sâmbătă, 28 august 2010

SCMD si politica sau politica SCMD


S-a tot discutat ,comentat , certat si contrat , lumea pe acest subiect pe blogul SCMD incat a atinge acest subiect e aproape egal cu o sinucidere .
Se pun doua intrebari cand vorbim de SCMD si politica.
Prima intrebare e , cum-care- ar trebui sa fie relatiile SCMD cu politicienii si partidele politice si a doua intrebare este care este politica SCMD .
Cum subiectele sunt vaste , am sa le iau pe rand . Pentru astazi sa abordam relatiile pe care un sindicat, sau mai bine zis sindicatul nostru ar trebui sa le aibe cu politicienii, cu partidele politice .Nu am pretentia de a da lectii sau de a arata cum trebuie facut, imi expun doar punctual de vedere care apoi poate fi comentat , adaugit, completat , sustinut sau combatut de toti cei care doresc sa isi spuna pararea strict pe subiect, si astfel poate ajungem la un punct de vedere comun , si de ce nu , la o linie de conduita a sindicatului .
Sindicatul, ca organizatie nu poate sta in afara vietii politice atata vreme cat toate aspectele vietii sociale , economice , politice care influenteaza viata cetatenilor , a membrilor de sindicat deci, sunt hotarate , legiferate, votate , stabilite de politicieni , aflati fie la putere fie in opozitie . Toate actiunile si deciziile sindicatului sunt determinate de modul in care politicienii, partidele din care fac parte , intocmesc si aplica legile . Parlament, guvern , organe ale puterii de stat , aparatul administrativ, toate sunt conduse de partide , care se sfasie intre ele pentru a obtine cate un post , o pozitie dominanta in unul sau mai multe parghii economiice sau politice . Asa ca vrand nevrand , si activitatea sindicatului se intersecteaza cu activitatea partidelor . Daca inainte , sindicatele se luptau cu patronatele , cu angajatorii , cu cei ce conduceau efectiv economia , daca grevele afectau mai mult sau mai putin ramurile economice aflate in conflict si patronii inteprinderilor respective , in ultimul timp, in Romania in mod special , grevele nu se mai fac impotriva acestora , sau ca raspuns al politicii patronatelor ci impotriva legiuitorului, impotriva partidelor care la putere fiind isi impun punctele de vedere si interesele de grup trecand peste interesele natiunii , interesele economiei sau ale statului .Din aceasta cauza este aproape imposibil acuma sa tragi o linie de demarcatie intre lupta sindicala si lupta politica si orice actiune sindicala sau greva este raportata automat la partidele politice , este susutinuta sau combatuta de partidele politice de politicieni care desi in aparenta sustin –sau combat- actiunile sindicatelor, de fapt sustin si combat punctele de vedere proprii respectiv pe ale opozantilor politici .Sindicatele , ca intreaga societate , sunt prinse undeva la mijloc intre aceste grupuri, de cele mai multe ori conduse de oameni fara scrupule care desi cu state vechi in partide , desi membri marcanti ai partidelor, desi sustinatori infocati ai unor doctrine , cunosc o singura lege “ LEGEA INTERESULUI PERSONAL SI AL IMBOGATIRII . Daca cineva crede ca un membru de partid chiar de la varf sta acolo din convingeri principiale , se inseala . Fiecare om politic si-a ales partidul care ii slujeste si prin care isi poate atinge cel mai bine interesele . De aici si migratia intre partide , dupa fiecare alegeri, de aici si declaratiile si voturile contradictorii de la o lege sau sesiune parlamentara la alta .Sa nu mai vorbim, migratiile – neoficiale – de voturi in functie de legea care se voteaza . Sunt nenumarate exemple de legi care desi initiate de un partid, care avea majoritatea , nu au trecut deoarece depasea intersele sumei majoritatii parlamentarilor, fara granite de partid (Legea ANI este un bun exemplu ) .In aceste situatii, lupta sindicala , devine o lupta intre Cetatean si Politician si vrem nu vream , suntem amestecati in viata politica .
Sindicatele nu fac politica . Corect . Hai sa vedem ce inseamna a face politica ? Fara a cauta in dictionare , fara a cauta ce spune legea , care de regula e facuta si ea de oamenii mai sus mentionati deci facuta dupa interesele lor , a face politica in acceptiunea clasica inseamna a milita pentru un partid sau altul, a-l sustine prin fapte si declaratii, a-i face propaganda ,a indemna oamenii sa sustina fie prin adeziuni fie prin vot, unul din partide . Membri de sindicat , chiar si membrii conducerilor sindicale , pot avea opinii personale legate de un partid sau altul, pot face parte dintr-un partid sau altul, dar aceste opinii trebuiesc pastrate in afara sindicatului, in afara adunarilor sindicale , in afara blogului sindidicatului. Asta nu inseamna ca nu pot sa-si expuna parerea vizavi de o actiune a unui grup parlamentar sau altul, dar sa nu facem propaganda pro sau contra unui partid .
Ei bine , asta nu are voie sa faca un sindicat . Atat si nimic mai mult .
In rest , orice contacte , orice discutii, orice negocieri vizavi de sustinerea unei legi sau nu, fac parte din categoria de actiuni pe care sindicatul nu numai ca le poate , dar e obligat sa le interprinda pentru a sustine interesele membrilor de sindicat .
Ca regula de aur, trebuie retinut faptul ca sindicatul trebuie sa fie echidistant si sa ofere aceleasi sanse la discutii si tratament pentru toate partidele , dar nimic nu le impiedica sa intensifice sau rarefieze discutiile cu un partid sau altul in functie de intelegerea si sustinerea primite de la fiecare( a nu se uita ca aceasta sustinere poate sa dispara dintr-un moment in altul , odata ce partidul respectiv s-a schimbat statutul sau pozitia , formand majoritatea parlamentara sau minoritatea in opozitie ) .Si sa nu uitam totusi ca vrem nu vrem, peste toate se interpune si legatura om-om , simpatiile sau afinitatile personale care pot influenta subiectiv natura relatiilor dintre conducerile sindicale si partide. Iar aceste afinitati duc la rezultate diferite de la o filiala la alta , lucru ce nu ar trebui sa mire sau sa deranjeze pe nimeni .
Mai este un aspect aici , legat de moralitate. Discutiile si negocierile purtate de conducerea sindicatului (atentie aici nu ma refer decat la o situatie ipotetica ) pentru obtinerea unor avantaje personale sau pentru obtinerea unor avantaje de grup care nu au nici o legatura cu interesele membrilor de sindicat . S-au intamplat cazuri in care unele sindicate au renuntat la greve pentru ca sefii sindicatului au “cazut la pace “ cu partidele , -guvernele pentru a inceta o greva sau a sustine o lege , iar rasplata a fost un loc eligibil pe listele partidului la viitoarele alegeri pentru seful de sindicat, sau o suma oarecare in contul respectivului sef . Si din pacate in Romania mioritica , foamea de bani este atat de mare incat astfel de exemple sunt cu nemiluita . Nici nu mai are rost sa enumar sefii de sindicat ajunsi parlamentari, oameni grei in partide, primari, prim ministri, presedinti .
Din pacate legea nu poate sanctiona acest tip de vanzari, pentru ca oamenii din partide , cei care fac si voteaza legile , nu sunt atat de tampiti, sa voteze legi prin care sa se bage in puscarie . Ei voteaza legi prin care nu pot fi bagati in puscarie .
Ca o concluzie , as spune ca sindicatul nu poate sta in afara vietii politice , dar nici nu poate face propaganda politica . Daca exista alte pareri sau completari, sunt binevenite .
Problema transformarii sindicatului intr-un partid e atat de absurda incat nici nu poate fi abordata . Dar inscrierea membrilor de sindicat intr-un partid mai vechi sau nou , este o problema de optiune personala. Daca cineva din interiorul sindicatului doreste sa isi faca un partid, este liber , dar sa isi caute prozeliti pe alte cai nu pe blogurile sindicatului .
Cu respect
Col.(r) Neacsu Marin

miercuri, 25 august 2010

Comunicat de presa al Ministerului Apararii Nationale nr. 223 din 25.08.2010

Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
Tel./ Fax: 021-319.60.22
E-mail: presamapn@mapn.ro

Comunicatul nr. 223 din 25.08.2010


COMUNICAT DE PRESĂ
Conducerea Ministerului Apărării Naţionale întreprinde toate demersurile instituţionale, inclusiv la nivel parlamentar, pentru ca, în această perioadă economică dificilă prin care trece ţara noastră, reglementarea sistemului de pensii militare şi recalcularea lor să nu afecteze cadrele militare care şi-au dedicat întreaga viaţă slujirii ţării, sub jurământ militar, printr-o muncă plină de greutăţi şi riscuri.

În acest context, ministrul apărării naţionale, domnul Gabriel Oprea, a semnat Ordinul nr. M.101 din 23 august a.c., pentru aplicarea, în Ministerul Apărării Naţionale, a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.101 este în primul rând menit să înlăture un circuit birocratic nedrept, pe care pensionarii militari trebuiau să îl parcurgă în procesul de recalculare a pensiilor, astfel încât efortul în acest demers va reveni instituţiei militare. Prin organizarea mai multor grupuri de lucru şi consultări cu specialiştii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi cu reprezentanţii asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, M.Ap.N. a identificat o soluţie corectă, care reflectă deopotrivă respectul pentru pensionarii militari şi pentru activitatea desfăşurată de aceştia în cadrul Armatei Române şi în slujba statului român.

Alături de această iniţiativă, eforturile M.Ap.N. pentru menţinerea la acelaşi nivel, în urma recalculării, a pensiilor militare mai mici de 3000 de lei, sunt un semnal ferm de susţinere a drepturilor pensionarilor militari. Ministrul apărării naţionale consideră că statul trebuie să îşi respecte obligaţiile faţă de militari, de pensionarii militari şi veteranii de război, aşa cum aceştia au slujit ţara, în virtutea jurământului militar. Acest principiu a constituit punctul de plecare în demersurile privind drepturile militarilor, pensionarilor militari şi veteranilor de război şi va sta în continuare la baza oricăror iniţiative şi acţiuni ale ministerului în acest domeniu.

Prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.101 se simplifică procedura de obţinere a adeverinţelor de venit şi se statuează responsabilităţi pentru structurile din M.Ap.N. implicate în procesul de recalculare a pensiilor. Conform art. 2 din Ordin, "în vederea obţinerii documentelor doveditoare necesare recalculării pensiilor militare de stat, beneficiarii se adresează centrului militar zonal/judeţean/de sector pe a cărui rază domiciliază sau unde au fost luaţi în evidenţă la data trecerii în rezervă, completând cererea prevăzută în anexa nr. 1".

Potrivit acestei prevederi, procesul de eliberare a adeverinţelor de venit se va desfăşura prin centrele militare zonale/judeţene/de sector, fapt care vine în sprijinul pensionarilor militari, astfel încât să nu fie necesar ca aceştia să se adreseze, pentru obţinerea adeverinţelor, fiecăreia dintre unităţile militare unde au lucrat. La centrele militare, beneficiarii vor depune cererea şi vor certifica datele din actele doveditoare, dacă în timpul perioadei de activitate au fost încadraţi numai în unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale. Modul de obţinere a adeverinţelor de venit, pentru cazurile particulare ale cadrelor militare care au lucrat în unităţi din afara M.Ap.N. sau au fost detaşate la alte instituţii este, de asemenea, reglementat în art. 2.

Potrivit art. 3 din Ordin, "unităţile militare deţinătoare de arhivă şi depozitul central/depozitele intermediare de arhivă vor asigura culegerea şi transmiterea, în format electronic, a datelor necesare recalculării pensiilor militare".

Unităţile militare deţinătoare de arhivă, depozitul central/depozitele intermediare de arhivă, care eliberează copiile după documentele arhivate, şi centrele militare care eliberează adeverinţele în vederea recalculării pensiilor poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea şi corectitudinea acestora.

Ordinul defineşte "veniturile realizate lunar" care fac obiectul adeverinţelor de venit şi categoriile de solde/retribuţii/sporuri/indemnizaţii/alte elemente salariale care intră în această noţiune.

La stabilirea stagiului de cotizare se are în vedere vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie, până la data încheierii procesului de recalculare, potrivit prevederilor art. 8-10 din Legea nr.119/2010.

În anexele la Ordinul nr. M.101 sunt prezentate modelul de cerere prin care pensionarii militari se adresează comandanţilor centrelor militare, modelul de corespondenţă între unităţile militare cu atribuţii în recalcularea pensiilor, precum şi modelul de adeverinţă salarială.

Ministrul apărării naţionale, domnul Gabriel Oprea, rămâne preocupat de sprijinirea pensionarilor militari în procesul de recalculare a pensiilor şi de reglementare a acestui domeniu, astfel încât cadrele militare în rezervă şi în retragere să fie tratate cu preţuirea, demnitatea şi onoarea cu care acestea şi-au servit Patria sub Drapel.
Biroul de presă
Tipareste comunicatul Tipariţi

marți, 24 august 2010

Ne-am saturat! Opriti-va!



Garinus, Garinus,
Amiral blestemat,
La prima ta cursă
Ne-ai şi scufundat...
(refren popular)


Au mai fost de-a lungul vremurilor stări de apăsare, neînţelegere, deznădejde, subestimare şi confuzii la adresa Armatei, toate trecătoare. 

Noi, cei cu pensii „nesimţite” le-am trăit aievea, mai cu seamă în anii din urmă ai dictaturii predecembriste. Dar, de dispreţ şi ură, de o agresivitate rar întâlnite în spaţiul fiinţării umane, la adresa instituţiei militare, a celei naţionale, şi a Ţării, niciodată! Este prima dată când asupra Armatei României s-a abătut urgia unei minţi demente, în subsolul căreia trei „profesori universitari”, impostori la drumul mare, adulmecă hămesiţi orizonturile pierii. Luaţi seama capetelor acestui monstru, fără de asemănare în lumea spiritelor şi a conştiinţelor alfabetizate: privesc care oriîncotro spre a nu scăpa nimic soluţiei finale pe care o aplică surâzând despotic; ură până dincolo de chipurile, ca nişte scursuri gelatinoase din hârdaiele indispensabile nevoilor zilnice; frunţile se screm a inteligenţă, dar printre circumvoluţiuni transpiră abundent condiţia şarlatanului perfect; dispreţ patologic faţă de făpturile cu care se aseamănă; privirile înceţoşate de o cruzime prost camuflată, de pofte subterane şi de o irepetabilă şi de nepotolit sete de sânge social; o subalternă retardare mintală instrumentată diabolic de către un escroc notoriu; nările vigilent adulmecânde, spre stârpirea oricărei urme de bine; chipurile poartă adânc, indispensabil, nesimţirea în stare pură ... toate par a fi efecte târzii ale anticreaţiei, scăpate din laboratoarele experimentelor genetice, atunci la Facerea Lumii...

Nu doar Armata este terfelită, batjocorită, umilită, dispreţuită, jucată în picioare. Armata este parte a crimelor nonIML-iste comise împotriva stării cursive a existenţei noastre fireşti de către descreieratul din Dealul Cotrocenilor şi gaşca pe care o stăpâneşte. Politic, par a fi crime perfecte! Armata este îngenunchiată, sugrumată instituţional şi dezarticulată în câmpul istoric al culturii şi al preţuirii sociale doar pentru vina de a se bucura constant de 80 la sută din încrederea populară! Nici furând ca-n codru, am văzut, dementul nu a fost în stare să „dobândească” atâta încredere populară. Asta l-a scos din minţi pe golanul de la Cotroceni! Da, este limpede, „Obiectivul” este România, dar Armata, alături de Biserică, sunt ultimele bastioane ale rezistenţei naţionale, ale încrederii şi speranţei sociale, sunt ultimele repere curate şi de nădejde ale încrederii în viitor. Aici este cheia, aceasta este problema! Acesta-i motivul pentru care Monstrul vrea să ne termine! Ce a ajuns România, vedem bine, o ţară falimentată de o bandă de derbedei fără niciun fel de scrupule, ţară care îşi duce zilele, conectată la aparatele de respirat ale „milei” transnaţionale; o ţară în care bătrânii sunt constrânşi social să recurgă la alienare şi sinucidere aşteptândă; o ţară în care suntem condamnaţi dacă îndrăznim să spunem că avem trecut sau dacă ne lăsăm speranţa să privească mâine; o ţară în care ni se îngăduie doar să trăim agăţaţi cu disperare de prezent, numai prezentul ne mai aparţine, doar pentru el trăim, doar prezentului îi sutem datori; o ţară în care până şi pătrunjelul trebuie adus de aiurea; o ţară în care Îngerii sunt arşi de vii, ca ofrandă adusă dementului elenic. 

O ţară în care ţi-e teamă. Ţi-e teamă să fii medic, profesor, jurist, muncitor, inginer, militar, artist..., pentru că, ce neşansă(!), cu behăitul de la Cotroceni se aseamănă doar borfaşii, beţivii, hoţii, impostorii, golanii, derbedeii şi numai în ei are ticălosul încredere; o ţară în care ne este teamă de omul de lângă noi, dar şi de umbra noastră întrucât nu suntem tocmai siguri dacă-i a noastră sau nu... ne este teamă de ziua de mâine, aflată, dintr-o gravă şi nefericită întâmplare istorică, în poftele demente ale minţii tale bolnave, odioasă plămadă a materiei refuzată galactic... ne este teamă să îmbătrânim pentru că ne-ai ucis speranţa într-un apus liniştit... ne este teamă ca nu cumva să ne atingă vreo boală, pentru că ne-ai decimat puterea să i ne opunem... ne este teamă să ieşim din casă, stafia ta behăindă bântuie fiece cărare, fiece privire, fiece întâlnire, ameninţându-ne că este posibil să nu ne mai întoarcem... ne este teamă să trecem strada, pentru că în jocul netrebnic al minţii tale bolnave lumina verde nu este decât masca luminii roşii... ne este teamă de vecinul de dincolo de gard, cu care ne ştim de-o viaţă, deoarece l-ai convins că fiecare dintre noi îi este duşman de temut, la rându-i fiindu-ne potrivnic pe măsură... ne este teamă să trăim cultivând apropierea şi iubirea; mintea ta bolnavă a declarat înţelegerea dintre oameni infracţiune de risc maxim la adresa existenţei tale odioase, asociată paranoic securităţii naţionale... ne este teamă de anotimpurile care ne-au împlinit şi ne împlinesc rotitor rostul şi viaţa; le-ai anulat cu brutalitate sensul şi bucuria revenirii... ne este teamă să trăim sigur şi decent, ne vrei doar supravieţuind dintr-un ceas într-altul, cu mâinile întinse spre-a cere sau împreunate a diperare şi rugă... ne este teamă să murim; nu ştim dacă rămaşii au puterea să ne ducă spre groapă, după cum ne este teamă ca nu cumva fantoma spiritului tău malefic să nu ne dea pace nici Dincolo... o ţară în care ne este teamă să ne lăsăm iubirea în împlinirea unui copil; mercenarii tăi întru decimarea fiinţării noastre naţionale îi pândesc respiraţia, somnul şi lumina spre a i le reteza la ordinul tău, canalie nenorocită... 

Da, de toate astea ne este teamă, de tine, însă, nu, spurcăciune şi hidoşenie a lumii vii, monstru uitat de vremurile când abia deprindeam mersul biped. Plecaţi, nemernicilor! Vă vom lăsa zilele, dar vă vom arunca în întuneric viitorul; vă vom lăsa prezentul, dar nu vă vom uita trecutul; vă vom cruţa tăcerea, dar vă vom strivi behăiturile; vă vom lăsa libertatea creierului, chiar şi aşa cuprins de metastazele urii viscerale, dar vă vom anula libertatea faptei; vă vom lăsa libertatea jocului, dar în rezervaţii de maximă securitate şi pe pielea voastră, dar vă vom interzice joaca printre noi şi pe seama sufletelor noastre... Ne-am săturat bestiilor! Plecaţi!
Colonel (r) Costinel Petrache




vineri, 20 august 2010

Dor de Romania?!?

Alin Fumurescu - preda filosofie politica la Indiana
University-Bloomington (deocamdata)

Pana acum am facut medicina, am condus sau/si colaborat la mai multe
publicatii - NU, Ziua, Tribuna, Steaua, Ziarul de Cluj, Clujeanul,
Evenimentul Zilei, Business Magazin, Money Express, Cotidianul, Dilema
Veche
, ma tarasc prin pesteri, am scris piese de teatru (una jucata la
Teatrul National Tg-Mures, alta la Teatrul National din Cluj), merg la
pescuit
, am terminat Filosofia, doua masterate in Stiinte Politice
(unul in Franta, celalalt in USA), am explorat un afluent necartat al
Amazonului, sunt ABD la Indiana University-Bloomington, iar cand ma
satur de stat pe canapea ma catar pe munti sau lesin de caldura prin
desert. Habar nu am ce voi face in continuare...

Dor de Romania?!? - un text care doare

Autor: Alin Fumurescu

NOTA: Am primit acest text printre multele mesaje care circula pe
Internet. Nu l-as fi citit, daca nu as fi cunoscut expeditorul.
L-am citit si m-a durut. Ca unul care se afla printre cei plecati, nu
pot sa ma pronunt fara a intra intr-un "conflict de interese". Daca am
refuzat acuzatiile celor  care sustin ca nu pot vorbi despre
realitatile din Romania daca nu (prea mai) locuiesc acolo, refuz si sa
ma transform in acuzator. Textul, insa, merita citit. Doare pana la
prasele, credeti-ma.

Te arde. Ştiu că te arde. Dar dacă vii în România, aşteaptă-te să
găseşti aici o societate profund polarizată, profund schizoidă. Din ce
în ce mai polarizată şi mai schizoidă de la an la an. Mă tem că ai să
găseşti - ca şi mine - o majoritate ponosită, subjugată compromisului
şi lipsită de drepturi, despuiată pînă şi de propriile potenţialităţi,
peste care tronează vulgar şi arogant o minoritate, îndrăznesc să spun
ucigaşă, cu "gipane" supradimensionate, gata să te spulbere cu zile
pentru singura vină de a te fi aflat în faţa scumpilor lor bolizi,
gata să te stîlcească în bătaie pentru simplul moft de a-i fi încurcat
în grandomania lor fără
limite. Sînt indivizi care şi-au pierdut orice reper nu doar creştin,
ci uman. Iar lege nu există. Decît, poate, pentru proşti, în fond,
asta e şi ideea. Sărmanii îi urăsc pe bogaţi, îi dispreţuiesc pentru
comportamentul lor, dar în adîncul inimii îi invidiază, le admiră
viaţa şi ar vrea să fie ca ei. Să poţi ajunge din terorizat terorist,
iată visul ce merită visat!. Oamenii au uitat să(-şi) vorbească şi
latră. Se comunică aproape
monosilabic: băi, măi, vino, du-te, hai, mă-ta; toate formulele de
politeţe, de bunăvoinţă, cuvintele acelea galante, cu consistenţă,
noimă şi duh, care te îmbogăţesc, care îţi descreţesc fruntea şi îţi
fac ziua agreabilă - mulţumesc, bună ziua, ce mai faceţi, mă bucur
pentru dumneavoastră - par să fi ieşit din uz. Trăiesc numai în
dicţionare şi, din cîte îmi dau seama, dicţionare nu prea mai
foloseşte nimeni.

Lumea se îmbulzeşte în zona ta privată la bancă, la poştă, la magazin.
Lumea nu e senină şi demnă. Lumea care "se descurcă" e mereu grăbită,
repezită, agresivă. În realitate, se fuşereşte la greu, şi totul pare
dus numai pînă la jumătate. Hai, maximum pînă la trei-sferturi, după
care "e bine şi aşa", se schimbă brusc direcţia, viziunea,
prioritatea. Fidelitatea faţă de un principiu asumat e taxată drept
rigiditate, criteriile-s bune doar în teorie. Flexibilitatea e
cuvîntul de ordine azi, mai ales cea morală. Se practică, în plus, o
exhibare degradantă, greţoasă a sexualităţii; senzualitatea femeii nu
mai e cu perdea, e pornografie;
machiajul e greu, decolteurile - adînci, bărbaţii - aţîţaţi în
animalicul lor. Lucrurile sfinte sînt subiect de banc, iar spaţiul
public este nespălat.

De gura adolescenţilor să te fereşti. Mulţi dintre ei nu mai respectă
nimic şi pe nimeni, nici chiar (de fapt, asta în primul rînd) pe ei
înşişi.
Ruşinea a murit, cuviinţa îşi dă ultima suflare.
Prin cartiere, cofetăriile s-au transformat în cazinouri.

Manelele au evadat din muzică şi s-au instalat în haine, în
arhitectură, în maldărele de gunoaie din mijlocul parcurilor
naţionale, în drujbe şi în termopane. Kitsch-ul acoperă ultimele
bastioane ale solemnităţii şi ale decenţei. Piese de o frumuseţe
elegant trasată cad în mîinile unor demolatori nu doar fără cultură,
ci lipsiţi chiar şi de acea înnăscută delicateţe în faţa purităţii
simple. Unii demolează chiar construind. Demolează autenticul şi
frumosul, sluţesc peisajul şi handicapează sufletele privitorilor.
Natura, creaţie a lui Dumnezeu, e incendiată,
braconată, furată, retezată la pămînt, lăsată să se irosească sub scaieţi.
Aşa tratează mai-marii darul. Ţara-i un SRL. Al lor.

Preoţia se vinde şi se cumpără, moşiile sufleteşti se tranşează ca şi
imobiliarele. Spiritul trebuie ancorat cu lanţuri în trotuar, ca nu
cumva să leviteze. Trebuie îndesat cu talismane din pleu. Crucile
trebuie împănate ca nişte ţoape ale tranziţiei, cu flori de plastic
îndesate în jumătăţi de PET-uri pline de praf. Evlavia se exprimă în
doze mari de beton, în pseudo-icoane şi în podele sclipicioase.
Lucrurile bune trebuie să fie mari. Bigotismul a devenit virtute şi
vorbeşte în citate
aproximative. Ai senzaţia că sufletele rătăcesc răzleţe undeva într-un
gulag invizibil, iar trupurile derutate, tracasate de griji, se
preumblă singure, pustii şi pline de riduri de colo pînă colo,
punîndu-şi ca unic ţel banul - fără de care eşti nimeni. Dacă nu ai
bani, nu ai drepturi, nu primeşti respect, nici îngrijire, demnitatea
persoanei umane stă în dimensiunea portofelului, în succes, în numărul
de plecăciuni efectuate periodic faţă de pile suspuse. La cantitatea
de muncă şi de stres pe care o presupune, o minimă prosperitate te
costă sănătatea, căsnicia şi viaţa personală. Toţi vor să ajungă
bogaţi repede, doar o viaţă au, şi ea se consumă integral aici, între
hoţi şi şmecheri, în această perpetuă senzaţie
de nesiguranţă. Da, aşteaptă-te ca în România să te simţi în nesiguranţă.
Aşteaptă-te de asemenea să găseşti lucruri mai proaste decît "dincolo" la
preţuri mai mari decît "dincolo", la salarii mai mici decît "dincolo".

Cine mai are oare instinctul de a produce realmente ceva, şi încă
lucruri de calitate? O mai fi viu instinctul acela al ţăranului harnic
şi cu scaun la cap de a diversifica, de a fi pregătit, de a umple
hambarul cu lucrul mîinilor lui? Ori pasiunea meşteşugarului de a lăsa
ceva solid în urmă, peste generaţii? Mai ţine cineva la ideea lucrului
durabil şi bine făcut ca la o satisfacţie personală? Nu pot să îţi dau
mari speranţe. Se practică intermedierea, comerţul, mutatul dintr-o
parte într-alta a lucrurilor produse de alţii. Se practică mulsul.
Mulsul de bani de la stat, mulsul din fonduri europene. Toată ţara
pare o ţeapă. Totul pare gestionat, legiferat şi administrat, de parcă
ar avea în vedere un unic obiectiv: ţeapa. Cît mai
mare şi cît mai repede.

Aşteaptă-te ca acela care a comis o ilegalitate să îţi pretindă să
plăteşti în locul lui, iar dacă refuzi să o faci, să se indigneze că
"nu e drept".
Şmecheria e numai a lui, dar vinovăţia e la comun, ca la comunişti. Cînd e
de luat, să ia singur, dar cînd e de dat, să dea toţi. Pretutindeni
manipulare, dezinformare, naivitate întreţinută, sărăcie. Democraţia
nu funcţionează, fiindcă dacă ar funcţiona ar însemna că poporul ar
avea puterea, or eu nu văd asta niciunde. Educaţia e dinamitată, după
cum e şi familia. Copiii rămîn de izbelişte, devoraţi de oboseala,
precaritatea materială, visele consumiste sau ambiţiile de carieră ale
părinţilor.
Sănătatea e un cadavru în putrefacţie, iar - dacă-mi permiţi metafora
- la morgă nu funcţionează nici frigiderele, nici aerul condiţionat.
Agricultura e în colaps; turismul e o glumă sinistră (avem brand, dar
n-avem produsul propriu-zis); sportul e cvasi-inexistent. Drumurile
sînt omor cu premeditare.

Ai senzaţia că ţara nu e guvernată. Ai senzaţia că singurul care mai
duce la o coeziune de vreun fel e fotbalul. Vei resimţi cu o acuitate
dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a
poporului român pentru poporul român. Cine sîntem? Cine vrem să fim?
Dacă îţi pui asemenea întrebări, dacă te interesează ce cerem noi de
la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem de gînd să ne
poziţionăm în matricea naţiunilor, din punct de vedere cultural,
politic, economic, unde ne vedem peste zece ani şi ce întreprindem,
concret, pentru asta, mă îndoiesc că vei afla în ţară un răspuns.
Oamenii nu mai cred, nu mai speră, nu îi mai motivează nimic decît
interesul propriu, chinurile şi frustrarea acumulată, dar zac inerţi
civic, vociferînd inutil în faţa televizorului sau pur şi simplu
epuizaţi, preferînd să se lase conduşi. Direct în stîlp sau în şanţ.
Pare că nu-i mai şochează nimic, nu-i mai oripilează nimic, nimic nu
li se mai pare strigător la cer.

Patria e enclavizată. Căci da, singurele care mai trăiesc, care mai
respiră cît de cît normal, care mai ţintesc către ceva, care nu au
fost carbonizate încă în acest război civil mocnit, dar generalizat
sînt cîteva discrete enclave de dreaptă judecată, de deschidere, de
iniţiativă, de profesionalism, de activitate creatoare, de revoltă şi
construcţie, de demnitate, de mărturisire, de creştinism autentic, de
delicateţe revigorantă, de dăruire şi bunătate, de gîndire pe termen
lung, de
convingere în nişte valori perene, clare şi nenegociabile. În faţa
acestor oameni, care se încăpăţînează să dea ce au mai bun din ei în
aceste condiţii (pe care tu abia reuşeşti să le suporţi în trecere),
îţi vei pleca fruntea şi te vei simţi inferior. Unii zic că enclavele
sînt majoritare şi probabil că e adevărat. Dar nemaiputînd comunica
între ele, neputîndu-se uni şi acţiona în front comun, sînt, practic,
anihilate. Urletul ubicuu al imposturii îi ascunde, vrînd să îi facă
muţi şi invizibili. Caută să le discrediteze eforturile, îi bruiază şi
descurajează sistematic, ca într-un
plan perfid menit să convingă că verticalitatea aici e imposibilitate
şi povară. Uneori reuşeşte. Enclavele bine-crescute îşi acceptă
marginalitatea, efectuînd mişcări retractile către forul interior al
propriei fiinţe, refugiindu-se în anonimat ca să se salveze măcar pe
sine.
Înţelepciunea lor proaspătă, răbdarea lor purificatoare se transmite ca
alchimia numai pe filiere de iniţiaţi, iar copiii lor vor suferi precum
ciudaţii şi inadaptaţii societăţii.

Vino, dacă însetezi tare, dar ai să pleci mai îndurerat şi mai confuz,
realizînd că, de fapt, alternativa perpetuă în care trăieşti, dulcele
intangibil, posibilitatea acelui acasă la care visezi mereu şi-n care,
ca emigrant român, eşti suspendat o viaţă întreagă, de fapt nu există.
A murit şi, încet-încet, va muri şi în tine.

... impotriva prostiei zeii insisi lupta in zadar ...

joi, 19 august 2010

Alta scrisoare primita pe Internet

As fi vrut sa am eu harul si talentul de a scrie aceasta scrisoare. Important e ca exista totusi cineva care a scris-o. Se numeste SCURTU, si am gasit-o pe http://www.agentia. org/opinii/ credeti-ca- basescu-ar- putea-deveni- un-nou-ceausescu -5647.html . Nu stiu de ce am impresia ca acest domn Scurtu nu-i strain de Armata.


Scrisoare deschisă către preşedintele Traian Băsescu
Domnule Băsescu , te-am privit şi voi continua să te privesc cu statornică scârbă. Însă, dincolo de scârba mea, un concurs de împrejurări care conţine prostia unora, ticăloşia altora şi indiferenţa celor mai mulţi a făcut să devii preşedinte al ţării mele. Nu m-am aşteptat nicio clipă ca, ajuns în această demnitate, să poţi deveni altceva decât eşti, dar am vrut să sper că măcar vei încerca să pari. Mă felicit că nu am investit prea mult în această speranţă. Ex nihilo nihil. Dispreţul pe care ţi-l port e lesne de argumentat: reprezinţi suma a tot ce are mai detestabil poporul român. Fără a avea măcar una din însuşirile admirabile ale acestui popor.
Vreme de şase ani am trăit o neîncetată stupoare, colorată când şi când cu indignări sterile ori revărsări gastrice provocate de conduita ta.
Vreme de şase ani, mulţi dintre noi am încetat să fim doar cetăţeni ai acestei ţări şi am devenit victime ale tulburărilor tale de personalitate, ale crizelor tale de nervi, ale sevrajelor tale, ale revărsărilor tale de ură, ale ticăloşiei tale, ale incompetenţei tale.
Nu ştiu dacă în istoria modernă există şef de stat care să fi insultat atât de mulţi dintre propriii cetăţeni, cu atâta nesimţită uşurinţă. Observi că nu folosesc pluralul politeţii. Pentru că tu însuţi, în dialogul cu ceilalţi, ai răul obicei de a nu-l folosi. Şi voi refuza să îl folosesc doar formal, demonstrativ, numai pentru a vădi că sunt mai bine crescut decât tine.
Vremea convenţiilor şi demonstraţiilor de tipul acesta a trecut. Am privit cu îngrijoarare, în aceşti şase ani, obsesia ta maladivă pentru puterea absolută. Au fost concetăţeni de ai mei care au crezut că poate ţi se cuvine, că poate, atunci când o vei avea, vei face din ea instrumentul schimbării în bine al ţării.
Se înşelau. Ai folosit puterea doar pentru a revărsa urâţenia dinlăuntru-ţi asupra noastră, a tuturor. Iar ţara e astăzi mai schimonosită ca niciodată. Sărăcită, desfigurată, doar un contur înlăuntrul căruia cei mai mulţi sunt prinşi ca într-o capcană, prizonieri ai unui rău destin. Precum în cel mai întunecat fanariotism, ai folosit demnităţile publice ori resursele statului pentru a-ţi căftăni apropiaţii, pe cei care ţi se închinau cu ipocrită smerenie, într-un detestabil qui pro quo. Astfel au ajuns cele mai multe demnităţi ale statului să fie ocupate de incompetenţi, imbecili şi neamuri proaste, personaje lipsite de orice merit, dar cu prea-plin de obedienţă faţă de tine, despotul. Şi când ţara e rânduită după legea aceasta, nu e de mirare că astăzi am ajuns la această mizerie, promiscuitate şi decădere a instituţiilor.
Ţi-ai făcut din minciună un crez politic. Şi unii găsesc asta scuzabil. Peste cei care au îndrăznit să spună altfel decât crezi tu că se cuvine spus ai revărsat diluvii de ură. Ai inventat categorii generice peste care să îţi reverşi ura şi insultele primitive. 322, moguli, tonomate, reprezentau categorii încăpătoare în care mizeria ta să poată fi eficient distribuită. Toţi cei care nu acceptau fanariotul qui pro quo erau detestabili, maculabili, expulzabili. Rar mi-a fost dat să văd atât risipă de resurse ( ale statului, ale instituţiilor publice ori ale unor dubioase instituţii private) menită unui singur scop: împroşcatul cu mizerie.
Au fost şase ani urâţi. Iar rezultatul lor e reaua stare de azi a ţării. Prea mult şi prea des am vorbit despre toate cele care au fost pentru a le mai repeta acum. Altul e motivul pentru care scriu astăzi.
Afirmi, domnule Băsescu, fără să roşeşti, cu o nesimţire prietenă cu iresponsabilitatea că ţara mea e o ţară de mâna a doua. Iar când îndrăzneşti să spui aşa ceva vremea pamfletelor şi a indignărilor din laringe a trecut. O ţară care cere bani cu împrumut, o ţară care nu poate plăti pensiile este o ţară de mâna a doua – spui tu cu o nesimţire care sfidează orice stupoare. Nu ţara a cerut bani cu împrumut, domnule Băsescu, ci tu. Împotriva tuturor acelor voci care se opuneau acestui demers. Nu suntem toţi amnezici şi încă ne amintim cum predicai nevoia acelui credit de la FMI , deşi nu puţini erau cei care strigau că e o cale greşită. Şi i-ai potopit cu insulte. Aşa cum ştii să faci. Ai susţinut acel credit nu pentru că ţara avea nevoie de el, ci pentru că tu, deprins cu logica licuricească, ai încercat să cumperi bunăvoinţa unor stăpâni pe care noi nu-i vedem. Şi ai fost gata să plăteşti acea bunăvoinţă cu sărăcirea, umilirea şi nenorocirea noastră a tuturor. Iar dacă ţara nu poate plăti pensiile este pentru că tu ai adus-o aici. Nu mogulii, nu tonomatele, nu noi. Noi doar trudim, îndurăm şi plătim biruri.
Nici nu ar trebui să mai spun lucrurile acestea. Sunt deja ştiute. Şi nu ar trebui să accept logica rudimentară după care funcţionezi, aceea care măsoară demnitatea, înălţimea ori măreţia după grosimea pungii. Doar judecând cu maţul poţi ajunge să spui despre ţara mea că este o ţară de mâna a doua. Iar dacă punga ţării nu e azi îndeajuns de plină pentru gustul tău, asta nu se întâmplă pentru că eu şi cei asemeni mie nu trudim îndeajuns pentru a o umple, ci pentru că tu şi cei din jurul tău sunteţi prea hămesiţi, prea nesimţiţi şi prea necinstiţi pentru a şti să o chivernisiţi.
Dar ţara asta încă are bani să îşi plătească preşedintele şi imbecilii deveniţi miniştri, are bani să îşi plătească nulităţile devenite europarlamentari, are bani să te trimită la reuniuni internaţionale unde să ne umileşti pe toţi respirând dispreţul cu care eşti tratat de ceilalţi, are bani pentru a plăti pentru capriciile neroade ale favoritei tale, are bani pentru a îngrăşa guşile lăudătorilor şi numeroşilor tăi servitori. Are încă bani din care să plătească sinecuri pentru cei care ştiu să îşi manifeste îneajuns de zgomotos şi fără ruşine obedienţa faţă de tine.Are bani să îmbogăţească afacerişti suspecţi, dar cunoscători ai conturilor de partid. Să ierţi, atunci, biata ţara dacă nu mai are îndeajuns pentru a plăti şi pensiile acelea.
În aceeaşi zi când eu scriam: Pentru că eu nu accept că România e o ţară de mâna a doua în UE. Nici că eu aş fi un cetăţean de măna a doua. Dar admit că avem politicieni de mâna a şaişpea. Mai pe seară, preşedintele României spunea că ţara mea este o ţară de mâna a doua. Iar asta nu mai poate fi îngăduit. Pentru aşa ceva nu mai este de ajuns să ne revoltăm pamfletar, să respirăm vocalele indignării la televizor ori să risipim cerneala stupefacţiei în gazete.
Atunci când mizeria ta nu mai încape în hârdăul categoriilor generice şi nu se mai revarsă doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, ci asupra ţării înseşi, atunci e vremea să fii trimis definitiv acolo unde îţi e locul. Atunci când, nu are rost să ne mai ascundem după cuvinte, îţi îndemni cetăţenii să îşi părăsească ţara, tu trebuie să pleci, nu ei. E timpul!
Asta e tot ce am avut să îţi spun, domnule Băsescu. Aşa cum ţi-am promis, îţi sunt pe mai departe dator cu întreg dispreţul. Şi îţi promit că mă voi achita de această obligaţie. Dar vreau că de acum să te dispreţuiesc ca pe un ticălos oarecare şi nu ca pe preşedintele ţării mele. Du-te!
Rândurile care urmează nu îţi mai sunt adresate, deşi te privesc. Vreau să sper că prieteni şi neprieteni din blogosferă mi se vor alătura. Pentru că este o limită care nu trebuie trecută. Şi aşa, prea multă vreme, prea multe am îngăduit. Şi mai vreau să sper că, mai ales, politicieni, cu şi fără blog, vor prelua revolta mea şi îi vor da cuvenită îndreptare. Acelor politicieni le cer, neîntârziat, iniţierea procedurii de suspendare a lui Traian Băsescu. Dincolo de meschinăria calculului politic de conjunctură, dincolo de laşitatea cu care ne-au obişnuit, dincolo de indolenţa pe care le-am tolerat-o. Sau puteţi cu toţii tăcea, prudent, vascularizaţi de precauţia pe care o putem numi şi laşitate. Şi atunci am să-i cer scuze lui Traian Băsescu. Şi am să admit că trăiesc într-o ţară de mâna a doua.

marți, 17 august 2010

Eroii nostri

Doamne cu cata ipocrizie ne aducem aminte de cuvinte frumoase , de eroi, de patriotism, de dragostea de tara , de jertfele inaintasilor nostri, de realizarile trecutului si sacrificiile eroilor nostri. Doamne cat de prefacuti suntem in momentele oficiale si cum se vede pe fata unora , falsitatea si ipocrizia , jena si stangacia zambetelor si grimaselor facute “pentru poza “ . Cu cat patos vorbim, cat de afectati suntem, cat de tandri, si de emotionati si cat de falsi . Mi se pare o jignire pentru Armata Romana , ca un tip precum Gabriel Oprea sa vorbeasca despre armata si eroi . Citesc titlul de pe prima pagina a Observatorului Militar si mi se face rau , numai la gandul ca pe buzele acestui tradator pot sa se atinga prin simpla rostire astfel de cuvinte . Cum de nu s-a scufundat pamantul, cum de nu a cazut cerul, cum de nu s-a despicat marea sa il inghita pe el si pe intaiul marinar al tarii, pentru a le arata dragostea cu care ii privesc romanii , armata , marinarii . Daca as fi fost la Constanta l-as fi intrebat pe domnul Oprea unde ne sunt eroii, iar el, teatral, zambind trist , cu ochii scaldati in lacrimi, ar fi facut un gest larg, aratand catre cele 4 zari . Iar eu, l-as fi apucat de guler si l-as fi dat cu capul de pamant pana i-ar fi iesit ochii ca la melc , apoi i-as fi indreptat capul si privirea catre toti cei adunati acolo dintr-un simtamant de respect si adevarata dragoste pentru armata tarii , si i-as fi spus” uite-i orbule , sunt in fata ta sunt langa tine , sunt imprejurul tau, iar tu si cu celalalt orb va faceti ca nu stiti, treceti pe langa ei, calcati peste cadavrele lor mobile , le incovoiati grumazul, la calcati in picioare mandria , le luati ultima suflare , le taiati drepturile , ii umiliti, ii batjocoriti, ii terfeliti. Azi le spuneti “BUNA ZIUA !” iar maine ii scuipati. Vorbiti despre eroi , sperand ca amintirea faptelor lor va vor polei umerii, gradele cumparate cu slugarnicie va vor aduce mai aproape de sufletul oamenilor si curatenia sufletelor ridicate la ceruri, dar nu vedeti sarmani orbi, ca eroii stau in fata voastra in fiecare zi. Ca omul pe care azi il incovoiati luandu-i solda, pensia , dreptul de echipare , dreptul la educatie, dreptul la asistenta medicala , dreptul la un trai decent, maine , cand va muri rapus de un avion care va refuza sa isi mai deschida aripile pentru misiunile voastre asasine , sau de un transportor care va calca plin de indignare intr-un gest sinucigas peste mina pe care o vede dar refuza sa o mai ocoleasca , pentru ca nu vrea sa mai ascunda furturile si afacerile facute de voi conducatorii armatei , pe spinarea lui, acel om va deveni dintr-o data EROU, de parca eroii se nasc dintr-o data , in momentul in care mor . Nu domnule Oprea , eroii tarii traiesc si mor in fiecare zi, eroii nu apar din cand in cand pentru a va exersa dumnevoastra aptitudinile la impachetat drapele . Eroii tarii, vin si va bat la usa in fiecare zi cu cate o cerere pe care dumneavoastra o tratati cu indiferenta, eroii tarii va fac rapoarte zilnice de mutare alaturi de familie , de acordare a unor drepturi, pe care tot dumneavoastra le-ati incalcat sau suprimat, cum ar fi dreptul la “ultima tigare “ luat militarilor pe motiv ca nu incurajati viciul, eroii tarii merg in misiuni si se intorc mai putin vii cu fiecare secunda , petrecuta departe de familie , departe de copii, de parinti, de casa parinteasca , mor in fiecare secunda cand merg la serviciu pentru a va da dumneavoastra ocazia sa ii raportati comandantului suprem , UN ALT MARE ORB AL NEAMULUI, ca armtata s-a indeplinit misiunea cu succes . Eroii tarii, domnule Oprea sunt toti cei care astazi, traiesc intr-o umilinta fara precedent, intr-o teama paroxistica , intr-un prezent incert fara speranta , fara viitor. Eroii tarii Domnule Oprea sunt inca decenti in umilinta lor, sunt inca curajosi , in rabdarea lor , sunt inca vii in moartea lor lenta de zi cu zi , sunt inca tacuti in strigatul lor disperat, si inca va mai rabda pe dumneavoastra si pe celalalt facator de eroi al neamului . Dumneavostra cei doi mari orbi - orbeti ai Armatei Romane traiti pe aceasta lume cu ochii inchisi , refuzand sa vedeti ceea ce vede si un pui de catel in primele 10 zile de la nastere refuzati sa simtiti ceea ce simte si iarba cand bate vantul, refuzati sa auziti ceea ce aude si un surd , refuzati sa recunoasteti eroii neamului, pe oamenii imbracati in uniforma , care va dau justificarea existentei si salariului cu care sunteti platiti, care va dau din cand in cand ocazia ca la zile festive sa va simtiti inaltati la ceruri alaturi de cei facuti-deveniti – eroi dintr-o data , datorita lipsei voastre de preocupare pentru pentru eroii de zi cu zi . Draga domnule Oprea, va apropiati cu pasi marunti si repezi alaturi de celalalt orbete , de momentul cand eroii de azi care acuma doar o doresc , va vor inlesni inaltarea alaturi de eroii pe care
i-ati comemorat cu atata prefacatorie de fiecare data . DOMNULE OPREA , TINETI APROAPE DE EROII DE ZI CU ZI , PENTRU A NU VA APROPIA TANGENT DE TARAMUL EROILOR VESNICI .
Col. (r) NEACSU Marin

sâmbătă, 14 august 2010

Armata dupa noua revizuire bugetara - autor Petre Lungu

Comanda de carte

Dragi camarazi,
Epuizarea primei editii si numeroasele solicitari privind obtinerea acestei carti - "Naufragiul Submarinului Garinus", impun editarea lucrarii intr-o a II-a editie. In situatia in care sunt solicitari, va rog sa mi le comunicati numeric, in baza acesteia urmand a stabili tirajul. Coordonatele unde pot fi localizat spre a mi se comunica numarul de exemplare solicitate, sunt: e-mail - cpking2003@yahoo.com; tf - 0722.229400 si 0722.380091. Pretul este de 25 de lei/exemplar si vor fi achitati la primirea lucrarii. Data pana la care imi puteti comunica solicitarile dumneavoastra este 30 august. Atasez, spre cunostinta celor care inca nu o cunosc, coperta cartii.
                                 Cu multumiri,
                                           Colonel (r.) Costinel Petrache

P.S. Editia a II-a contine unele adaugiri, dar important este faptul ca aceasta editie contine povestea primei editii, care este semnificativa pentru vremurile pe care le traim.

vineri, 13 august 2010

Scrisoare a domnului Cdor (r) Ionel Capraru catre Presedintele Romaniei

 Către

Presedintele Romaniei



Subsemnatul, Comandor (Rz.) Capraru Gh. Ionel ( C.I. seria KT nr.349489, CNP-1511224131211),  rog a se avea in vedere,  randurile de mai jos  in ceea ce priveste recalcularea pensiilor cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale comparativ cu cele ale judecatorilor si procurorilor si declararea unor astfel de masuri constitutionale sau nu:
1. Atat pensiile cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale cat si pensiile judecatorilor si procurorilor se incadreaza in pilonul al 2-lea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificata prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifica de calcul a pensiei nu se bazeaza pe principiul contributivitatii.
2. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe de o parte, cat si judecatorii si procurorii, pe de alta parte, au drepturi si indatoriri prevazute in statutele lor aprobate prin legi (Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – lege organica prevazuta de art. 118 alin. (2) din Constitutia Romaniei; Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor – lege neprevazuta in Constitutia Romaniei).
3. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sunt in serviciul natiunii (art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare) in timp ce judecatorii desfasoara activitati in scopul infaptuirii justitiei iar procurorii desfasoara activitati in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor (art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).
4. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sunt singurii salariati la stat care in cadrul juramantului catre patrie se obliga sa apere tara chiar cu pretul vietii, in timp ce judecatorii si procurorii nu depun un astfel de juramant.
5. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale se pot afla in una dintre urmatoarele situatii: a) in activitate, cind ocupa o functie militara; b) in rezerva, cind nu ocupa o functie militara, dar intrunesc conditiile prevazute de lege pentru a fi chemate sa indeplineasca serviciul militar ca rezervisti concentrati sau mobilizati, iar la nevoie, in calitate de cadre militare in activitate; c) in retragere, cand potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru indeplinirea serviciului militar; judecatorii si procurorii se pot gasi numai in activitate si la pensie.
6. Institutia militara este prima institutie a statului roman care a facut cu adevarat o reforma reala, obiectiv pe care abia acum celelalte institutii il iau in calcul. Armata s-a aliniat cu disciplina si seriozitate la prevederile tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor si efectivelor si din 1996 pana in 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentand peste 60% fata de efectivele din 1989.
7. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sunt mentinute in activitate/rezerva pana la o anumita varsta, in functie de grad (art. 92 si 93 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, in timp ce judecatorii si procurorii pot ramane in activitate pana la varsta cand ies la pensie. (art. 82-86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).
8. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale desfasoara activitati cu un grad de periculozitate mult mai mare decat in cazul judecatorilor si procurorilor (aplicatiile, tragerile cu armamentul din dotare, serviciul de zi pe unitate, actiunile de lupta in teatrele de actiuni militare din Irak, Afganistan etc. nu se pot compara cu locul de munca al judecatorilor si procurorilor).
9. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale au prevazut in cadrul statutului dreptul la pensie iar modul de calculare al acesteia este prevazut intr-o lege speciala (Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat), in timp ce la judecatori si procurori dreptul la pensie si modul de calculare al acesteia sunt prevazute initial in Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si apoi in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
10. Atat cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe de o parte, cat si judecatorii si procurorii, pe de alta parte, conform legilor in vigoare au o serie de drepturi si libertati cetatenesti interzise sau restranse, asa cum rezulta din tabelul comparativ de mai jos:

COMPARAREA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR CETATENESTI INTERZISE SAU RESTRANSE ALE MILITARILOR SI ALE JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

 CONSTITUTIA ROMANIEI/2003
LEGEA NR. 80/1995 PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE
LEGEA NR. 303/2004 PRIVIND STATUTUL JUDECATORILOR SI PROCURORILOR
DREPTUL LA ASOCIERE
Art. 40. – (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica,
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

Art. 28.Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea urmatoa-relor drepturi:
a) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda prin orice mijloace sau alte activitati in favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru functii publice;
Art. 29.Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel:
… e) constituirea in diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-stiintific, cultural si sportiv-recreativ, cu exceptia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii si disciplinei specifice institutiei armatei, este permisa in conditiile stabilite prin regulamentele militare;

Art. 9. - (1) Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.
Art. 11. - (3) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.
DREPTUL DE A FI ALES
Art. 37. – (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 aliniatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 aliniatul (3).
(2) Cetatenii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusive, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.


Art. 28.Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea urmatoa-relor drepturi:
…. b) sa candideze pentru a fi ales in administratia publica locala si in Parlament, precum si in functia de Presedinte al Romaniei;


Nu este prevazut expres in lege dar asa cum prevad art. 37 si 40¸ judecatorii si procurorii nu au dreptul de a fi alesi.
DREPTUL LA GREVA
Art. 43. – (1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

Art. 28.Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea urmatoa-relor drepturi:
….
c) sa declare sau sa participe la greva.

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea dreptului la greva.
LIBERTATEA INTRUNIRILOR
Art. 39. – Mitingurile, demonstratiile, procesiunile ori alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.

Art. 29.Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel:   …
g) participarea la mitinguri, demonstratii, proce-siuni sau intruniri cu caracter politic ori sindical este inter-zisa, cu exceptia activitatilor la care se participa in misiune;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.
LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Art. 30. – (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

Art. 29.Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel:   …
a) opiniile politice pot fi exprimate numai in afara seviciului;
b) exprimarea in public a unor opinii contrare intereselor Romaniei si fortelor armate nu este permisa;
c) conditiile in care cadrele militare in activitate vor putea sa prezinte public informatii militare, se vor stabili prin ordin al ministrului apararii nationale;
Art. 8.Cadrele militare au urmatoarele inda-toriri principale:
f) sa pastreze cu strictete secretul militar, de stat si de serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitati si documente.

Art. 9. – (2) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice. 
Art. 10.
– (1) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Art. 11. – (1) Judecatorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.
(2) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.
LIBERTATEA CONSTIINTEI
Art. 29. – (1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
(3) cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

Art. 29.Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel:   …
d) aderarea la culte religioase este libera, mai putin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de pastrare a ordii publice, precum si la cele care incalca bunele moravuri sau afecteaza exercitarea profesiei;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.
FAMILIA
Art. 48. – (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.   …

Art. 29.Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel:   …
f) incheierea casatoriei este libera in conditiile legii. Casatoria cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana este conditionata de obtinerea aprobarii prealabile a ministrului apararii nationale;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.
LIBERA CIRCULATIE
Art. 25. – (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
(2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.

Art. 29. – Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: …
h)  cadrele militare in activitate se pot deplasa in strainatate in conditiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.
LIBERTATEA ECONOMICA
Art. 45. – Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.

Art. 30.Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate au obligatia de a nu efectua activitati care contravin demnitatii, prestigiului si normelor de comportare ce decurg din calitatea cadrelor militare.
Cadrelor militare in activitate le este interzis:
a) sa indeplineasca alte functii decat cele in care sunt incadrate, cu exceptia cumu-lului prevazut de lege, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
b) sa fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizatii ori societati comerciale, cu exceptia celor numite in consiliile de adminis-tratie ale regiilor autonome si societatilor comerciale din subordinea Ministerului Apararii Nationale, din cadrul industriei de aparare sau in lega-tura cu aceasta.


Art. 5. - (1) Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii.
(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu.
(3) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si se depun la dosarul profesional. 
Art. 6.
- (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.
(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevazute la alin. (1). Rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional.
(3) Dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica se aplica in mod corespunzator. 
Art. 7.
- (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).
(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror. 
Art. 8.
- (1) Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecatorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea in masa. 
Art. 10. -
2) Judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.
(3) Judecatorilor si procurorilor le este permis sa pledeze, in conditiile prevazute de lege, numai in cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si in asemenea situatii insa judecatorilor si procurorilor nu le este ingaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta in orice fel solutia. 
Art. 11. -
(2) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.

            Tinand cont ca atat pensiile cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale cat si pensiile judecatorilor si procurorilor se incadreaza in pilonul al 2-lea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC si faptul ca tratamentul care se aplica acestor categorii de pensii este diferit, in sensul ca prima categorie se va recalcula si a doua categorie nu se va recalcula, doresc sa binevoiti a-mi preciza urmatoarele:
1. Ce s-a avut in vedere cand s-a decis ca pensiile cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sa se recalculeze, iar cele ale judecatorilor si procurorilor nu, in conditiile in care principiul neretroactivitatii este prevazut si in Constitutia Romaniei (art. 15 alin. (2) „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”), iar la situatii identice trebuie sa se aplice aceeasi masura?
2. De ce pana la aceasta ultima decizie a Curtii Constitutionale, referitoare la masurile de austeritate adoptate de Guvernul Romaniei, judecatorii si procurorii erau asimilati cu cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, din punct de vedere al pensiei, iar acum se face o separare totala? Ce a determinat acest lucru?
3. Tinand cont ca prin recalcularea pensiilor cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, stabilite printr-o lege in vigoare la acea data, se urmareste diminuarea cuantumului lor si prin aceasta masura se incalca dreptul constitutional la proprietate (art. 44 din Constitutia Romaniei), ce s-a avut in vedere cand s-a decis constitutionalitatea acestei masuri (tinand cont ca recalcularea unor pensii se poate face numai prin instantele judecatoresti si numai in situatia in care s-au incalcat prevederile legii in vigoare la data stabilirii pensiei)?
4. Daca statul de drept este statul in care legea este suverana, deci trebuie si se respecta de catre toti cetatenii tarii respective, atunci cum poate fi caracterizata Romania in care prevederile legii fundamentale, Constitutia Romaniei (neretroactivitatea legii, dreptul la proprietate etc.), sunt incalcate cu buna stiinta chiar de catre cei care ar trebui sa le respecte in primul rand: Presedintele Romaniei, Parlamentul Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala etc.? Ce atitudine fata de lege ar trebui sa aiba ceilalti cetateni ai Romaniei?
5. Cum raspund cei care incalca juramantul prevazut la art. 82 din Constitutia Romaniei unde se spune printre altele „Jur ... sa respect Constitutia si legile tarii ...” ?  Cum raspunde Ministerul Public care nu respecta art. 131 din Constitutia Romaniei care prevede ca acesta „ reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”, prin faptul ca este partas la limitarea  drepturilor cetatenilor?
            Astept raspunsul dumneavoastra pentru a-mi lamuri aceste cateva probleme si va multumesc anticipat pentru bunavointa si rabdarea de  a-mi citi aceste randuri.

Cu deosebit respect, ... si indreptatita speranta,


Cdor(Rz.) Ionel  CAPRARU
Str. Casin nr.2, Bloc G5B, Sc.A, Ap.19
Constanta

Constitutia Romaniei revizuita in 2010

Titlul I – Principii generale

Articolul 1 Statul roman
(1) Romania este un stat de hoti, antinational, supus camarilei suverane, strans unit in jurul acesteia in mod iremediabil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este Traian Basescu.
(3) Romania este stat de sanchi, nedemocratic si antisocial, in care demnitatea spagii, drepturile si libertatile oamenilor de afaceri apropiati puterii, libera dezvoltare a conturilor bancare ale acestora, nedreptatea si clientelismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor poporului roman, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor — Traian Basescu, Emil Boc si Partidul Democrat Liberal — in cadrul aranjamentelor de culise.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei lui Traian Basescu si a camarilei sale este obligatorie.
Articolul 2 Suveranitatea
(1) Lumina rasare de la Bruxelles!
(2) Suveranitatea nationala apartine Uniunii Europene, care o exercita prin organele sale reprezentative, Gaz de France Suez, E.ON Ruhrgas, E.ON Energie, Veolia (ex-Vivendi), Lafarge, Saint-Gobain, Arcelor-Mittal, Danone, Tnuva, Carrefour, Cora, Auchan, Delhaize, Kaufland, METRO, SELGROS, si alte multinationale, precum si prin intermediul bancilor straine cu sucursale pe teritoriul Romaniei.
(3) Nici un grup altul decat PDL si nici un mogul nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

Articolul 3 Teritoriul
(1) Teritoriul Romaniei, in mod surprinzator, exista.
(2) Frontierele tarii sunt in mod inexplicabil, aceleasi de multa vreme.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in feude ale baronilor locali, precum si Municipiul Bucuresti.
(4) Pana la venirea chinezilor in Europa, pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.

Articolul 4 Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni
(1) Statul are ca fundament unitatea in cuget si simtiri a poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai cu camarila prezidentiala.
(2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, mai putin cei care au reusit s-o stearga in Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Franta, Canada, SUA, Australia, Noua Zeelanda.

Articolul 5 Cetatenia
(1) Cetatenia romana se dobandeste, ca un blestem suprem, la nastere sau, daca cineva este atat de idiot incat s-o vrea, la cerere.
(2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

Articolele 6-7
Abrogate.

Articolul 8 Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a crearii unei aparente de stat de drept.
(2) Partidele politice contribuie la pastrarea unei aparente de pluralism avand ca scop, de fiecare data, suprematia Partidului Democrat Liberal, chezasia libertatii si neatarnarii camarilei prezidentiale.

Articolul 9 Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit obiectivului de a da populatiei mijloace de refulare in momente de restriste, iar agentilor economici iluzia ca-si pot desfasura activitatea fara sa cotizeze la PDL, ceea ce este, neindoios, o iluzie.

Articolul 10 Relatii internationale
Romania este un sclav supus si obedient in fata Uniunii Europene si a NATO, cu exceptia cazurilor cand ar vrea ea sa fie slugarnica, dar ii lipsesc resursele.

Articolul 11 Dreptul international si dreptul intern
Statul roman se obliga sa faca totul pentru a parea ca-si respecta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

Articolul 12 Simboluri nationale
(1) Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru ca pacient care se asfixiaza, galben ca unul caruia nu i-a schimbat nimeni plosca, rosu ca sangele pe care nu i-l opreste nimeni.
(2) Ziua nationala a Romaniei este ziua de nastere a lui Traian Basescu.
(3) Imnul national al Romaniei este “Pusca si cureaua lata”.

Articolul 13 Limba oficiala
In Romania, limba oficiala este limba romana, manca-ti-as.

Articolul 14 Capitala
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.

Titlul II – Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
Capitolul I – Dispozitii comune

Articolul 15 Universalitatea
Cetatenii beneficiaza de dreptul de a-l venera pe Traian Basescu si pe persoanele agreate de acesta.

Articolul 16 Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii Emil Boc, Elena Udrea, Adriean Videanu, Radu Berceanu sunt egali in fata lui Traian Basescu.
(2) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele alese in acest scop de Traian Basescu, la recomandarea Partidului Democrat Liberal.

Articolele 17-20
Abrogate.

Articolul 21 Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Justitia nu va lua nici o masura pentru satisfacerea unor astfel de cereri. In cazuri exceptionale, dupa scurgerea unei perioade de tergiversare de 15-20 de ani, se pot ingadui rezolvari ale unor cazuri in spiritul dreptatii, daca petentul se mai afla in viata.

Capitolul II – Drepturile si libertatile fundamentale

Articolele 22-28
Abrogate

Articolul 29
Libertatea gandirii si a opiniilor favorabile Presedintelui si camarilei acestuia, precum si libertatea credintei crestin-ortodoxe nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie critica fata de presedintele Traian Basescu ori fata de Patriarhul BOR.

Articolul 30 Libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare a gandurilor de multumire fata de parintele natiunii, Traian Basescu, ca si a oricaror ode adresate acestuia este inviolabila.

Articolul 31 Dreptul la informatie
Dreptul persoanei de a avea acces la orice manipulare, diversiune sau intoxicare lansata de Presedinte nu poate fi ingradit.

Articolul 32 Dreptul la invatatura
Abrogat.

Articolul 33 Accesul la cultura
Abrogat.

Articolul 34 Dreptul la ocrotirea sanatatii
Abrogat.

Articolul 35 Dreptul la mediu sanatos
Abrogat.

Articolul 36 Dreptul de vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Se recomanda cetatenilor sa voteze, ori de cate ori au ocazia, candidatii Partidului Democrat Liberal.

Articolul 37 Dreptul de a fi ales
Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute de jocurile de culise din Partidul Democrat Liberal.

Articolul 38 Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Elena Basescu, Gigi Becali si, in mod exceptional alte persoane, au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European.

Articolul 39 Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere, caci tot nu servesc la nimic.

Articolul 40 Dreptul de asociere
(1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care se dovedesc a aduce atingere intereselor Partidului Democrat Liberal sunt neconstitutionale.

Articolul 41 Munca si protectia sociala a muncii
Dreptul la somaj este garantat prin lege. Plata unui ajutor de somaj este un privilegiu care va fi acordat de la caz la caz, iar cuantumul acestuia va fi nesemnificativ.

Articolele 42-46
Abrogate.

Articolul 47 Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia masuri de subminare a economiei de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai cat mai mizerabil cu putinta.
(2) Dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private prevazute de lege este facultativ si nerecomandat.

Articolele 48-53
Abrogate.

Capitolul III – Indatoririle fundamentale

Articolul 54 Fidelitatea fata de Traian Basescu
Fidelitatea fata de Traian Basescu este sacra.

Articolele 55-57
Abrogate.

Capitolul IV – Avocatul Poporului
Abrogat.

Titlul III – Autoritatile publice
Capitolul I Parlamentul
Sectiunea 1 Organizare si functionare

Articolul 61 Rolul si structura
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Partidului Democrat Liberal.

Articolele 62-79
Abrogate.

Capitolul II – Presedintele Romaniei

Articolul 80 Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei reprezinta interesele sale si ale camarilei sale.
(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea intereselor economice si de alta natura ale camarilei sale.

Articolul 81 Alegerea Presedintelui
Presedintele Romaniei este ales in persoana lui Traian Basescu.

Articolele 82-84
Abrogate.

Articolul 85 Numirea Guvernului
Presedintele Romaniei il desemneaza pe Emil Boc in calitatea de prim-ministru.

Articolele 86-93
Abrogate.

Articolul 94 Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si oricare alte atributii.

Articolele 95-101
Abrogate.

Capitolul III – Guvernul

Articolul 102 Rolul si structura
Guvernul este alcatuit din prim-ministrul Emil Boc, ministri si alti membri ai camarilei.

Articolul 103 Investitura
Presedintele Romaniei il desemneaza pe Emil Boc pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii Partidului Democrat Liberal.

Articolele 104-106
Abrogate.

Articolul 107 Primul-ministru
Primul-ministru Emil Boc raspunde la apelurile telefonice primite de la presedintele Traian Basescu.

Articolul 108 Actele Guvernului
Guvernul adopta hotarari si ordonante, in conformitate cu indicatiile primite de la presedintele Traian Basescu.

Articolele 109-110
Abrogate.

Capitolul IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Abrogat.

Capitolul V – Administratia publica
Sectiunea 1 – Administratia publica centrala de specialitate

Articolul 116 Structura
Ministerele se organizeaza numai in subordinea camarilei prezidentiale.

Articolele 117-120
Abrogate.

Articolul 121 Autoritati comunale si orasenesti
Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sunt consiliile locale formate din persoanele desemnate de Partidul Democrat Liberal.

Articolul 122 Consiliul judetean
Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii intereselor Partidul Democrat Liberal.

Articolul 123.
Abrogat.

Capitolul VI Autoritatea judecatoreasca
Abrogat.

Titlul IV – Economia si finantele publice

Articolul 135 Economia
Economia Romaniei este economie de cumetrie.

Articolele 136-138
Abrogate.

Articolul 139 Impozite, taxe si alte contributii
Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se obtin prin spolierea cetatenilor.

Articolele 140-141
Abrogate.

Titlul V – Curtea Constitutionala
Abrogat.

Titlul VI – Integrarea euroatlantica

Articolul 148 Integrarea in Uniunea Europeana
Da.

Articolul 149 Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Da.

Titlul VII – Revizuirea Constitutiei
Abrogat.

Titlul VIII – Dispozitii finale si tranzitorii

Articolul 153
Ciocul mic si joc de glezne

Va prezentam noua armata PDL + UNPR sau cum uniforma si gradele Armatei Romane cad in derizoriu ...

Protestul de la ANAF