor functii elective in cadrul asociatiilor socioprofesionale ale cadrelor militare constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului;
b) pe timpul concediului fara plata, acordat in conditiile art. 26 lit. h).
Art. 19. - (1) Raporturile de serviciu pot fi suspendate prin act unilateral al cadrului militar in vederea efectuarii concediilor paternale sau pentru cresterea si ingrijirea copilului, in situatiile si cu plata drepturilor banesti prevazute de lege.
(2) Raporturile de serviciu sunt considerate suspendate in cazul absentei de la serviciu. In raport cu motivele care au stat la baza absentei, se poate dispune anularea suspendarii, reluarea raporturilor de serviciu sau incetarea acestora, dupa caz.
Art. 20. - (1) Raporturile de serviciu se suspenda prin act unilateral al Ministerului Apararii Nationale in situatia in care, ca urmare a formularii de catre minister a unei plangeri penale impotriva cadrului militar, a fost inceputa urmarirea penala sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta.
(2) Suspendarea prevazuta la alin. (1) isi produce efecte pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Art. 21. - (1) La incetarea suspendarii raporturilor de serviciu in conditiile art. 18 si 19, Ministerul Apararii Nationale are obligatia de a repune cadrul militar in functia detinuta anterior sau in una echivalenta. In cazul suspendarii pentru motive imputabile, in conditiile art. 19 alin.(2), repunerea in functie se face in raport cu posibilitatile de incadrare.
(2) In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si in cazul incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, ofiterii, maistrii militari si subofiterii ale caror raporturi de serviciu au fost suspendate in conditiile art. 17 si 20 sunt repusi in drepturile avute la data suspendarii, inclusiv in functia detinuta anterior sau in una echivalenta si vor primi toate drepturile ce li se cuvin pentru perioada respectiva, potrivit normelor in vigoare la data reincadrarii in functie.

SECTIUNEA a 4-a

Incetarea raporturilor de serviciu

Art. 22. - Raporturile de serviciu cu Ministerul Apararii Nationale inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la trecerea in rezerva sau direct in retragere, in conditiile prevazute la art. 72;
b) in caz de transfer la institutiile de stat din domeniul apararii si securitatii nationale sau la alte autoritati publice care au in compunere ori in subordine structuri militare, in conditiile prevazute de lege;
c) in caz de deces.
Art. 23. - (1) Cadrele militare care au absolvit o institutie de invatamant a Ministerului Apararii Nationale sau la care au fost trimise de catre acest minister si carora le-au incetat raporturile de serviciu din motive ce le sunt imputabile sunt obligate sa restituie cheltuielile de scolarizare, proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenului la care s-au angajat sa-si desfasoare activitatea in cadrul acestui minister.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in situatia in care cadrele militare urmeaza alte forme de pregatire si le inceteaza raporturile de serviciu, din motive care le sunt imputabile, inainte de expirarea perioadei specificate in angajamentul de scolarizare.

CAPITOLUL III

PRINCIPALELE INDATORIRI
SI DREPTURI ALE
CADRELOR MILITARE

Art. 24. - (1) Indatoririle, drepturile si libertatile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constitutia Romaniei, de legile tarii si de prezentul statut.
(2) Profesia de ofiter, maistru militar sau subofiter in activitate incumba indatoriri suplimentare, precum si interzicerea ori restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, potrivit legii.

SECTIUNEA 1

Indatoriri

Art. 25. - Cadrele militare au urmatoarele indatoriri principale:
a) sa fie devotate poporului roman, statului roman si Armatei Romaniei;
b) sa indeplineasca cu loialitate si profesionalism misiunile primite atat pe teritoriul statului roman, cat si in afara acestuia, daca este nevoie, pana la sacrificiul vietii;
c) sa respecte juramantul militar;
d) sa execute intocmai si la timp ordinele comandantilor si sefilor, fiind responsabile de modul in care isi indeplinesc misiunile ce le sunt incredintate;
e) sa nu dea sau sa execute ordine sau dispozitii vadit contrare legii, obiceiurilor  razboiului, conventiilor si tratatelor internationale la care Romania este parte. Neexecutarea unor astfel de ordine nu atrage raspunderea celor care nu le executa. Nu constituie infractiune indeplinirea oricarui act ordonat de comandant, daca ordinul este dat in forma prevazuta de lege si nu este, in mod vadit, ilegal;
f) sa pretuiasca onoarea si traditiile de lupta ale Armatei Romaniei, ale armei si unitatii din care fac parte, precum si demnitatea gradului si a uniformei militare pe care le poarta;
h) sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, sa asigure instruirea temeinica si pregatirea subordonatilor si sa apere drepturile acestora;
i) sa actioneze pentru intretinerea regulamentara si mentinerea in stare de operativitate a tehnicii si armamentului, precum si pentru utilizarea si administrarea eficienta a celorlalte bunuri din dotare;
j) sa respecte normele privind protectia informatiilor clasificate, precum si caracterul confidential al unor activitati si informatii.

SECTIUNEA a 2-a

Drepturi

Art. 26. - (1) Cadrele militare in activitate au urmatoarele drepturi generale:
a) solda lunara, compusa din solda de grad, solda de functie, solda de merit, gradatii si indemnizatii, precum si sporuri, premii sau alte drepturi banesti, acordate in conditiile si cuantumurile stabilite de lege;
b) indemnizatii de instalare, mutare, delegare si detasare, in conditiile stabilite de lege;
c) indemnizatie de 10%, 15% si 20% din solda lunara, pentru cele decorate cu Ordinul “Meritul Militar” cls. a III-a, a II-a si I sau cu alte decoratii prin care acesta a fost substituit potrivit legii.
d) echipament si hrana, gratuit, conform legii;
e) concedii de odihna, de odihna suplimentare, de studii, de recuperare, medicale si de maternitate, platite, conform reglementarilor in vigoare;
f) vacante, in locul concediilor de odihna, in cazul in care urmeaza cursurile de zi ale unor institutii de invatamant superior, conform programelor de invatamant ale institutiilor respective si ordinului ministrului apararii nationale;
g) concediu paternal si concedii pentru cresterea si ingrijirea copilului, in conditiile prevazute de lege;
h) concedii fara plata, pe durata determinata, in situatia ca solicita sa-si urmeze sotia sau sotul trimis in strainatate pentru indeplinirea unei misiuni cu o durata mai mare de 6 luni sau pentru alte cazuri temeinic motivate, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
i) compensatiile prevazute de lege pentru desfasurarea activitatii in conditii de munca vatamatoare, grele sau periculoase;
j) invoiri si permisii a caror durata nu se scade din concediul de odihna, conform ordinului ministrului apararii nationale;
k) asistenta medicala, medicamente si proteze, gratuit;
l) asigurari de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
m) transport gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
n) asistenta juridica asigurata de unitate, la cerere, gratuit, in relatiile cu tertii, pentru acte sau fapte petrecute in timpul serviciului si in legatura cu acesta, potrivit ordinului ministrului apararii nationale;
o) spatiu de locuit corespunzator, accesoriu raporturilor de serviciu, fara plata chiriei, in garnizoana in care au fost numite in prima functie sau mutate ori in care isi au domiciliul, daca acestea sau sotii, sotiile ori copiii aflati in intretinere nu detin locuinta proprietate personala corespunzatoare, conform legii;
p) compensatie lunara, in cuantum de 30%-60% din solda lunara, stabilit conform criteriilor aprobate de ministrul apararii nationale, in situatia ca nu li se poate asigura dreptul prevazut la lit.o);
q) facilitati in folosirea spatiilor de recuperare, sanatoriilor, caminelor de garnizoana, amenajarilor culturale, recreative si sportive, precum si a altor asemenea spatii aflate in patrimoniul armatei, conform ordinului ministrului apararii nationale;
r) portul pistolului din dotare sau al armamentului achizitionat personal pentru paza si autoaparare, precum si al celui primit in dar sau cu titlu de recompensa, si in afara serviciului, fara a fi necesara eliberarea unui permis de portarma de catre organele de politie, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. Dupa trecerea in rezerva sau direct in retragere, armamentul se detine in baza permisului obtinut in conditiile legii;
s) participarea la diverse forme de invatamant militar sau civil, in tara si in strainatate, conform legii si in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
s) cumpararea locuintei de serviciu, potrivit legii sau beneficiul folosintei gratuite, in conditiile legii, a terenului aferent locuintei construite in cadrul programelor Ministerului Apararii Nationale, pe terenuri disponibile aflate in administrarea acestuia sau a altei autoritati publice;
t) recuperarea timpului suplimentar lucrat peste durata normala de 8 ore pe zi lucratoare sau compensarea acestuia in bani, in conditiile legii;
t) prima de vacanta, egala cu solda lunara bruta din luna anterioara plecarii in concediu sau vacanta, care se impoziteaza separat;
u) facilitati financiare pentru achizitionarea unor bunuri si servicii, stabilite prin hotarare a Guvernului;
v) incadrarea activitatii in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca.
(2) Cadrele militare in activitate beneficiaza lunar de un spor de fidelitate, calculat in raport cu solda lunara, in functie de vechimea in serviciul militar, astfel:
a) de la 3 ani – 5% plus 0,5% pentru fiecare an de activitate, pana la 10 ani;
b) de la 10 ani – 10% plus 0,7% pentru fiecare an de activitate, pana la 20 ani;
c) de la 20 ani – 15% plus 1% pentru fiecare an de activitate, pana la 30 ani;
d) peste 30 ani – 25% plus 2% pentru fiecare an de activitate, pana la indeplinirea conditiilor de pensionare.
(3) La trecerea in rezerva sau direct in retragere, cadrele militare au dreptul, potrivit legii, la ajutoare banesti si plati compensatorii, stabilite in raport cu solda lunara neta rezultata prin deducerea, din solda lunara bruta, a cotei lunare de impozitare.
Art. 27. - (1) Pentru participarea, pe teritoriul statului national, la misiuni de lupta, precum si la misiuni in afara teritoriului national, cadrele militare beneficiaza de drepturi suplimentare, stabilite prin lege.
(2) Ofiterii, maistri militari si subofiterii care participa la misiuni in afara teritoriului national beneficiaza de scutire de impozit pe veniturile realizate, daca drepturile salariale sunt asigurate de statul roman.
Art. 28. - (1) Membrii de familie ai cadrelor militare beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) asistenta medicala, tratament, medicamente si proteze gratuite;
b) transport gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
c) indemnizatie lunara, pentru sotiile sau sotii care au fost incadrati in munca si au intrerupt activitatea pentru a-si urma sotul sau sotia, mutata in alta garnizoana;
d) ajutor pentru decesul cadrului militar aflat in activitate, in cuantum de 10 solde lunare si pensie de urmas, in conditiile legii;
e) transferul in licee militare sau institutii militare de invatamant care formeaza maistri militari si subofiteri, la cerere, a copiilor cadrelor militare decedate in timpul si din cauza indeplinirii serviciului militar, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
f) facilitati in folosirea spatiilor de recuperare, sanatoriilor, caminelor de garnizoana, amenajarilor culturale, recreative si sportive, precum si a altor asemenea spatii aflate in patrimoniul armatei, conform ordinului ministrului apararii nationale;
(2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) lit. c) se acorda sotiilor sau sotilor incepand cu data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, pana la o noua angajare sau numire in functie, dar nu mai mult de 12 luni, si reprezinta 50% din solda lunara a cadrului militar.
(3) De indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. c) beneficiaza si sotiile sau sotii care, la data mutarii cadrelor militare pe care le-au urmat, erau inscrisi ca someri la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene sau a municipiului Bucuresti, dar nu mai mult de 12 luni de la expirarea, potrivit legii, a termenului de plata a indemnizatiei de somaj.
(4) Cuantumul ajutorului prevazut la alin. (1) lit. d) se calculeaza in raport cu solda lunara neta rezultata prin deducerea, din solda lunara bruta, a cotei lunare de impozitare;
Art. 29. - (1) Cadrele militare trimise in misiune permanenta in afara teritoriului statului national beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a)salariu in valuta;
b)asistenta medicala gratuita, pe baza de asigurare obligatorie incheiata de Ministerul Apararii Nationale ori convenita prin acorduri cu statele straine respective sau, daca nu este posibil, decontarea cheltuielilor de asistenta medicala;
c)asigurare de viata pentru intreaga perioada a misiunii;
d)spor la salariu, in valuta, pentru activitatea desfasurata in strainatate, in zone de risc sau de conflict armat;
e)sa fie insotite, pe durata misiunii, de sot, sotie si de copiii minori, precum si de copiii pana la varsta de 25 de ani care urmeaza studii in strainatate;
f)spor la salariu, in valuta, pe timpul cat isi desfasoara activitatea in cadrul misiunii pentru sotul, sotia si copiii minori care le insotesc;
g)indemnizatie lunara in suma fixa in valuta pentru fiecare copil care urmeaza studii elementare, gimnaziale, liceale si superioare in strainatate, pana la varsta de 25 de ani, cu conditia promovarii anului de studiu precedent;
h)concediu de odihna, precum si concediu suplimentar pentru clima greu de suportat, cu plata drepturilor in lei, daca acesta se efectueaza in tara, si cu plata drepturilor in valuta, daca acesta se efectueaza in strainatate. Efectuarea concediului de odihna in strainatate se face la solicitarea persoanei in cauza, cu aprobarea ministrului apararii nationale;
i)suportarea de catre Ministerul Apararii Nationale a cheltuielilor pentru transport international, inclusiv al bunurilor personale, la trimiterea si revenirea din misiune, precum si pentru deplasarile in interes de serviciu, efectuarea concediului de odihna, concediului medical in tara, nasterea unui copil sau decesul unei rude/afin pana la gradul II, inclusiv, ori in cazuri de forta majora;
j)suportarea, de catre Ministerul Apararii Nationale, a cheltuielilor de chirie, intretinere si de dotare a locuintei din strainatate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare;
k)indemnizatie in lei, necesara pentru plata cheltuielilor de intretinere a locuintei din tara, in cazul in care nu realizeaza venituri din chirii, pentru plata contributiilor prevazute de lege in raport cu drepturile salariale corespunzatoare functiei in care sunt incadrati in tara, precum si pentru sotul sau sotia care se afla in tara, daca nu realizeaza venituri.
(2) Membrii de familie care insotesc cadrele militare pe timpul misiunii permanente in strainatate beneficiaza de drepturile prevazute la alin. (1) lit. b), c) si i).
(3) In cazul in care membrii de familie nu insotesc cadrul militar la misiunea permanenta in strainatate, Ministerul Apararii Nationale suporta, o singura data pe an, costul integral al transportului, pentru sotia sau sotul si copiii aflati in intretinere, ramasi in tara, in scopul vizitarii cadrului militar aflat la post in strainatate.
(4) Timpul cat sotii sau sotiile insotesc cadrele militare la misiuni permanente in strainatate se asimileaza stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor de asigurari sociale de stat. In aceasta perioada, raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cu autoritatea sau institutia publica, regia autonoma sau societatea nationala la care au fost angajati se mentin.
(5) Cuantumul, conditiile si modul de asigurare a drepturilor prevazute la alin.(1)-(4) se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(6) In masura in care prezenta lege nu prevede altfel, drepturile si obligatiile cadrelor militare trimise in misiuni permanente in strainatate se completeaza cu prevederile referitoare la drepturile si obligatiile personalului trimis in misiuni similare de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.
Art. 30. - (1) Atasatii militari beneficiaza, pe perioada trimiterii lor in misiune in strainatate, de drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru membrii Corpului Diplomatic si Consular al Romaniei.
(2) Organizarea si dotarea structurilor atasatilor militari se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Selectionarea, pregatirea si trimiterea in misiune se fac in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 31. - Cadrele militare pot beneficia de servicii de pregatire profesionala sau refacere a capacitatii de munca ori de sprijin in desfasurarea altor activitati in legatura cu serviciul militar, puse la dispozitie de catre asociatii sau fundatii. Pentru serviciile si sprijinul acordat, acestor organizatii li se pot pune la dispozitie, temporar, bunuri mobile sau imobile din patrimoniul armatei, daca nu se afecteaza buna functionare a unitatii militare, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 32. -(1) Cadrele militare in activitate se pot constitui in asociatii care sa le reprezinte interesele economice, sub forma caselor de ajutor reciproc care functioneaza pe langa unitatile militare, sau sub alte asemenea forme stabilite prin lege.
(2) Statutul asociatiilor prevazute la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului.

SECTIUNEA a 3 - a

Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

Art. 33. - Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea urmatoarelor drepturi:
a) sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati in favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru functii publice;
b) sa candideze pentru a fi alese in administratia publica locala si in Parlamentul Romaniei, precum si in functia de Presedinte al Romaniei;
c) sa declare sau sa participe la greva.
Art. 34. - (1) Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi sau libertati, astfel:
a) exprimarea propriilor opinii politice este permisa numai in afara serviciului;
b) exprimarea in public a unor opinii contrare intereselor Romaniei sau coalitiilor de forte la care Romania este parte, nu este permisa;
c) prezentarea in public a unor informatii in legatura cu serviciul este permisa numai in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
d) aderarea la organizatii religioase este libera, mai putin la cele interzise prin lege sau care sunt incompatibile cu regulile si activitatile specifice armatei;
e) inscrierea sau constituirea in asociatii sau fundatii cu caracter tehnic, stiintific, cultural, sportiv, recreativ, caritabil sau de alta natura, este permisa, in conditiile legii, daca activitatile specificate in statutul acestor organizatii nu afecteaza exercitarea profesiei;
f) inscrierea sau constituirea in asociatii socio-profesionale este permisa in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
g) indeplinirea altor functii decat cele in care sunt incadrate este permisa numai pentru asigurarea cumulului prevazut de lege sau pentru incadrarea unor posturi in propriile asociatii socio-profesionale reprezentative ori in alte asociatii sau fundatii din care fac parte, in conditiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale;
h) participarea directa a cadrelor militare la administrarea sau conducerea unor societati comerciale ori calitatea de asociat unic este permisa, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
i) incheierea casatoriei este libera, in conditiile legii. Casatoria cu o persoana care nu are exclusiv cetatenie romana se poate face in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
j) cadrele militare in activitate se pot deplasa in strainatate in interes personal, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
(2) La declararea starii de razboi, a starii de mobilizare, de asediu sau de urgenta, concediile de odihna, de odihna suplimentare, de recuperare, de studii, vacantele, permisiile si invoirile, precum si activitatea asociatiilor socio-profesionale ale cadrelor militare se suspenda.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2) Ministerul Apararii Nationale poate dispune, in raport cu nevoile armatei, sistarea concediilor fara plata ale cadrelor militare.
Art. 35. - (1) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate au obligatia de a nu efectua activitati care contravin demnitatii, prestigiului si normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
(2) Cadrele militare si membrii de familie ai acestora au dreptul la protectie din partea institutiilor specializate ale statului fata de amenintarile sau violentele la care ar putea fi supusi, ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in conditiile stabilite prin protocoale incheiate cu aceste institutii si prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 36. - (1) Asociatiile socioprofesionale ale cadrelor militare in activitate, infiintate la nivel local si central, constituie partenerul de dialog social, care le reprezinta pe acestea in relatia cu autoritatile statului, inclusiv cu Ministerul Apararii Nationale, pe probleme de ordin social, profesional sau in legatura cu acestea.
(2) Sunt considerate reprezentative asociatiile socio-profesionale constituite pe corpuri de cadre sau mixte ori federatiile formate din astfel de asociatii, care au cel putin 300 de membri.
(3) Asociatiile socioprofesionale ale cadrelor militare pot desfasura activitati specifice potrivit regulilor interne, pe baza mandatului acordat de membrii acestora, cu respectarea conditiilor stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.

SECTIUNEA a 4-a

Recompense si sanctiuni

Art. 37. - (1) Pentru acte de eroism, curaj si devotament in executarea unor misiuni, pentru merite deosebite in indeplinirea indatoririlor ce le revin, precum si pentru vechime in activitate si rezultate meritorii, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot conferi decoratii sau alte distinctii conform reglementarilor existente pe plan national ori insigne si plachete onorifice, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
(2) Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu, ofiterilor, maistrilor si subofiterilor li se pot acorda recompense morale, precum si materiale care sa nu depaseasca venitul lor brut anual, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
(3) Cadrele militare pot primi in proprietate, ca recompensa, arme de foc aflate in patrimoniul armatei, prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 38. - (1) Incalcarea, cu vinovatie, de catre cadrele militare a indatoririlor de serviciu angajeaza raspunderea disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.
(2) Pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor de serviciu, incalcarea normelor de conduita militara, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot aplica, de regula gradual, urmatoarele sanctiuni disciplinare:
a)avertisment;
b)mustrare scrisa;
c)diminuarea soldei lunare cu 5-20% pe o perioada de 1-3 luni;
d) amanarea promovarii in gradul urmator pe timp de 1-2 ani;
e) incetarea raporturilor de serviciu.
(3) Decizia privind aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (2) se ia, in termen de 30 de zile calendaristice de la constatarea abaterii, de catre cei care au competenta in acest sens, stabiliti prin regulamentele militare.
(4) Sanctiunile disciplinare se executa in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei prevazute la alin. (3).
(5) Sanctiunea disciplinara prevazuta la alin. (2) lit. e) pentru abateri savarsite in timpul unor misiuni in afara teritoriului statului national se pune in aplicare in termen de 15 zile calendaristice de la inapoierea in tara.
(6) Abaterile disciplinare se sanctioneaza numai daca s-a luat la cunostinta despre acestea in termen de 6 luni de la savarsire.
(7) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura din cele prevazute la alin. (2) lit. b) - e) nu poate fi dispusa inainte de efectuarea cercetarilor prealabile conform ordinului ministrului apararii nationale.
(8) Dosarul cercetarii prealabile trebuie sa cuprinda si punctul de vedere al cadrului militar cercetat.
(9) Pentru aceeasi abatere nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara.
(10) Cadrele militare pot contesta sanctiunea disciplinara, in termen de 5 zile calendaristice de la luarea la cunostinta, sefului ierarhic nemijlocit al celui care a aplicat sanctiunea. Acesta este obligat sa se pronunte, prin decizie motivata, in termen de 15 zile calendaristice.
(11) Contestatiile pentru sanctiunile disciplinare aplicate de ministrul apararii nationale nu se pot solutiona la nivelul Ministerului Apararii Nationale.
Art. 39. - Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica si se pot ridica potrivit ordinului ministrului apararii nationale.
Art. 40. - (1) Pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeasi natura savarsite de acestea, in armata, se infiinteaza consilii de onoare si consilii de judecata.
(2) Organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.

CAPITOLUL IV

ACCESUL
IN CARIERA MILITARA

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Art. 41. - Cariera militara reprezinta succesiunea de functii si grade prin care un cadru militar in activitate trece progresiv, incepand cu incadrarea in prima functie si acordarea primului grad.
Art. 42. - (1) In timp de pace, accesul in cariera militara se face, de regula, la baza ierarhiei corpului de cadre respectiv.
(2) Exceptiile de la prevederile alin.(1) se stabilesc, cu aprobarea ministrului apararii nationale, pe baza criteriilor prevazute in Ghidul carierei militare, aprobat prin hotarare a Guvernului.
Art. 43. - La accesul in cariera militara si pe parcursul acesteia, cadrelor militare li se asigura, prin intermediul structurii specializate de management al carierei individuale, consiliere in scopul alegerii tipului de cariera si asistenta pentru planificarea evolutiei ulterioare, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului apararii nationale.

SECTIUNEA a 2- a

Caile de acces in cariera militara

Art. 44. - Pot avea acces in cariera de ofiter numai persoane care au absolvit, cu examen de licenta sau de diploma, studii superioare de lunga durata, astfel:
a) absolventi ai institutiilor militare de invatamant de formare a ofiterilor;
b) maistri militari, subofiteri si gradati sau soldati profesionisti in activitate;
c) persoane care detin grad militar in rezerva;
d) persoane care nu detin grad militar.
Art. 45. - Pot avea acces in cariera de maistru militar numai persoane care au absolvit cel putin studii postliceale de profil tehnic, cu certificat de competenta profesionala, astfel:
a) absolventi ai institutiilor militare de invatamant de formare a maistrilor militari;
b) subofiteri si gradati sau soldati profesionisti in activitate;
c) persoane care detin grad militar in rezerva, cu exceptia ofiterilor;
d) persoane care nu detin grad militar.
Art. 46. - Pot avea acces in cariera de subofiter numai persoane care au absolvit cel putin studii liceale, cu diploma de bacalaureat, astfel:
a) absolventi ai unor institutii militare de invatamant de formare a subofiterilor;
b) soldati si gradati profesionisti in activitate;
c) persoane care detin grad militar in rezerva, cu exceptia maistrilor militari si a ofiterilor;
d) persoane care nu detin grad militar.
Art. 47. - (1) In timp de razboi, ofiterii in activitate pot proveni si din maistri militari si subofiteri care au indeplinit, cel putin 3 luni, cu rezultate bune si foarte bune, functii prevazute a fi incadrate cu ofiteri, in unitati aflate in zona actiunilor militare, iar subofiterii in activitate si din soldati si gradati profesionisti care au indeplinit, in conditii similare, functii prevazute a fi incadrate cu subofiteri.
(2) Cadrele militare provenite in conditiile prevazute la alin. (1), care opteaza pentru ramanerea in activitate, au obligatia ca, dupa incheierea razboiului, sa isi completeze studiile corespunzator corpului de cadre din care fac parte, in termen de 7 ani pentru ofiteri si 4 ani pentru subofiteri.
Art. 48. - Recrutarea si selectia candidatilor pentru profesia militara se fac de catre structurile specializate ale Ministerului Apararii Nationale.
Art. 49. - (1) Criteriile de recrutare si selectie a candidatilor pentru profesia militara, conditiile de admitere in institutiile militare de invatamant, precum si metodologia si competentele de incadrare in prima functie si de acordare a primului grad se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.
(2) Accesul in cariera militara al persoanelor care nu detin grad militar sau al cadrelor militare in rezerva ori al gradatilor si soldatilor profesionisti este posibil doar la armele si specialitatile militare deficitare, in limita numarului de locuri aprobat de ministrul apararii nationale, daca nu se identifica posibilitati de incadrare a posturilor vacante cu cadre militare in activitate care au pregatire corespunzatoare si opteaza in acest sens.
(3) Tipurile de cariera militara, conditiile specifice de acces in cariera militara, care se adauga celor prevazute in prezentul capitol, natura, durata si succesiunea raporturilor de serviciu, pe corpuri de cadre si tipuri de cariera se stabilesc prin Ghidul carierei militare.

CAPITOLUL V

EVOLUTIA
IN CARIERA MILITARA

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Art. 50. - (1) Evolutia in cariera militara a cadrelor militare are la baza principiile transparentei si sanselor egale.
(2) Incadrarea in functii a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor se face in raport cu nevoile armatei, cerintele posturilor si optiunile cadrelor militare, in ordinea mentionata. La incadrare se va respecta principiul corelatiei grad – functie, potrivit caruia gradul detinut trebuie sa fie egal cu gradul prevazut pentru functia respectiva.
Art. 51. - (1) Functiile ce pot fi ocupate de cadrele militare sunt stabilite in statele de organizare, care se aproba de catre ministrul apararii nationale, in limita numarului de posturi stabilit prin hotarare a Guvernului.
(2) Numarul cadrelor militare care urmeaza sa fie promovate in functie si grad, pe corpuri de cadre si grade militare, se aproba de catre ministrul apararii nationale, anual, in raport cu bugetul alocat si misiunile incredintate armatei.
(3) Structura posturilor este ierarhica.
(4) Organizarea structurilor militare se face cu respectarea principiului potrivit caruia, in structurile luptatoare, cadrele militare nu pot fi subordonate nemijlocit unor persoane civile.
Art. 52. - (1) Criteriile generale de promovare a cadrelor militare sunt:
a) nivelul de pregatire;
b) performantele si potentialul profesional dovedite pe timpul indeplinirii atributiilor de serviciu, rezultate din documentele de evaluare.
(2) Nivelul de pregatire precum si criteriile de promovare specifice, pe tipuri de cariera, corpuri si categorii de cadre se stabilesc prin Ghidul carierei militare.

SECTIUNEA a - 2- a

Schimbarea incadrarii, trecerea in alt corp de cadre, arma, specialitate militara sau serviciu si echivalarea studiilor

Art. 53. - (1) Pe parcursul carierei militare, cadrele pot fi incadrate in alte functii prin:
a) promovare in functie si grad;
b) promovare in functie;
c) incadrare intr-o functie similara.
(2) Promovarea in functie si grad reprezinta incadrarea intr-o functie prevazuta cu grad imediat superior celui detinut, concomitent cu inaintarea in gradul urmator.
(3) Promovarea in functie reprezinta incadrarea intr-o functie prevazuta cu acelasi grad si a carei solda este superioara celei detinute sau incadrarea intr-o functie de acelasi nivel, la un esalon superior.
(4) Incadrarea intr-o functie similara reprezinta trecerea in alta functie, prevazuta cu acelasi grad si aceeasi solda.
Art. 54. - Promovarea in gradul si functiile prevazute cu grade de general-locotenent, respectiv viceamiral si superioare acestora se face cu avizul Consiliului Suprem de Aparare a tarii.
Art. 55. - Incadrarea si promovarea in functii a cadrelor militare medici, farmacisti, juristi, cercetatori, cadre didactice, a celor din structurile de informatii pentru aparare incadrate in functii de specialitate, precum si a altor categorii pentru care exista reglementari specifice, aplicabile la nivel national, se fac cu respectarea acestora, in masura in care nu contravin prevederilor prezentului statut.
Art. 56. - Cadrele militare pot trece intr-o alta arma, serviciu ori specialitate militara, iar maistrii militari si subofiterii pot trece dintr-un corp de cadre in altul, in raport cu nevoile armatei, dupa obtinerea unei pregatiri corespunzatoare, stabilite prin Ghidul carierei militare, cu respectarea conditiilor specifice prevazute in ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 57. - Competentele privind trecerea intr-un alt corp de cadre, arma, specialitate militara sau serviciu, modificarea raporturilor de serviciu si suspendarea din functie, cu exceptia functiilor in care incadrarea se face potrivit legii, precum si competentele si criteriile de echivalare a diferitelor forme de pregatire, se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 58. - Ofiterii, maistrii militari si subofiterii pot fi transferati intre Ministerul Apararii Nationale si institutii de stat din domeniul apararii si securitatii nationale sau alte autoritati publice care au in compunere ori in subordine structuri militare. Transferul se efectueaza prin ordinul conducatorului institutiei din subordinea caruia se transfera, la cererea sau cu avizul celui la care se transfera.

SECTIUNEA a 3 - a

Stagiul minim in grad

Art. 59. - (1) Stagiul minim in grad reprezinta perioada de serviciu militar, calculata de la data acordarii gradului detinut, dupa implinirea careia un cadru militar poate fi promovat in functie si grad.
(2) In timp de pace, stagiul minim in grad pentru ofiteri, pe grade militare, in ani, este:
a) sublocotenent si aspirant 3;
b) locotenent 5;
c) capitan 5;
d) maior si locotenent-comandor 5;
e) locotenent-colonel si capitan-comandor 5;
f) colonel si comandor 2;
g) general de brigada, general de flotila aeriana si contraamiral de flotila 2;
h) general-maior si contraamiral 2;
i) general-locotenent si viceamiral  2.
(3) In timp de pace, stagiul minim in grad pentru subofiteri si maistri militari, pe grade militare, in ani, este:
a) sergent, respectiv maistru militar clasa a V-a 3;
b) sergent major, respectiv maistru militar clasa a IV-a 4;
c) plutonier, respectiv maistru militar clasa a III-a 5;
d) plutonier major, respectiv maistru militar clasa a II-a 6;
e) plutonier adjutant, respectiv maistru militar clasa I 7.
(4). Timpul in care ofiterii, maistrii militari si subofiterii au absentat de la program fiind in situatia de incapacitate temporara de munca sau de suspendare a raporturilor de serviciu din motive ce nu le sunt imputabile, se ia in considerare la calculul stagiului minim in grad, numai daca absentele insumeaza mai putin de 365 zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.
(5) Stagiul minim in grad se reduce cu un an pentru cadrele militare care, pe intreaga durata a stagiului, indeplinesc functii de personal navigant din aviatie, parasutisti, de scafandri, ori de personal imbarcat pe submarine, vedete torpiloare sau alte nave similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
(6) Pentru ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate si pentru cei in rezerva chemati sa indeplineasca indatoriri militare, care actioneaza pe teritoriul statului national sau in afara acestuia, pe timpul starii de razboi, a starii de mobilizare, de asediu si de urgenta, stagiul minim in grad se reduce la jumatate. Totodata, pe durata acestor stari, timpul de dislocare in zona actiunilor militare se socoteste dublu la calculul stagiului minim in grad.
(7) Cadrele militare apreciate cu calificativul “exceptional” si cu potential “peste medie” in aprecierea de serviciu anuala, beneficiaza de reducerea stagiului minim in grad cu cate un an pentru fiecare calificativ maxim obtinut de la data detinerii gradului respectiv.
(8) Pentru ofiterii proveniti din absolventi ai institutiilor militare de invatamant superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani, perioada suplimentara de studii se ia in calcul la stagiul minim in gradul de sublocotenent.
(9) Timpul cat ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate au fost condamnati cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, insa au fost amnistiati sau gratiati inainte de a incepe executarea, precum si timpul cat ofiterii, maistrii militari si subofiterii in rezerva au fost condamnati la inchisoare cu executarea pedepsei intr-un loc de detentie sau prin munca fara privare de libertate, nu se ia in calculul stagiul minim in grad, cu exceptia cazurilor cand, in urma rejudecarii cauzei, instanta competenta a pronuntat achitarea.

SECTIUNEA a 4 - a

Perioada de promovabilitate

Art. 60. - Promovarea ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in functie si grad poate avea loc intr-un anumit interval de timp, stabilit prin Ghidul carierei militare. Perioada de promovabilitate incepe cu data implinirii stagiului minim in grad.
Art. 61. - (1) Cadrele militare care au depasit perioada de promovabilitate pot fi mentinute in activitate, in functiile detinute sau prin incadrarea in functii prevazute cu acelasi grad.
(2) Mentinerea in activitate a cadrelor militare prevazute la alin. (1) se face in raport cu nevoile armatei si rezultatele obtinute, pana la implinirea limitei de varsta in gradul detinut, in conditiile stabilite prin Ghidul carierei militare.

SECTIUNEA a 5 - a

Limitele de varsta in grad

Art. 62. - Limitele de varsta in grad, pentru ofiterii in activitate, pe grade militare, in ani, sunt:
a) pentru sublocotenent si aspirant 35
b) pentru locotenent 38;
c) pentru capitan    42;
d) pentru maior si locotenent-comandor 47;
e) pentru locotenent-colonel si capitan-comandor 53;
f) pentru colonel si comandor 55;
g) pentru general de brigada, general de flotila aeriana si contraamiral de flotila 56;
h) pentru general-maior, respectiv contraamiral 57;
i) pentru general-locotenent, respectiv viceamiral 58;
j) pentru general si amiral 59.
Art. 63. - Limitele de varsta in grad, pentru maistrii militari si subofiterii in activitate, pe grade militare, in ani, sunt:
a) pentru maistru militar clasa a V-a si sergent 37;
b) pentru maistru militar clasa a IV-a si sergent major 38;
c) pentru maistru militar clasa a III-a si plutonier 42;
d) pentru maistru militar clasa a II-a si plutonier major 47;
e) pentru maistru militar clasa I si plutonier adjutant 53;
f) pentru maistru militar principal si plutonier adjutant principal 55.

SECTIUNEA a 6 -a

Perfectionarea pregatirii profesionale

Art. 64. - (1) Ministerul Apararii Nationale este obligat sa asigure perfectionarea periodica a pregatirii profesionale a cadrelor militare, corespunzator tipului de cariera si nivelului de responsabilitate specific functiei pe care o indeplinesc sau in care urmeaza sa fie incadrati, in conditiile prevazute in Ghidul carierei militare.
(2) Timpul in care cadrele militare pot urma diferite forme de perfectionare a pregatirii profesionale, cumulat cu concediile de studii, nu poate depasi 1/4 din stagiul minim in gradul detinut. Fac exceptie situatiile cand criteriile de evolutie in cariera prevad doua cursuri in cadrul aceluiasi stagiu in grad, iar durata unui singur curs depaseste 9 luni sau alte situatii stabilite cu aprobarea ministrului apararii nationale, la propunerea comisiilor de selectie, pentru cazuri temeinic motivate si care tin strict de interesul si initiativa institutiei.
(3) Cadrele militare mentinute in activitate in conditiile art.61 nu mai pot fi trimise la perfectionarea pregatirii profesionale.
(4) Trimiterea la diferite forme de perfectionare a pregatirii profesionale se face conform legii si in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 65. - Plata cursurilor sau altor forme de perfectionare a pregatirii profesionale organizate de institutii de invatamant acreditate din afara Ministerului Apararii Nationale se suporta din bugetul acestui minister, daca participarea la cursuri s-a facut cu acordul institutiei iar cursurile sunt necesare in raport cu specificul functiei indeplinite.

SECTIUNEA a 7-a

Evaluarea profesionala

Art. 66. - Pentru promovarea sau mentinerea in grad si functie, trecerea intr-un alt corp de cadre, schimbarea armei, serviciului sau specialitatii militare, trimiterea la diferite misiuni sau forme de pregatire, ori pentru alte situatii care implica activitatea de selectie, cadrele militare sunt evaluate si ierarhizate din punct de vedere profesional, prin urmatoarele proceduri:
a) aprecierea de serviciu, pentru evaluarea periodica a performantei si potentialului cadrelor militare, de catre comandantii sau sefii cu responsabilitati in acest sens;
b) evaluarea in vederea promovarii sau mentinerii in activitate, ori pentru trimiterea la diferite forme de pregatire si misiuni in tara si strainatate, in scopul ierarhizarii valorice si selectionarii cadrelor militare propuse in acest scop, de catre comisii de selectie, special constituite;
c) evaluarea nivelului de pregatire la absolvirea unor forme de invatamant de formare sau perfectionare, de catre institutii de invatamant militare sau civile.
Art. 67. - Aprecierea de serviciu constituie principalul instrument de evaluare si ierarhizare a cadrelor militare.
Art. 68. - Metodologia de evaluare si de intocmire a documentelor specifice, pe timp de pace si de razboi, precum si organizarea, functionarea si competentele comisiilor de selectie se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.

SECTIUNEA a 8-a

Acordarea gradelor militare
si promovarea in gradele urmatoare

Art. 69. - Acordarea gradelor si promovarea in gradele urmatoare, in activitate, se fac, la datele stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, dupa cum urmeaza:
a) prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea ministrului apararii nationale, dupa consultarea Colegiului Ministerului Apararii Nationale si a comisiei de selectie, pentru gradul de general de brigada, general de flotila aeriana sau contraamiral de flotila, precum si pentru cele superioare acestora;
b) prin ordin al ministrului apararii nationale, pe baza hotararii comisiilor de selectie pentru gradele de ofiteri, cu exceptia celor prevazute la lit. a);
c) prin ordin al ministrului apararii nationale sau al altor persoane stabilite de acesta, pe baza hotararii comisiilor de selectie, pentru gradele de maistri militari si subofiteri;
d) in timp de razboi, de catre comandantii stabiliti prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 70. - (1) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii care, in executarea misiunilor sau in alte situatii, savarsesc fapte de eroism si acte exemplare de curaj si de devotament, pot fi promovati in grad si functie, in mod exceptional, chiar daca nu indeplinesc conditiile necesare.
(2) Hotararea privind promovarea cadrelor militare in conditiile prevazute la alin. (1) se ia de catre ministrul apararii nationale, la propunerea comandantilor sau sefilor ierarhici.
(3) Situatiile de promovare in mod exceptional, insotite de descrierea faptelor si a imprejurarilor pentru fiecare caz in parte, vor fi aduse la cunostinta intregului personal al armatei.

CAPITOLUL VI

INCHEIEREA
CARIEREI MILITARE

Art. 71. - Cariera militara a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor se poate incheia, astfel:
a) la trecerea in rezerva sau direct in retragere;
b) in caz de deces.
Art. 72. - (1) Trecerea in rezerva sau direct in retragere a cadrelor militare se face in urmatoarele situatii:
a) la implinirea varstei si vechimii in activitate necesare pentru acordarea pensiei de serviciu;
b) la pierderea capacitatii de munca in conditiile legii, fiind clasate “inapt pentru indeplinirea indatoririlor militare” de catre comisiile de expertiza medico-militara;
c) la pierderea limitata a capacitatii de munca in conditiile legii, fiind clasate “apt limitat” de catre comisiile de expertiza medico-militara;
d) la implinirea limitei de varsta in grad;
e) cand, in urma reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii nu sunt posibilitati pentru a fi reincadrate, precum si pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apararii Nationale;
f) la expirarea duratei raporturilor de serviciu, daca Ministerul Apararii Nationale nu este de acord cu innoirea sau reinnoirea acestora;
g) la expirarea duratei raporturilor de serviciu, prin acordul partilor;
h) la expirarea duratei raporturilor de serviciu, daca angajatul nu este de acord cu innoirea sau reinnoirea acestora;
i) pentru a ocupa o functie sau demnitate publica, civila, care necesita, potrivit legii, trecerea in rezerva;
j) la cerere, pentru motive bine intemeiate;
k) prin demisie;
l) cand manifesta dezinteres in indeplinirea atributiilor si sarcinilor de serviciu sau in perfectionarea pregatirii militare;
m) cand comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale;
n) cand, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, au fost condamnate la o pedeapsa neprivativa de libertate care le permite indeplinirea indatoririlor de serviciu, precum si in cazurile cand au beneficiat de amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei;
o) cand sunt condamnate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executarea acesteia;
p) cand nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 3 lit. a) si g) si la art.34 lit. i);
q) dupa retragerea motivata, de catre autoritatile competente, a avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informatiei la care au acces.
(2) Cadrele militare in activitate care au implinit limita de varsta in grad pentru clasa a III-a in rezerva, cele clasate “inapt pentru indeplinirea indatoririlor militare cu scoatere din evidenta”, precum si cadrele militare declarate disparute, conform legii, se trec direct in retragere prin aplicarea prevederilor alin.(1).
Art. 73. - (1) Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face astfel:
a) din oficiu – in conditiile prevazute la art. 72 alin.(1) lit. a), b), d)- i) si o);
b) la propunerea consiliilor de judecata, dupa consultarea asociatiei reprezentative a cadrelor militare – in conditiile prevazute la art. 72 alin.(1) lit. l) si m);
c) la propunerile comandantilor sau sefilor unitatilor din care fac parte, inaintate ierarhic pentru celelalte cazuri prevazute la art. 72. Pana la comunicarea ordinului de trecere in rezerva, dar nu mai tarziu de 30 de zile calendaristice de la producerea situatiilor respective, cei in cauza sunt obligati sa-si indeplineasca atributiile functiilor in care sunt incadrati, precum si toate indatoririle ce le revin.
(2) Pot fi exceptate de la masura trecerii in rezerva cadrele militare aflate in situatia prevazuta la art. 72 alin. (1) lit. n), ale caror fapte au fost savarsite din culpa sau pentru apararea unui drept ori interes legitim.
(3) Masura prevazuta la art. 72 alin (1) lit. q) poate fi dispusa numai dupa efectuarea cercetarii prealabile, in conditiile prevazute la art. 38 alin. (7) si (8), daca in urma acesteia se confirma temeinicia motivelor care au stat la baza retragerii avizului de securitate si nu se identifica posibilitati de redistribuire a cadrului militar intr-o functie prevazuta cu nivel inferior de secretizare.
(4) Pe timp de razboi, in stare de mobilizare, asediu sau de urgenta, Ministerul Apararii Nationale nu are obligatia sa aprobe trecerea in rezerva in conditiile art. 72 alin. (1) lit. h), j) si k).
(5) Prevederile alin. (4) se aplica si cadrelor militare care solicita trecerea in rezerva in conditiile art. 72 alin. (1) lit. j) si k), in perioada pregatirii si participarii la misiuni in cadrul fortelor armate trimise de statul roman in afara teritoriului statului national.
(6) Pentru trecerea in rezerva in conditiile art. 72 alin. (1) lit. f) - h), partile trebuie sa se incunostinteze reciproc, in forma scrisa, asupra intentiei de a nu innoi sau reinnoi raporturile de serviciu, cu cel putin 6 luni inaintea expirarii termenului.
Art. 74. - (1) Hotararea privind mentinerea in activitate a cadrelor militare pentru care s-a inceput urmarirea penala sau care sunt trimise in judecata instantelor militare se ia dupa solutionarea cauzei de catre parchetul militar ori de instanta militara de judecata.
(2) Cadrele militare ale caror raporturi de serviciu au fost, anterior, suspendate, se trec in rezerva incepand cu data suspendarii.
Art. 75. - (1) Cadrele militare in activitate care nu indeplinesc conditiile de pensionare, nu pot fi trecute in rezerva pe timpul cat se afla in incapacitate temporara de munca, fiind internate in spitale ori sanatorii sau se gasesc in concedii medicale, ori in concediul pentru ingrijirea copilului, iar pentru cadrele militare femei, nici in perioada concediului de maternitate.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica celor care urmeaza sa fie trecute in rezerva potrivit prevederilor art. 72 alin. (1) lit. f) si m) - q).
Art. 76. - (1) Ministerul Apararii Nationale poate rechema in activitate, la cerere, cadre militare care au fost trecute in rezerva prin aplicarea prevederilor art. 72 alin. (1) lit. e), f), g) si j), in raport cu nevoile armatei si in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, dar nu mai tarziu de 3 ani inainte de a implini limita de varsta in gradul detinut.
(2) De prevederile alin. (1) pot beneficia si ofiterii, maistrii militari si subofiterii trecuti in rezerva prin aplicarea prevederilor art. 72 alin. (1) lit. c), i) si q), daca inceteaza cauza pentru care au fost trecuti in rezerva.
(3) Dupa incetarea situatiei de disparitie prevazute la art. 72 alin. (2) si incheierea cercetarii imprejurarilor cauzei de catre organele in drept, cadrele militare a caror disparitie s-a produs in timpul si din cauza serviciului militar se repun in toate drepturile avute anterior, incepand cu data disparitiei, iar cele disparute in afara serviciului, din motive neimputabile lor, pot fi rechemate in activitate, in conditiile prevazute la alin.(1).

CAPITOLUL VII

RECONVERSIA  PROFESIONALA

Art. 77. - (1) Reconversia profesionala a cadrelor militare cuprinde servicii de preconcediere si masuri active de protectie sociala. Acestea se asigura prin grija Ministerului Apararii Nationale, in cooperare cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si cu alte structuri guvernamentale si neguvernamentale implicate in procesul de ocupare a fortei de munca, pe baza acordurilor sau protocoalelor incheiate in acest sens.
(2) Ministerul Apararii Nationale poate desfasura programe de formare profesionala in institutiile proprii de invatamant sau pe baza contractelor incheiate cu furnizorii serviciilor de formare profesionala din sectorul public ori privat, autorizati in conditiile legii.
(3) Contractele privind serviciile de formare profesionala se pot incheia prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sau, direct, de catre Ministerul Apararii Nationale, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(4) Modul de organizare si desfasurare a procesului de reconversie profesionala in cadrul Ministerului Apararii Nationale se stabileste prin ordin al ministrului apararii nationale.
(5) Cheltuielile pentru reconversia profesionala a cadrelor militare se suporta din bugetul de stat si din alte surse atrase in conditiile legii.
Art. 78. - Ofiterii, maistrii militari si subofiterii care au fost sau urmeaza sa fie trecuti in rezerva ori direct in retragere in conditiile prevazute la art. 72 alin. (1) lit. a) - g) beneficiaza de masuri de reconversie profesionala in urmatoarea ordine de prioritati:
a) cei care nu indeplinesc conditiile pentru a li se acorda pensie militara de serviciu pentru limita de varsta ;
b) cei care indeplinesc conditiile pentru a li se acorda pensie militara de serviciu anticipata sau anticipata partiala.
Art. 79. - Reconversia profesionala a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor se desfasoara incepand cu 12 luni inaintea datei trecerii in rezerva sau direct in retragere si pana la cel mult 3 ani dupa aceasta.
Art. 80. - (1) Angajatorii care incadreaza in munca, pe durata nedeterminata, cadre militare din randul celor mentionate la art. 78 primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, o suma egala cu salariul minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 3 ani.
(2) Drepturile prevazute la alin. (1) se suporta din bugetul de stat.
(3) Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor prevazute la alin. (1) anterior termenului de 3 ani sunt obligati sa restituie, in totalitate, sumele incasate pentru fiecare persoana plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea acestora a avut loc din urmatoarele motive:
art. 55  lit.b), art. 56 lit. c), e) si f) si art. 65 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile ulterioare;
b) incetarea raporturilor de serviciu in temeiul art. 84 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. e) si alin. (4) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.
(4) Drepturile prevazute la alin. (1) si (2) nu se acorda pe perioadele in care raporturile de munca sau de serviciu sunt suspendate.
(5) Metodologia decontarii sumelor datorate de Ministerul Apararii Nationale potrivit acestui articol se stabileste prin hotarare a Guvernului.

CAPITOLUL VIII

DISPOZITII SPECIFICE CADRELOR MILITARE
IN REZERVA SI IN RETRAGERE

SECTIUNEA 1

Provenienta cadrelor militare in rezerva si in retragere

Art. 81. - Ofiterii in rezerva provin din:
a) ofiteri trecuti din activitate in rezerva;
b) absolventi, cu examen de licenta sau de diploma, ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea ofiterilor, scolarizati la solicitarea aviatiei si marinei civile sau a altor beneficiari;
c) absolventi, cu examen de licenta sau de diploma, ai institutiilor civile de invatamant superior, care indeplinesc conditiile specifice stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
d) maistri militari si subofiteri, in rezerva, care, in timp de razboi, indeplinesc cel putin 3 luni, cu rezultate foarte bune si bune, functii prevazute a fi incadrate cu ofiteri in unitatile militare aflate in zona actiunilor militare.
Art. 82. - Maistrii militari in rezerva provin din:
a) maistri militari trecuti din activitate in rezerva;
b) absolventi cu certificate de competenta profesionala ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea maistrilor militari, scolarizati la solicitarea aviatiei si marinei civile sau a altor beneficiari;
c) absolventi cu certificate de competenta profesionala ai institutiilor civile de invatamant postliceal de profil tehnic, care indeplinesc conditiile specifice stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
d) subofiteri, gradati sau soldati profesionisti, in rezerva, care, in timp de razboi, indeplinesc cel putin 3 luni, cu rezultate foarte bune si bune, functii prevazute a fi incadrate cu maistri militari in unitatile aflate in zona actiunilor militare.
Art. 83. - Subofiterii in rezerva provin din:
a) subofiteri trecuti din activitate in rezerva;
b) absolventi cu certificate de competenta profesionala ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea subofiterilor, scolarizati la solicitarea aviatiei si marinei civile sau a altor beneficiari;
c) absolventi cu certificate de competenta profesionala ai institutiilor civile de invatamant liceal, postliceal sau superior, care indeplinesc conditiile specifice stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
d) gradati sau soldati profesionisti, in rezerva, care, in timp de razboi, indeplinesc cel putin 3 luni, cu rezultate foarte bune si bune, functii prevazute a fi incadrate cu subofiteri in unitatile aflate in zona actiunilor militare.
Art. 84. - Cadrele militare in retragere provin din:
a) ofiteri in activitate sau in rezerva, precum si maistri militari si subofiteri in rezerva, care au depasit limita de varsta in grad pentru clasa a III-a in rezerva;
b) ofiteri, maistri militari si subofiteri in activitate sau in rezerva, clasati de catre comisiile de expertiza medico-militara “inapt pentru indatoriri militare, cu scoatere din evidenta” sau care au fost declarati disparuti, potrivit legii.

SECTIUNEA a 2-a

Trecerea din activitate in rezerva sau direct in retragere, chemarea sau rechemarea din rezerva in activitate, scoaterea din evidenta militara, promovarea si evaluarea cadrelor militare in rezerva

Art. 85. - (1) Conditiile de acordare a gradelor militare, evaluare a activitatii, promovare in grad si chemare sau rechemare in activitate a cadrelor militare in rezerva se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.
(2) Promovarea in gradele de general de brigada, general de flotila aeriana sau contraamiral de flotila si superioare acestora, precum si chemarea sau rechemarea in activitate a cadrelor militare in rezerva care detin astfel de grade se fac prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea ministrului apararii nationale.
Art. 86. - (1) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate si in rezerva, carora li s-a aprobat renuntarea la cetatenia romana ori s-au stabilit in strainatate, se scot din evidenta militara.
(2) Cadrele militare in rezerva care au redobandit cetatenia romana si anterior au fost scoase din evidenta militara, pot fi reluate in evidenta, la repatriere.
Art. 87. - Scoaterea din evidenta militara a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in rezerva si trecerea lor in retragere se fac prin:
a) ordin al sefului Statului Major General, pentru ofiterii cu grad de general de brigada, general de flotila aeriana sau contraamiral de flotila, precum si superioare acestora;
b) ordin al comandantilor sau sefilor stabiliti de seful Statului Major General, pentru ofiteri pana la gradul de colonel, respectiv comandor, inclusiv;
c) ordin al comandantilor centrelor militare, pentru maistri militari si subofiteri.
Art. 88. - In timp de pace, stagiul minim in grad pentru ofiterii, maistrii militari si subofiterii in rezerva este mai mare cu un an decat cel prevazut pentru cadrele militare in activitate. La chemarea in activitate, pentru stabilirea stagiului in gradul pe care il au, li se iau in calcul trei patrimi din stagiul in gradul pe care il au ca rezervisti.
Art. 89. - Limitele de varsta pana la care ofiterii in rezerva pot fi mentinuti in cele 3 clase de evidenta, pe grade militare, in ani, sunt:
a) pentru sublocotenent si aspirant, clasele I, a II-a si a III-a - 40, 45, 50; 
b) pentru locotenent, clasele I, a II-a si a III-a - 45, 50, 55;
c) pentru capitan, clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60;
d) pentru maior si locotenent-comandor, clasele I,
a II-a si a III-a - 50, 55, 60;
e) pentru locotenent-colonel si capitan-comandor, clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60;
f) pentru colonel si comandor, clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60;
g) pentru general de brigada, general de flotila aeriana si contraamiral de flotila, clasele I, a II-a si a III-a - 60;
h) pentru general-maior, general-locotenent,
general, respectiv contraamiral, viceamiral si amiral, clasa a III-a - 62.
Art. 90. - Limitele de varsta pana la care maistrii militari si subofiterii in rezerva pot fi mentinuti in cele 3 clase de evidenta, pe grade militare, in ani, sunt:
a) pentru maistru militar clasa a V-a si sergent, clasele I, a II-a si a III-a - 35, 45, 50;
b) pentru maistru militar clasa a IV-a si sergent major, clasele I, a II-a si a III-a - 35, 45, 50;
c) pentru maistru militar clasa a III-a si plutonier, clasele I, a II-a si a III-a - 45, 50, 55;
d) pentru maistru militar clasa a II-a si plutonier major, clasele I, a II-a si a III-a - 45, 50, 55;
e) pentru maistru militar clasa I si plutonier adjutant, clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60;
f) pentru maistru militar principal si plutonier adjutant principal, clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60.

SECTIUNEA a 3-a

Drepturi si obligatii ale cadrelor militare in rezerva si in retragere

Art. 91. - Situatiile in care cadrele militare in rezerva pot fi chemate pentru a indeplini indatoriri militare, precum si modul in care se efectueaza pregatirea militara a acestora sau alte aspecte privind utilizarea rezervei de cadre militare se stabilesc prin lege.
Art. 92. - (1) Pe timpul cat sunt concentrate sau mobilizate, drepturile si obligatiile cadrelor militare in rezerva, precum si drepturile de care beneficiaza familiile acestora sunt similare cu cele acordate cadrelor militare in activitate care desfasoara actiuni militare de aceeasi natura.
(2) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in rezerva, pe timpul cat sunt concentrati sau mobilizati in unitati militare, pot ramane membri ai partidelor, formatiunilor sau organizatiilor politice, precum si ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisa desfasurarea oricaror activitati cu caracter politic, care sa contravina principiului unitatii de comanda sau ordinii si disciplinei militare, in unitati militare.
Art. 93. - (1) La trecerea in rezerva sau direct in retragere a cadrelor militare in activitate, acestea au dreptul la pensie militara de stat, in conditiile legii.
(2) Pensionarii militari decorati cu Ordinul „Meritul Militar” clasele a III -a, a II-a si I sau cu alte decoratii prin care acesta a fost substituit potrivit legii beneficiaza de un spor de 15%, 20% si, respectiv, 25% al cuantumului pensiei.
Art. 94. – Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in rezerva sau in retragere, care provin din cadre militare in activitate, precum si membrii familiilor acestora, beneficiaza de drepturile prevazute la art. 26 alin (1) lit. k) si q) si la art. 28 alin (1) lit. a) si f).
Art. 95. - (1) La trecerea in rezerva sau direct in retragere, cadrelor militare li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militara.
(2) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii prevazuti la alin. (1) beneficiaza, gratuit, de un rand de echipament complet, o singura data, la 10 ani de la data trecerii in rezerva sau in retragere.
(3) Conditiile privind acordarea dreptului prevazut la alin. (1), precum si normele pentru asigurarea echipamentului prevazut la alin. (2), se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.
(4) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in rezerva sau in retragere au obligatia de a nu efectua activitati care contravin demnitatii, prestigiului si normelor de comportare ostaseasca, atunci cand sunt in tinuta militara sau cand, in cadrul unor activitati cu caracter public, rezulta in mod vadit calitatea lor de cadre militare.
(5) Incalcarea obligatiei prevazute la alin. (4) conduce la retragerea dreptului de a purta uniforma militara.

SECTIUNEA a 4-a

Asistenta postcariera

Art. 96. - (1) Cadrele militare trecute in rezerva sau in retragere, prin aplicarea prevederilor art. 72 alin. (1) lit. a) - g), i) si j) beneficiaza, la cerere, de masuri de asistenta postcariera.
(2) Masurile de asistenta postcariera sunt:
a) consiliere in rezolvarea problemelor specifice;
b) analiza posibilitatii initierii unor proiecte de acte normative de natura sa serveasca interesului acestora;
c) indrumare in relatia cu structurile din cadrul Ministerului Apararii Nationale sau cu autoritatile din afara acestui minister, pentru asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor drepturi sau inlesniri ce li se cuvin, potrivit legii;
d) masuri speciale de asistenta sociala pentru cadrele militare in varsta, aflate in dificultate;
e) alte masuri, prevazute de lege.
Art. 97. - Masurile de asistenta postcariera prevazute la art. 96 alin. (2) se asigura de catre Ministerul Apararii Nationale, in colaborare cu alte structuri guvernamentale sau neguvernamentale care au atributii in legatura cu acest domeniu.

CAPITOLUL IX

DEGRADAREA MILITARA

Art. 98. - Degradarea militara se aplica, in conditiile prevazute de legea penala, cadrelor militare in activitate, in rezerva sau in retragere, condamnate la pedeapsa complementara a degradarii militare prin hotarare judecatoreasca.
Art. 99. - (1) In cazul in care intervine o alta hotarare judecatoreasca, prin care s-a pronuntat achitarea sau prin care nu se mai aplica pedeapsa complementara a degradarii militare, cei in cauza sunt reluati in evidenta militara, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenta. In aceasta situatie, timpul cat au fost degradati se include in calculul stagiului in grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanta judecatoreasca reparatii morale si materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus.
(2) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii carora li s-a aplicat degradarea militara si care au fost amnistiati sau gratiati de pedeapsa complementara a degradarii militare, precum si cei care au fost reabilitati, se reiau in evidenta militara si, in raport cu nevoile armatei, li se poate reda orice grad militar, pana la gradul avut inclusiv.
(3) Redarea gradului potrivit alin. (2) se face prin:
a) decret al Presedintelui Romaniei, pentru ofiterii cu grad de general de brigada, general de flotila aeriana sau contraamiral de flotila, precum si superioare acestora;
b) ordin al sefului Statului Major General, pentru celelalte cadre militare.
(4) Redarea gradului ca urmare a amnistierii, gratierii sau reabilitarii nu atrage, de drept, rechemarea in activitate, iar timpul cat au fost degradati nu se ia in calculul stagiului in grad si al vechimii de cadre militare in activitate sau in rezerva.

CAPITOLUL X

DISPOZITII FINALE
SI TRANZI­TORII

Art. 100. - (1) Sistemul de evidenta a cadrelor militare in activitate si in rezerva, metodologia acestei activitati, in timp de pace si in timp de razboi, precum si organele care tin evidenta se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale, mai putin pentru situatiile reglementate prin lege.
(2) Actul oficial prin care se dovedeste, in cadrul Ministerului Apararii Nationale, vechimea in serviciul militar si functiile indeplinite de ofiteri, maistri militari si subofiteri este fisa matricola.
Art. 101. - Ofiterii, maistrii militari si subofiterii trecuti in rezerva sau direct in retragere pot fi angajati in functii civile pe baza diplomei de licenta sau diplomei de absolvire a institutiilor militare de invatamant ori echivalarii stabilite printr-un nomenclator elaborat de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu avizul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Art. 102. - Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare in rezerva sau in retragere, pensionari militari, se aplica si tuturor celor aflati in plata la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 103. - Ministrii, secretarii de stat si asimilatii acestora, civili, din Ministerul Apararii Nationale, beneficiaza de drepturile materiale stabilite in prezenta lege pentru cadrele militare in activitate, echivalente ofiterilor cu grad de general, respectiv de amiral.
Art. 104. - (1) Pentru participarea la actiuni de protocol si reprezentare sau la alte asemenea activitati in legatura cu institutia armatei, cadrele militare in rezerva sau in retragere care au indeplinit functia de ministru sau secretar de stat in Ministerul Apararii Nationale ori de sef al Statului Major General au dreptul la masina de serviciu asigurata de Ministerul Apararii Nationale, la cerere, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
(2) De drepturile prevazute la alin. (1) pot beneficia si generalii in rezerva sau in retragere care au indeplinit functii prevazute cu gradul de general-locotenent si superioare acestuia la data trecerii in rezerva.
Art. 105. - (1) Cadrelor militare in activitate cu gradul de pana la locotenent-colonel, respectiv capitan-comandor, inclusiv, care  au indeplinit stagiul minim in grad, sunt evaluate cu calificativul de cel putin “foarte bun” in ultimii 2 ani de activitate si indeplinesc conditiile de studii necesare, li se poate acorda gradul urmator la trecerea in rezerva sau direct in retragere, la propunerile comisiilor de selectie, in limitele stabilite de ministrul apararii nationale.
(2) Coloneilor si comandorilor in activitate cu o vechime in grad de minimum 5 ani, care au fost incadrati in aceasta perioada cel putin 3 ani in functii prevazute in statele de organizare cu grad de general sau similare si au fost apreciati in ultimii 3 ani cu calificativul de cel putin “foarte bun”, la trecerea in rezerva sau direct in retragere li se va acorda gradul de general de brigada, respectiv general de flotila aeriana sau contraamiral de flotila.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica numai cadrelor militare trecute in rezerva sau direct in retragere in conditiile art. 72 alin. (1) lit. a) - g), i) si j), daca la data incetarii raporturilor de serviciu cu Ministerul Apararii Nationale acestea nu sunt in curs de cercetare sau de judecare pentru infractiuni ori pentru fapte incompatibile cu calitatea de cadru militar. Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face cu noul grad.
Art. 106. – (1) Cu prilejul evocarii unor evenimente importante din istoria patriei si a Armatei Romaniei, cadrele militare in retragere, in mod exceptional, pot fi inaintate in gradul urmator, iar maistrilor militari principali si plutonierilor adjutanti principali li se poate acorda gradul de sublocotenent.
(2) Inaintarea in grad, respectiv acordarea gradului celor prevazuti la alin. (1) se fac prin:
a) decret al Presedintelui Romaniei, pentru generali si amirali, la propunerea ministrului apararii nationale;
b) ordin al ministrului apararii nationale, pentru ceilalti ofiteri, maistri militari si subofiteri.
Art. 107 (1) Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor care si-au sacrificat viata savarsind fapte de eroism si acte exemplare de curaj, li se va acorda post-mortem gradul urmator.
(2) Maistrilor militari, subofiterilor, gradatilor si soldatilor care si-au sacrificat viata in conditiile prevazute la alin. (1) li se poate acorda, post-mortem, gradul de sublocotenent.
Art. 108. - (1) Pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse in timpul si din cauza serviciului militar ori ca urmare a unor accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament exceptional, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor, respectiv urmasilor acestora, li se acorda despagubiri si pensie.
(2) Cuantumul despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste prin hotarare a Guvernului.
(3) In cazul in care nu exista urmasi, daca cel decedat era singurul sustinator al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate din cuantumul despagubirilor stabilit potrivit prevederilor alin. (2).
(4) Cuantumul pensiei de invaliditate, respectiv a pensiei de urmas, acordate in conditiile alin. (1), este egal cu solda lunara avuta la data respectiva si se actualizeaza conform legii, corespunzator soldei cadrelor militare in activitate.
(5) In cazul in care nu exista urmasi, daca cel decedat era singurul sustinator al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate din pensia de urmas stabilita potrivit prevederilor alin. (4).
(6) Cadrele militare in rezerva sau in retragere, precum si urmasii cadrelor militare in activitate care beneficiaza de pensie acordata in conditiile alin. (1), pot opta pentru pensia din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Art. 109. - Cadrele militare in activitate pot fi detasate pentru a executa misiuni in afara Ministerului Apararii Nationale, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
Art. 110. - In sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor militare cuprinde sotul sau sotia, copiii si parintii aflati in intretinerea legala a acestora.
Art. 111. - Prezenta lege intra in vigoare dupa 3 luni de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei. La aceeasi data, Legea nr. 80 din 11.07.1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga, in partile ce privesc Ministerul Apararii Nationale.








Va prezentam noua armata PDL + UNPR sau cum uniforma si gradele Armatei Romane cad in derizoriu ...

Protestul de la ANAF