joi, 30 decembrie 2010

PLUGUŞORUL 2011

Aho, aho, dragi militari,
ajunşi azi pensionari,
lângă plug vă adunaţi
şi cuvântul mi-ascultaţi,
c-am venit cu bice-n mână,
după datina străbună,
am venit cu toţii azi,
dragii noştri camarazi,
să ne facem auziţi,
să nu mai fim umiliţi,
am venit cu PLUGUŞORUL
şi cu noi e-ntreg POPORUL
condamnat la sărăcie
în a noastră ROMÂNIE.
Pocniţi bicele mai tare,
să răsune-ntreaga zare!
Hăi, hăi...
Puneţi la plug "bourenii",
căci s-arată Cotrocenii
şi drumu-i obositor!
Preşedinte-jucător
ne-am dorit şi-l avem, iată.
Ia mai trageţi, măi, o roată,
să se-audă în Palat
tot ce-avem noi de urat,
numai de n-o fi plecat
la vreun şpriţ domn preşedinte,
că de ăsta e pendinte.
"Să trăiţi bine!" a zis
Băsescu când a promis,
pentru hoţi, câte o ţeapă,
vorbele-i nici cât o ceapă
degerată azi nu fac,
căci, după bunul lor plac,
hoţii fură mai dihai.
Ia mai trageţi din buhai,
feţii mei, să se-nfioare
neintraţii la răcoare!
Hăi, hăi...
A venit mai an
Băsescu Traian
cu un nou mandat
câştigat pe blat
şi, reinstalat,
comod, în Palat,
către noi grăi
că, fie ce-o fi,
noi vom fi ce-am fost -
santinele-n post,
braţ la datorie
pentru-a noastră glie -
şi-n astă privinţă,
de recunoştinţă
vom avea toţi parte,
chiar şi după moarte.
Vorba bine n-a sfârşit,
c-a uitat ce a grăit.
Cu sacii în car
văzându-se iar,
s-a gândit matrozul
că noi suntem gozul
bun de aruncat
din grâul curat,
c-am ajuns povară
pentru-a noastră Ţară,
ca foşti militari,
cu pensii prea mari,
şi secăm bugetul
încetul cu-ncetul.
Roată mare, camarazi,
s-audă matrozul azi
că şi rezerviştii încă
pot trage brazdă adâncă
peste glia strămoşească,
neghina să o stârpească!
Hăi, hăi...
Opriţi plugul un moment,
c-am ajuns la Parlament,
unde aleşii visează,
uneori, chiar că lucrează
şi pun legile-n balanţă,
apoi pleacă în vacanţă,
că-s, săracii, surmenaţi.
Uşor, uşurel sunaţi,
din somn să nu-i deranjaţi,
că prin cap poate le tună
alte biruri să ne pună!
După ce noi le-am dat votul,
ei vor să ne iee totul.
Iarna-i grea, Reforma dură,
n-avem bani pentru căldură,
dar dumnealor nu le pasă,
căci, la hotel sau acasă,
au de toate, au cu carul,
pe când noi avem... amarul.
Roată plugul, urători,
şi fiţi mai prevăzători
când puneţi, în urnă, votul,
căci aleşii ne iau totul.
Ca lor să le fie bine,
nu mai ştiu nici de ruşine,
fură voturi, fură bani,
de vreo 20 de ani
şi votează pentru ei
salarii de mii de lei
(bineînţeles, lei noi),
iar românul, din nevoi,
nu ştie cum să mai iasă
când acestea îl apasă.
Roată mare, feţii mei,
şi sunaţi din zurgălăi,
dar sunaţi mai cu tărie,
ca hoarda portocalie
să se ducă pe pustie!
Hăi, hăi...
Fulgii de nea se aştern,
noi pornim către Guvern,
poate vom găsi pe-afară,
de prin Cluj, vreo secretară,
urarea să ne-o asculte,
căci avem de spus mai multe,
fiindcă domnul premier
parcă e picat din cer
şi nici nu ştie ce face.
O idee, în găoace,
are, sărmănalul, atât,
că îi stă Armata-n gât,
cu "pensiile nesimţite"
pe mai degeaba primite
de "nepoţii lui Moş Teacă",
într-o ţară prea săracă.
acum, să mai tolereze,
din buget, atâtea speze.
Trageţi brazdă voinicească
peste glia strămoşească
pe care-s stăpâni baronii,
nesătuii, filfizonii
care nu-s nici în măsură
să îşi pun-o semnătură
peste actele cu care
fură ca la drumul mare.
Ia pocniţi din bice, măi,
să răsune munţi şi văi!
Hăi, hăi...
Roată-n jurul meu, cu toţii,
poate-or să ne-audă hoţii
cocoţaţi în vârf de scări,
care, zilnic, ne pun dări
şi cu dările-adunate
ei îşi construiesc palate,
aşa nici că se mai poate!
Pocniţi, măi, bicele toate,
ca strămoşii noştri, poate,
răsucindu-se-n mormânt,
ne vor trimite cuvânt
să ne deşteptăm cu toţii
şi să terminăm cu hoţii!
Trageţi brazdă voinicească,
hoţii să se îngrozească
de pedeapsa românească!
Hăi, hăi...
Roată plugul, dragii mei,
şi sunaţi din clopoţei
să se-audă-n largul zării,
peste-ntinderile ţării,
o urare strămoşească
pentru stirpea românească:
Mult noroc şi sănătate,
masa plină de bucate,
pensii nerecalculate,
salarii neajustate,
doar de astea s-aveţi parte,
fiindcă-s binemeritate!
Ia mânaţi cu toţii, măi,
să se-audă peste văi
o urare din bătrâni:
LA MULŢI ANI, IUBIŢI ROMÂNI!

Colonel (r.) Ilie Bâtcă

luni, 27 decembrie 2010

SORCOVA

Sorcova,
vesela,
să trăiţi,
să-mbătrâniţi,
să nu mai fiţi umiliţi,
pensia să vă primiţi
cum a fost ea calculată
pentru anii din armată,
nu cum ar vrea Boc Emil
cel cu minte de copil,
căruia, azi, pe Armată
i s-a pus ditamai pată.
Această umilă slugă,
de o vreme, tot îndrugă
c-avem pensii "nesimţite"
care trebuie ciunţite
şi-ajustate din topor,
după cum vor dumnealor,
călcând legea în picioare
şi făcând-o ştergătoare.
Şi-a luat ca ajutor
un ministru trădător
care face de ruşine
întreaga ofiţerime
ce-a urcat treaptă cu treaptă,
păstrându-şi coloana dreaptă,
nu ca acest izmănar,
ajuns mare ghinărar
umplând unora pocalul
sau golindu-le ţucalul.
Mergând amândoi la toartă,
ni se vor stăpâni pe soartă,
având dezlegarea lui,
onor preşedintelui.
Să-i lăsăm în ale lor
şi în anul viitor
s-avem parte de bucate,
de noroc şi sănătate,
casa să ne fie casă,
masa să ne fie masă,
de nepoţi să ne-ngrijim,
bucuroşi mereu să fim,
să avem în pungă bani
LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI!

Colonel (r.) Ilie Bâtcă

miercuri, 22 decembrie 2010

Holocaustul (genocidul) evreilor împotriva românilor

Holocaustul (genocidul) evreilor împotriva românilor

Gheorghe Gavrilă Copil

Cerem despăgubiri de 200 (doua sute) miliarde euro

Revoluţia bolşevică din Rusia au făcut-o evreii. În Consiliul Comisarilor erau 17 evrei, din 22 membri(77%), la Comisariatul Războiului 33 evrei, din 43 membri(77%), la Afaceri Străine 13 evrei, din 16 membri(81%), la Justiţie 20 evrei, din 21 membri(95%), la Instrucţie Publică 6 evrei, din 6 membri(100%), la Muncă 7 evrei, din 8 membri(87%), la Ministerul Provinciilor 21 evrei, din 23 membri(91%), la Presă 4 evrei, din 4 membri (100%), în misiunile Crucii Roşii, de fapt misiunea propagandei în ţările străine 8 evrei, din 8 membri(100%). În total 129 evrei, din 151 de conducători ai Rusiei bolşevice.
Pe 12 aprilie 1919, M.Cohan scria în ziarul Le Comuniste, din Harkov: "Putem fără ezitare să afirmăm că Marea Revoluţie Rusă a fost înfăptuită de mâinile evreieşti. Noi am fost si numai noi cei ce am condus Proletariatul Rus  spre aurora internaţională şi chiar astăzi Cauza bolşevismului stă în mâinile noastre tari. Simbolul iudaismului, steaua cu şase raze, este acum adoptată de bolşevism; şi în acest semn va fi exterminată burghezimea".

Politica exterminării totale a clasei conducătoare a început în Rusia, cu Revoluţia din 1917, iar în România a avut loc între 1940-1964 (cu întrerupere între 1941-1944).

In 1918 poporul român şi-a reîntregit ţara, constituindu-şi statul naţional unitar român. Dar acum, împotriva acestui ideal sfânt, împlinit, al tuturor românilor, de a trăi într-o singură ţară, a început terorismul în România, prin evreul Max Goldstein, care a pus o bombă în Parlamentul României, atentat soldat cu morţi şi răniţi.

In 1921 în România s-a înfiinţat Partidul Comunist din România, numit şi Partidul Comunist Român. Acesta a acţionat împotriva integrităţii teritoriale a României, dintr-un motiv cât se poate de clar, pentru că România se opunea cu succes avansării bolşevismului pe teritoriul său. Bolşevicii avuseseră un deosebit succes în Germania. In Ungaria, în 1919, preiau puterea. Guvernul Sovietelor din Ungaria a fost răsturnat de armata română, în 1919, care, după ce a intrat în Budapesta, s-a retras, revenind în interiorul graniţelor României. Comuniştii din România  hotărăsc să împartă Ungariei, Bulgariei si Rusiei Sovietice, o mare parte din România, încât România să nu mai poată despărţi Uniunea Sovietică de Ungaria si nici de Bulgaria. În felul acesta Uniunea Sovietică ar fi urmat să debordeze în Balcani, Mediterana şi în întreaga Europă Occidentală. Acest plan de expansiune teritorială imperială a Rusiei bolşevice a fost dejucat de România în toţi anii de după Revoluţia din 1917, până spre sfârşitul celui de al doilea război mondial.

În 1939 si 1940, Partidul Comunist din România continuă să susţină cu fermitate desfiinţarea României ,,imperialiste", prin dislocarea din trupul ei a Basarabiei, Bucovinei, Dobrogei, Transilvaniei şi a Banatului.

În 1940,conform Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS anexează partea de răsărit a României (Basarabia, Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei). Cei ce au hotărât si au executat genocidul (holocaustul) împotriva românilor de  aici, au fost evreii, ca voinţă politică decizională comunistă. Genocidul a fost îndreptat atât împotriva clasei conducătoare, cât şi a poporului de rând, fiind vorba şi de o epurare etnică, de aducere în locul românilor, a unor cetăţeni sovietici, din alte părţi ale URSS. Ca să nu existe nici o îndoială şi nici o posibilitate de sustragere a evreilor comunişti, ca făptuitori ai holocaustului împotriva românilor, iată-i, în 1940, pe fiecare după mumele său.

Tabelul nr.1 cu membrii Partidului Comunist din România, basarabeni şi bucovineni, recomandaţi de CC al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai Partidului Comunist al bolşevicilor din toată Rusia:

1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici 2. Faierstein Raia 3.Kofman Iakov 4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5. Morgherstern Izrail Markovici 6.Zighelbaun Srul 7. Burlacenko Serghei Danilvici 8 . Luca Leaslo 9. Korotkov Iuri Aleksandrovici 1o.  Scvortov Mihail Iakovlevici: Leibovici Srul Abramovici 11.Oighenstein Lev Nikolaevici 12.Goldforb Abram Isaakovici 13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15. Tarandas Malea 16. Korotkova Natalia Isaakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici Fanea Iakovlevna 19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecautan Polea Efimovna 21. Budestskaia Ester 22. Cioklo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici 24. Steinberg Froim 25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko Nikolai Nikolaevici 27. Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici 29.Rabinovici Soil Oiezero vici 30. Orlih Mark Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici 32. Zighelbaum Abram 33. Voloh Abram 34. Limon Srul Gresovici 35. Grinman Isaak Iosifovici 36. Bujor Iosif Aronovici 37. Weisman Sara Iosifovna(Seindel).

Tabelul nr. 2 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni si bucovineni, a căror apartenentă de partid este necesar să fie înregistrată la locul actual de muncă.

Judeţul Chişinău: 1. Safran Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici) 3. Diner Eti Iakovlevna 4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Malerp Maria Kisilevna 6. Voinberg Niuka Markovici 7. Sor Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik Avram Moiseevici 10. Derevicii Ippolit Gheorghevici 11. Sandrovskaia Ita Beniaminovna 12. Goldfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14. Svartman 15. Konstantinov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker Fritz 18. Grinberg Ida Izrailevna 19. Sehter Roza Borisovna 20. Zislis Vonver Lvovici 21. Izu Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici 23. Bravar Liuba S. 24. Svetskaia 25. Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia Etea Iosifovna 28. Rubinstein Aleksander 29.Geboveter Riva Simonovna 30. Gofman Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan Antonovici 32. Kemelmaher Bliuma Naumovna 33. Goldstein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35. Ihilovici Maier 36. Sikorski Gheorghi 37.  Iancu Janetta 38. Tukerman Mark Borisovici 39 Tudoraki Lena Aronovna. Judetul Soroca: 40. Cemortanu Matvei Grigorevici 41. Soimu Ivan Samuilovici 42. Kolokolnikov Evgheni 43. Pavlov Mihail 44. Gutul Constantin 45. Leahovski Mihail 46. Gutu Pavel 47. Gruzin Aleksandr 48. Zaidman Leib 49. Zelter Rahil Ihilovna 50. Golovatii Ivan 51. Ghersman Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman Leib Iankelevici 54. Harmi Eva Iankelevna 55. Soimu Samuil 56. Livsitz Haim 57. Klimov Ivan Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60. Abramovici Abram 61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici. Judetul Bălti: 62.Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji Leibil Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil 67. Palaria Riva Davidovna 68. Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighenstein Niunea Iakovlevna 71. Goldman Bela Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski Buka 74. Oighenstein Mihail 75. Kotlear Lev.  Judetul Bender: 76. Simkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Revenealî Serghei 79. Reddenboim Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici. Judetul Orhei: 82. Ciornaia Natasa (Burlacenko). 83.Krasnopolski Monea Iakovlevici 84. Malcik Riva Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vainstoc Nuhin Rubinovici 87. Munder Lev Abramovici 88. Kojusneanu Abram Iakovlevici. Judetul Hotin: 89. Kusnir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici 91. Botosanski Avram Itkovici. Judetul Ismail: 92. Gherskovici Silea 93. Gherscovici Jenea (după sot Georgescu) 94.Sabin Anrei. Judetul Cernăuti: 95. Finkel Evghenia (Vais Anna) 96. Kurtman Mozes 97. Vittner Eva 98. Vittner Norbert Leonovici 99. Kraizler Naftalii Userovici 100. Slomiuc Reia Aronovna 101. Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak Anton Iakovlevici 103. Rainer Racella Natalovna 104. Magkovski Vasilii Onufrievici 105. Srefiuk Evghen-Lev .

Tabelul nr. 3 cu membrii Partidului Comunist din România care trebuie să fie lăsaţi cu dreptul de membri ai partidelor comuniste frăţeşti si să fie obţinute informaţii suplimentare despre activitatea lor în Partidul Comunist din România.

Orasul Chisinău: 1. Spektor Ester Peisovna 2. Berstein Simha Pinkusovici 3. Gherstein Haim Srulevici 4.Mirza Evghenia Borisovna 5. Feldman Riva Isakovna 6. Steiberg Etea 7. Goldberg Iosif Davidovici 8. Bubis Isaak Markovici 9.Bubis Isaak Markovici 10. Smulevici Liza Aronovna 11. Beloterkovici V.S. 12.Torban Iosif Iakovlevici 13. Grekov Stepan Danilovici 14. Kaselnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosiifovna 16.Vinberg Isaak Leizerovici 17. Barenboim Iose Iankelevici 18. Bukur Ghenea Miniminovna 19. Ohstat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Moisei Lvovici 22. Sprinten Fanea Lipovna 23. Rubinstein Berta Vladimirovna 24. Lifsitz Efimovici 25. Ghilman Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov Moiseevici 27. Solomovici Fanea 28. Vasilenko Vladiimir Sergheevici 29.  Nisenblat Vitea Naumovna 30. Abraham Sonea Grigorevna 31. Kaufman Fanea Isidorovna. Orasul si judetul Soroca: 32. Oleinik Maxim Stepanovici 33.Timofei Grigorii Mihailovici 34. Melisen Ivan Nicolaevici 35. Navrotkaia Anna Panteleevna 36. Navrotki Mihail Iosifovici 37. Misisin Alexander Antonovici 38. Navrotki Andrei Iosifovici 39. Navrotki Piotr Filippovici 40.Mesisen Vladimir Mihailovici 41. Mesisen Nikolai Grigorevici 42. Kordebanovski Frantz Iosifovici 43.Boiko Ivan Makarovici 44. Mocindcea Vasilii Markovici 45. Resednik Dionisii Ignat 46. Boredeniuk Mihail Vasilevici 47. Bihovski Vasilii Abramovici 48. Takii Diordii Fiodorovici 49. Tokmeak Ivan Vasilevici 50. Saragov Semen Fiodorovici 51.Weisberg Isaak 52. Oleinik Petr Feodoseevici 53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk Timofei Fiodorovici 55. Morgun Pantelei Fedotovici 56.Tisminetki Buzea 57.Sarogradski David Sesomov 58. Goldenberg Abram 59. Buhman Lazar Abramovici 60. Ciumak Mihail 61.  Roitman Iakov 62. Stolear Hana Srulevna 63. Cerkbz Vsevolod Arkadievici 64. Goldstern Sismon 65. Dumbravă Anatolii 66. Bilkis Ilia Isaakovici 67. Steinbuk Smil 68.Faierstein Iancu Aronovici 69. Goresnik Itik Meerovici 70. Sulman Froiim 71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik Ghers Leibovici 73. Milman Moise 74. Makogon Sonea 75. Kotler Hanakii Iankelevici 76. Kotlear Mendeii Iankelevici 77. Kotlear Smerl Itkovici 78.Palii Vasilii 79. Balan Isake 80. Ghilas Haralambie 81. Staris Silvestr 82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur Dimitri 85.Harkovei Afanasii 86. Lefter Dionisii 87. Tihotki Valentin 88.Kolker Boruh 89.Kravtov Ivan 90. Naumov Alexei 91. Ghersenzon Sulea Moiseevici 92. Trahtman Idel 93. Pastusenko Grigorii 94. Derkautan Aizik 95. Sehtman Talik 96. Gluhovski Petr 97.Karpis Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz Nikolai 100. Gologorski David 101. Kriger Ianik 102. Davidovici Lubov 103. Pînzaru Ivan 104. Pînzaru Pavel  Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106. Tivnik 107. Tomak Gheorghii Pavlovici 108. Iasinski Vasilii Ivanovici 109. Kalmatui Stefan 110. Kozman Timku 111.Haralamb Buhor 112. Ciporneak Vanea 113.Ciporneak Haralamb 114.Zelter Zolea 115. Postolake Vasilii 116. Bezbeda 117. Maceak Ivan 118.Eriomenko Grigorii Fiodorovici 119.Svet Dmitrii Mihailovici 120. Politiuk Sisma 121. Strahov Kalinik 122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Gutu Dimitrii 125. Kvatkovski 126. Strahman Sunea 127. Bruma Semion 128.Halkin Sima 129. Buris Sima 130. Nedelea Ambrozis 131. Smunis Itik 132. Revulet Grigorii 133. Spivak Slik 134. Tentis Pavel 135. Drobnika Fedor 136.Savka Efim Dmitrevici 137. Kaplan Mioka 138. Hoiut Iosif 139. Sosna Haim 140. Kaplan Avoris 141. Tîmbaliuk Kuzma 142. Ciumak Semion. Judetul Orhei: 143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. Snir Ghenea Livovna 146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148.  Lerner Opsip Kipelovici 149. Saparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia Peloaghelia Moiseevna 151. Saposnik Izrail Rubinovici 152. Lerner Venea Markovna 153. Rakul Constantin Gheorghievici 154. Tartovski Solomon Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova 156. Rezingof Sara Haimovna 157. Dizingof Naum Haimovici 158.Malis Motel Abramovici 159. Cebotari Peisih Haimovici 160. Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia Iosifovna 162. Moitlis Moisei Sumovici 163. Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga Isaak Abramovici 165. Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167. Fisman Rahil Davidovna 168. Fisman Estera Davidovna 169. Gers Dafa Davidovna 170. Daici Ghitlea Slemovna 171. Brezman Ecaterina Aronovna 172. Popusku Mira Mendelevna 173. Berekovici Adela Isaakovna 174. Jesan Vasilii Ivanovici 175. Zisler Iankel Talikovici 176. Smukler Leib Borisovici 177. Kogan Beleamia Moiseevici 178. Tarlev Hana Ioaakovna 179. Ghinzburg Lipa Tudicovici 180. Averbuh  Basea Livovna. Judetul Bender:181. Ertberg Amika 182. Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184. Tabanov Elifer 185. Gabdzea Feodosii 186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188. Kovtunenko Ivan 189. Bicikov Victor 190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192. Grinberg Hava 193. Kofman Zelma 194. Kofman Fanea 195. Mozes Evghenii 196. Sisman Frida 197. Goldstein Iakov Smulevici 198. Haikim Idel Gherskovici 199. Zelter Zaiveid Leibovici 200.Rosko Rahman Davidovici 201. Kîsa Hristofor Ivanovici 202. Kelmenciuk Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204.Slapakov Nikolai Abramovici 205. Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna 207. Koroli Boris Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan Zaharovici 210. Dmitrieva Seifa Iosifovna 211. Prokopet Moisei Iosifovici. Judetul Bălti: 212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim Zolea Nutoviei 214. Barenboi Abram 215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko Alexandr Israilevici 217.Rapaport  Beeno Boris 218. Kusnir Semion Aronovici 219. Goldis Abram Isaakovici 220. Garber Sioma Ovsi Iankelevici 221. Weisman Toivi Saevici 222. Rozenblat Moise Lipov 223.Roll Valter Livovici 224. Kusnir Haia Eftimovna 225. Brinboim Monea Nutuvici 226. Kat Oscar Gers-Berovici 227. Kevilevin Ihil Moskovici 228. Kiseleva Seiva Zisileva 229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman-Vaitraub Fanea Pinkrovna 231. Roizman Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233. Grinberg Misa 234. Ghelman Ivte Itkovici 235. Serman Moise Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237. Rîlskii Grigorii Afanas 238.Haot Niusin Ghersovicii 239. Jukovskii Boris Iosifovici 240. Tuprik Aizea Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise Isaakovici 243. Pogorelovskii Mihail Samuilovici 244. Babinetki Ivan Pavlov 245. Zernovoi Ivan Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici 247. Stratiiciuk Iakov Stepan 248. Gomeniuc Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia Solomonovna 250. Grinberg Fira  Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna 252.Vikinskii Fiodor Ivanovici 253.Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan Andronovici 255. Glinberg Moise Grigorevici.

Tabelul nr. 4 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni si bucovineni, sositi în URSS, în calitate de emigranti politici (fosti voluntari ai Armatei Republicane în Spania s.a.), pe care CC al PCR îi recomandă pentru a fi transferati în Partidul Comunist al bolsevicilor din toată Rusia: 1. Tismenetki Leon Moiseevici 2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei Solomonovici 4. Vihrev Abram Naumovici.

Din partea de răsărit a României, armata română se retrăsese fără luptă, deci nu existau nici un fel de consecinte dureroase pricinuite românilor sau evreilor de aici, datorită înclestărilor armate. Si cu toate acestea, în 1940, împotriva armatei române în retragere, evrei înarmati au umilit si au lichidat, prin împuscare, ofiteri si soldati români. Armata  română primise ordin să nu răspundă la provocări. Este evident că acesti evrei se coalizaseră, cu arma în mână, cu armata de invazie a URSS, împotriva propriei tări, România, încadrându-se astfel în programul si activitatea comunistilor evrei de până acum, împotriva statului român. Singurul român care a fost în fruntea Partidului Comunist, până după al doilea război mondial, a fost îndepărtat din functie în 1924, pentru că începuse să regrete si să nu mai accepte aceste programe de desfiintare a României.

Asupra familiilor de români care se refugiau din calea ocupantului rus, evreii s-au dedat la jafuri si omoruri.
Din Basarabia, Tinutul Herta si nordul Bucovinei, trenurile mortii pornesc spre Siberia, începând cu anul 1940 si din 1944,până în anii de după 1950. Morti pe drum, în vagoane de vite, din lipsă de aer si apă. Moartea seceră în lagărele de exterminare. Adevărate stafii, schelete  umane. Sute de mii de civili români. Putinii supravietuitori au avut parte numai de persecutii, până la moarte. Toate acestea în răsăritul României căzut sub ocupatia bolsevică. Dar în România (între granitele României de azi), ce s-a întâmplat între 1944 - 1964 ? In 1948 comunistii preluaseră întreaga putere politică în România. Are loc lichidarea totală a clasei conducătoare din România, a tuturor elitelor si a multor altor români, din poporul de rând. In întreaga Românie, din 1921 până în timpul celui de al doilea război mondial, erau aproximativ 1000 (o mie) de comunisti, în mare majoritate alogeni, conducerea apartinând evreilor. Din 1948 până în 1964, în România au fost întemnitati peste două milioane de români si peste două sute de mii au fost lichidati în puscării si lagăre. Singura fortă politică decizionlă, în România, o formau comunistii. Secretariatul Comitetului Central al Partidului  Comunist Român din anul 1948: Gheorghe Gheorghiu-Dej - Secretar general, Ana Pauker- Secretar, evreică, Vasile Luca- Secretar, evreu, Teohari Georgescu- Secretar, evreu, Lothar Rădăceanu- Secretar, evreu. Se impune precizarea că ministrul de interne al noii orânduiri comuniste din România a fost tot evreu, Teohari Georgescu. Si altii, sefi ai securitătii. In acest context se poate întelege mai bine, de ce colonelul Alexandru Nicolski, evreu, este exemplul tipic de ofiter de securitate vinovat de genocid împotriva românilor. Apare un fenomen demn de retinut. In viata publică, evreii din Comitetul Central al Partidului Comunist Român ,după preluarea puterii, (a se vedea, spre exemplu, anul 1948), apar cu nume românesti- cu o exceptie, sau două. Evreii comunisti din 1940 au numele lor evreiesc.

Fenomenul românizării numelor, după război si în timpul comunismului, se răspândeste si în rândul altor categorii de evrei,  încât, în aparentă, după nume, o parte din evrei au dispărut. Nu înseamnă că nu au mai existat si evrei cu nume evreiesti. N-au avut nici un fel de dificultăti pentru afirmare socială, politică, profesională, nici unii, nici altii. Dimpotrivă, evreilor, majoritătii zdrobitoare, li s-a asigurat, în viata României, locuri de sefi. Dăm în continuare o listă de evrei care au format conducerea României în primii ani de domnie a comunismului, datele fiind extrase din The Plot Against the Church, de Maurice Pinay, de la p.73-77 (Cf. Traian Golea, Cum se regizează condamnarea unui popor, Romanian Historical Studies, 1996, ed. II ,p. 7-9 ). Evrei în Guvernul României:

1.Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn , Ministru de Externe si agenta nr.1 a Moscovei la Bucuresti.
2. Ilka Wassermann, reala directoare a Ministerului de Externe.
3.Iosif Chisinevschi, alias Jakob Broitman, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si membru al  Comitetului Central.
4. Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.
5. Avram Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunării Nationale, realul conducător al Adunării.
6. Lothar Rădăceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru.
7. Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galati, Ministru al Minelor si membru al Comitetului Central.
8. Moises Haupt, general, comandant militar al Capitalei.
9. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, sef al Securitătii, originar din Brăila.
10. Heinz Gutman, sef al Serviciului Secret Civil.
11. William Suder, alias Wilman Suder , sef al Contra Spionajului.
12. Colonel Roman, alias Roman Walter, [tatăl lui Petre Roman (care se laudă că este român)], sef al Serviciului de Educatie, Cultură si Propagandă al Armatei.
13. Alexander Moghioros, Ministru al Nationalitătilor, evreu din Ungaria.
14. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, sef al Comisiei de Control al  Străinilor.
15. Maior Lewin, evreu, fost ofiter în Armata Rosie, sef al Cenzurei pentru presă.
16. Colonel Holban, alias Moscovich, sef al Securitătii pe Bucuresti.
17. George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general în Ministerul de Interne.
18. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, sef al Departamentului pentru pasapoarte în Ministerul de Externe.
19. Gheorghe Apostol, alias Gerschwin, presedinte al Sindicatului Muncitoresc
20. Stupineanu, alias Stappnau, sef al Spionajului Economic.
21. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al României în Elvetia.
22. Harry Fainaru, alias Hersch Feiner, sef de legatie în Ambasada din Statele Unite.
23. Ida Szillagy, evreică, prietenă a Anei Pauker. Reala conducătoare a Ambasadei din Londra.
24. N. Lăzărescu, alias Burach Lazarovich, însărcinat de afaceri a României la Paris.
25. Simon Oieru, alias Schaeffer, subsecretar de stat.
26. Aurel  Baranga, alias Ariel Leibovich, inspector general în Departamentul Artelor.
27. Liuba Chisinevschi, alias Liuba Broitman, presedintă a Femeilor Române Antifasciste.
28. Lew Zeiger, evreu, director general în Ministerul Economiei.
29. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.
30. Marcel Breslasu, alias Mark Breslau, director general al Departamentului Artelor.
31. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor sef al Scânteii, conducea întreaga campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului. In acelasi timp conducea si înscenata campanie antisemită din România.
32. Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii.
33. Horea Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii.
34. Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului România Liberă.
35. Jehan Mihai, alias Jakob Michael, sef al industriei cinematografice române.
36. Alexandru Graur, alias  Alter Brauer, director general al Societătii Radiofonice Române.
37. Mihai Roller, evreu, necunoscut înainte de venirea sa în România, din Uniunea Sovietică, Presedinte al Academiei Române, autorul istoriei falsificate a Românilor.
38. Profesorul Weigel, tiranul Universităţii din Bucuresti. Conducea operatia de epurare a studentilor anti comunisti.
39. Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universitătii din Bucuresti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia.
40. Silviu Iosifescu, alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahută, de continutul care nu se armoniza cu comunismul.
41. Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al României.
42. Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii au fost evrei, Alexander Sencovich, Misha Levin si Sam Asriel (Serban).
Extremistii de stânga si atrocitătile comise nu pot scăpa de verdictul:  holocaust, genocid, crimă la adresa umanitătii.
Considerăm că poporului român trebuie să i se ofere din partea organismelor internationale evreiesti, din partea evreilor de pretutindeni si din partea statului Israel, pentru Holocaustul săvârsit de evreii comunisti împotriva românilor, suma de 2oo (două sute) miliarde euro.

II Matatias Carp, evreu din România, în Cartea Neagră, Bucuresti, 1946, vol. 1, p. 48, scrie "presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus acestei armate de către evrei, cu prilejul retragerii din teritoriile cedate în 1940, Armata Română, recucerind aceste teritorii în 1941'"

Deci, după Matatias Carp, evreii, în 1940, nu s-au manifestat în nici un fel împotriva militarilor români (presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus...) .

În 1944, desi armata română încetase orice luptă cu URSS, românii fiind angajati în bătălii împotriva  Armatei germane, sovieticii deportează în URSS pe cei 180 000 de militari români, de pe linia frontului. Acestia nu mai trăseseră nici un foc de armă împotriva militarilor sovietici. Nu erau prizonieri în urma unor lupte. Foarte multi îsi dorm somnul de veci în pământul lagărelor de exterminare. Teroarea comunistă cuprinde întreaga Românie. Evreii comunisti preiau, progresiv, puterea sub protectia Armatei URSS, încât în 1948 sunt stăpânii absoluti ai României. Nimeni nu îndrăznea să aibă o altă părere despre holocaustul (genocidul) împotriva românilor, din 1940 si din prima jumătate a anului 1941, din teritoriile românesti anexate de URSS si din anii de după război, din România cu granitele de azi, fără riscul de a fi condamnat la puscărie pe viată, sau lichidat. Apar documente contrafăcute, mărturii si declaratii sub santaj, amenintări si tortură.

Istoricul american Nicholas M. Nagy-Talavera, evreu  născut în România, în The Green Shirts and the Others, Hoover Institutions Press, Standfort, California, 1970, p. 305, în editia în limba engleză, din România, din 2001, p.427 si în editia în limba română, din România, cu titlul Fascismul în Ungaria si România (Subtitlul din engleză, Fascism in Hungary and Romania, devine titlu), din 1996, la p.414, scrie: "Rusii au cerut cedarea Basarabiei si a Bucovinei de nord. Ultimatumul a fost lapidar si lipsit de orice echivoc. În haosul în care a urmat, generat de o retragere românească dezordonată, s-au petrecut multe lucruri care nu ar fi trebuit să se întâmple. Populatia evreiască si cea ucrainiană, în entuziasmul generat de plecarea autoritătilor române, care făcuseră din această provincie, cea mai prost administrată parte a tării, i-au tratat pe românii în retragere într-un fel care avea să-i coste scump un an mai târziu."

Trecuse un sfert de secol între  lucrarea lui Matatias Carp si cea a lui Nagy -Talavera. Erau alte vremuri. Nagy-Talavera n-a mai avut curajul, ca predecesorul său, să nege atrocitătile săvârsite de evrei în 1940.

Deci "s-au petrecut multe lucruri ce n-ar fi trebuit să se întâmple. Populatia evreiască si ucrainiană i-a tratat pe românii aflati în retragere într-un mod care avea să-i coste scump un an mai târziu."

Este evident, în citatul de mai sus este vorba de fapte cutremurătoare, săvârsite de evrei împotriva românilor, în 1940, altfel autorul nu le-ar fi considerat drept cauză a ceea ce a urmat mai târziu, în 1941. De asemenea recunoaste că s-a actionat atât asupra armatei române, cât si asupra românilor civili. Din text mai reiese că de vină este populatia evreiască, nu numai evreii comunisti. Numai că si Nagy -Talavera face tot ce poate, ca aceste doar câteva rânduri despre genocidul evreilor (holocaustul), din 1940, împotriva  românilor, să se piardă în sutele de pagini ale lucrării. Si neprecizând ,,lucrurile ce n-ar fi trebuit să se întâmple", cititorul trece si peste aceste doar câteva cuvinte, ca si cum evreii n-ar fi de vină de crime la adresa umanitătii. Că este asa si nu altfel, reiese fără echivoc, chiar din titlul capitolului în care chiar si cititorul versat descoperă cu greu aceste câteva rânduri: The Legion against Carolist Romania - Legiunea împotriva României carliste. Cu alte cuvinte, legionarii împotriva României carliste. Numai că citatul pe care l-am reprodus înseamnă Evreii împotriva României - o adevărată ,,carte neagră" a genocidului evreiesc împotriva românilor.

Dacă în prima parte a acestui material destinat mass-mediei, am evitat să reproducem unele documente, pentru a nu aduce la lumina zilei rănile adânci, deschise în fiinta poporului român, totusi ne vedem siliti să retinem câteva. Toate se găsesc  în arhiva Ministerului Apărării Nationale si în unele cărti de specialitate. Spre exemplu, vezi Alex.- Mihai Stoenescu, Armata, maresalul si evreii, RAO International Publishing Company, 1998:

,,La Chisinău, 400-500 evrei comunisti constituiti în bandă, înarmati unii cu pusti si revolvere, iar altii cu pietre si bastoane, au cerut directorului Ionet, medicul spitalului de copii, ca imediat clădirea acestuia să fie predată. La încercarea medicului de a calma spiritele, l-au împuscat, după care au năvălit în spital, devastându-l complet, iar pe copiii aflati internati, omorându-i si aruncându-i afară pe geamuri."

"Populatia evreiască de pretutindeni a avut o atitudine ostilă si de sfidare, batjocorind pe functionari, asasinând pe unii dintre ei, furând tezaurul institutiilor statului, etc."

"În judetul Cetatea Albă bande comuniste evreiesti au schingiuit preoti, le-au ars bărbile cu tigări, au devastat  bisericile."

"Populatia si în special evreii s-au înarmat cu armament luat de la unitătile noastre. Evreii din Basarabia continuau să atace fractiuni izolate, la adăpostul trupelor rusesti ."

"Populatia evreiască a ajutat la dezarmare."

"Exodul populatiei române constituie o dramă de nedescris. Locuitorii evrei organizează pretutindeni-până si în Galati- o adevărată rebeliune cu jafuri si omoruri."

"Ciocniri între trupele române si populatia evreiască ce voia să sechestreze trenurile de evacuare au avut loc si la Ungheni, soldate cu morti si răniti."

"La îndemnul trupelor sovietice, unii militari minoritari din cadrul Armatei a 4 - a si a 3-a române au dezertat cu armamentul si munitia din dotare. Ulterior acestia au fost organizati în bande înarmate si au actionat împotriva fostelor unităti."
La 6 iulie 1940, pierderile Armatei române (primise ordin, pentru a evita războiul, să nu  răspundă la provocări) au fost următoarele: ucisi, răniti, dati dispăruti - 356 cadre si 42.876 soldati si gradati.

"La Bolgrad, comunistii circulau pe străzi având ca semn distinctiv steaua evreiască cu 6 colturi si o panglică rosie."

"Evreii din Chisinău au arborat drapele rosii, manifestând pe stradă si barând străzile spre gară pentru a nu permite retragerea functionarilor români; au ocupat de asemenea localurile institutiilor, comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Constantin, Severin si Stol au fost executati de evrei în stradă."

"În toate satele s-au arborat steaguri rosii si în special evreii..."
Documentatia e bogată, dar într-un articol de presă, putine documente pot fi reproduse. Unele, care evidentiază sadismul evreilor, din timpul rebeliunii iudaice din 1940, împotriva românilor, au fost evitate, dar niciodată nu e prea târziu. Cuvintele lui Nicolae Iorga sunt edificatoare în sensul  acesta:

"Se adună si cresc văzând cu ochii documentele si materialele, acte oficiale si declaratiile luate sub jurământ. Înalti magistrati si bravi ofiteri, care si-au riscat viata ca să apere cu puterile lor retragerea si exodul românilor, au văzut cu ochii lor nenumărate acte de sălbăticie, uciderea nevinovatilor, lovituri cu pietre si huiduieli. Toate aceste gesturi infame si criminale au fost comise de evreimea furioasă, ale cărei valuri de ură s-au deslăntuit ca sub o comandă nevăzută (s.n.).

De ce atâta ură?

Aşa ni se răsplătesc bunăvoinţa şi toleranţa noastră?

Am acceptat acapararea si stăpânirea iudaică multe decenii si evreimea se răsbună în ceasurile grele pe care le trăim. Si de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă si publică de isprăvile bandelor ucigase de sectanti sangvinari. Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri, orase si sate (s.n.). Fratii nostri  îsi părăsesc copiii bolnavi, părintii bătrâni, averi agonisite cu trudă. În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald si un cuvânt întelegător, fie si numai sentimental, ar fi primit cu recunostintă. Li s-au servit gloante, au fost sfârtecati cu topoare, destui dintre ei si-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele si li s-au furat ce aveau cu dânsii, ca apoi să fie supusi tratamentului hain si vandalic(s.n.). Românimea aceasta, de o bunătate prostească fată de musafiri si jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii care se lăuda până mai ieri că are sentimente calde si frătesti fată de neamul nostru în nenorocire." (De ce atâta ură?, în Neamul Românesc, din 6 iulie 1940).

Până si avocatii evrei, chemati prin profesie să apere pe cei nedreptătiti, au participat la genocidul împotriva românilor, au fost lideri de grup de evrei  criminali, au întocmit liste pentru asasinate:

"În Soroca bande de comunisti evrei conduse de avocatul Michael Flexer după ce au ocupat clădirea primăriei si a politiei au asasinat în fata statuii generalului Poetas pe comisarul Murafa si ajutorul său Eustatiu Gabriel."

"În Chisinău listele de executii au fost întocmite de intelectualii comunisti evrei, avocatul Carol Steinberbg, avocata Etea Dinar si dr. Derevich."

"Astăzi a fost ultima zi a evacuării si a fost hotărâtă zi de doliu national. Evreii si comunistii s-au purtat oribil. Asasinatele si molestările....."

Cititorul însusi poate completa lista cu ororile săvârsite de evrei. Asa, din Paul Goma, Săptămâna Rosie, 28 iunie - 3 iulie 1940, sau Basarabia si evreii, Editura Vremea XXI, 2004:

,,Nu putini erau înarmati si agitau liste negre, amenintând pedepsirea celor figurând acolo."

La Cernăuti ,, Evreii l-au împuscat pe preotul  bisericii catolice, pe câtiva gardieni. Evreii tineri (15 - 16 ani) au dezarmat soldati, i-au pus să se dezbrace, apoi i-au înjunghiat cu propriile baionete."

,,Imediat după plecarea soldatilor români, evreii, în număr de câteva zeci de mii, în afară de faptul că au comis tot felul de delicte, au deschis portile închisorilor, înarmând pe detinuti, au început cu furie să masacreze pe românii aflati pe străzi, au jefuit băncile, casele particulare, au incendiat bisericile si palatele." Iată nume de evrei din Cernăuti, căpetenii ai bandelor de evrei asasini, din timpul genocidului antiromânesc: Marek Ficher, Filip Beer, Max Weissman, Bruell, dr. Zuflucht, dr. Kehr, dr. Sasa Pimensohn. Sau de tineri evrei asasini: Aufleger Feibis, Fisher, Abacumov, Eisinger, Sigi Bainer (Sigismund Brainer, sau Bayner, Beiner - îl găsim apoi, în regimul comunist, la Cluj, la securitate, adevărat tortionar, loctiitor al sefului serviciului  anchete la Directia Regională a Securitătii). Si în Cernăuti, evreii preiau puterea lucală: Salo Brül - comisar, Glaubah - primar, Hitzig - ajutor de primar, Meer (Beer) - prefect. Deci se cunosc sefii progromului antiromânesc, prin asasinate la fata locului si prin încărcarea trenurilor de vite, cu români, spre Siberia. La fel s-a întâmplat si în alte localităti. La Chisinău, avocatul Steinberg - conducătorul sovietului comunal. La Chilia Nouă, dr. Robinovici, medic primar al orasului, seful comitetului local. La Soroca, Leizer Ghinsberg - conducătorul actiunii teroriste. Lista poate continua cu alti evrei, cu sutele de evrei din conducerea comunistă, factori politici, de decizie, împreună responsabili de genocidul împotriva românilor.

,,Însisi copiii evrei, dintre care unii chiar străjeri, asteptau în gări trenurile refugiatilor, pentru a-i înjura si a le arunca cu pietre si orice obiecte care cădeau la  îndemână, creând o impresie oribilă."

,,Preotul Bujakovski din Tighina a fost împuscat de teroristii evrei."

Spre o documentare mai largă, cititorul poate apela si la prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, Asa a început holocaustul împotriva Românilor, Bucuresti, Editura Majadahonda, 1995:
,,Incidentele, mai ales cu populatia evreiască, au avut loc pretutindeni. Din această cauză evacuările în multe locuri au fost imposibile. S-au împuscat functionari, s-au atacat chiar unităti militare."

Cititorul, dacă doreste, are la dispozitie o carte alcătuită doar din documente (128 la număr), reproduse după originalele din arhive - Locotenent - colonel Alesandru Dutu, dr. Constantin Botoran, Situatia evreilor din România,1939-1941,Editura Tara Noastră, Uniunea Vatra Românească, Bucuresti, 2003 (Carte interzisă si trimisă la topit): ,, În toate orasele basarabene si nord bucovinene...s-au format grupuri de evrei înarmati, în  majoritate tineri de ambele sexe, care numaidecât au început actiunea teroristă. Au fost împuscati cu predilectie functionarii judecătoresti, cei politienesti, slujitorii altarului, precum si functionarii financiari, acestia din urmă cu ocazia devalizării diferitelor casierii ale Statului... Au fost cazuri când executiile au luat aspectul unei sinistre vânători de oameni, în care tot ce putea constitui un element reprezentativ românesc stimula activitatea sângeroasă a tinerilor teroristi evrei."

După ultima zi a evacuării Basarabiei, a nordului Bucovinei si a Tinutului Herta, de către Armata română şi unele familii de români, evreii au continuat o altă evacuare, umplând trenurile pentru animale, cu români pentru lagărele de exterminare din Siberia. Epurare etnică prin holocaust în proporţie de masă. În România, din 1948, umplu puşcăriile cu milioane de români, dintre care, sute de mii, vor fi lichidaţi.

Se  impune cu necesitate înfiinţarea unei comisii pentru studierea holocaustului (genocidului) evreilor împotriva românilor si publicarea lucrărilor rezultate din aceste cercetări.

duminică, 12 decembrie 2010

Interviul dnei Gl. Bg. Maria Lupu la RADIO ROMANIA ACTUALITATI, 09.12.2010 si comentariile juristilor SCMD

Peste 70% dintre pensionarii militari aflaţi în plată au completat formularele necesare
obţinerii adeverinţelor de venit, în vederea recalculării pensiilor militare
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 decembrie, ora 20:29) - Realizator: Cornelia Mihăilă -
"Actualitatea militară"

Realizator: Vă aduc noi informaţii de interes pentru pensionarii militari. Până la această
dată, peste 70% dintre pensionarii militari aflaţi în plată au completat formularele necesare obţinerii
adeverinţelor de venit, în vederea recalculării pensiilor militare. Vă reamintim că, potrivit
prevederilor Legii nr.119 din 2010, procesul de recalculare a pensiilor se încheie în ultima zi a
acestui an. Pentru încadrarea în acest termen, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost luate
măsuri excepţionale pentru ca procesul obţinerii adeverinţelor de venit de către pensionari să fie
simplificat. Astfel, ministrul apărării naţionale a aprobat Ordinul nr. M101, stabilind responsabilităţi
clare structurilor de specialitate din Ministerul Apărării Naţionale. Vă reamintim că Legea nr.119
prevedea ca acest efort al obţinerii datelor să revină exclusiv pensionarilor militari. Conform acestei
legi, pensionarii militari ar fi trebuit să se deplaseze la fiecare unitate unde au lucrat de-a lungul
carierei militare, pentru a solicita adeverinţe de venit. Odată cu Ordinul M 101, procesul a fost mult
simplificat. Detalii despre acest subiect ne oferă şeful Direcţiei Financiar-Contabile din Ministerul
Apărării Naţionale, general de brigadă Maria Lupu.

Maria Lupu: Ordinul ministrului apărării naţionale vine în sprijinul pensionarilor,
simplificând la maxim acest proces, astfel încât ei să nu mai fie purtaţi pe drumuri. Întreaga
activitate se desfăşoară prin centrele militare zonale, judeţene şi de sector. Mai mult, ministrul a
dispus luarea unor măsuri extraordinare pentru simplificarea procesului, cum sunt: dotarea cu
echipamente tehnice moderne pentru fotografierea şi introducerea datelor necesare obţinerii
adeverinţelor de venit, implicarea a peste 5.000 de oameni în acest proces. Până la această dată,
peste 70% din pensionarii militari aflaţi în plată au completat formularele pentru obţinerea
adeverinţelor de venit necesare recalculării pensiilor, numărul acestora fiind în creştere. Circa
20.000 de adeverinţe au sosit deja la Direcţia Financiar-Contabilă pentru recalculare şi emiterea
deciziilor. Pensionarii militari au înţeles că recalcularea pensiilor este în favoarea lor, aşa se explică
şi numărul foarte mare de pensionari care se prezinţă la centrele militare, la unele dintre acestea
creîndu-se, în ultima lună, o oarecare aglomeraţie. Subliniez încă o dată, pensionarii cu o carieră
militară completă, care au primit o pensie de până la 3.000 de lei, să nu fie îngrijoraţi că prin
recalculare le vor scade pensiilor. Aşa cum ministrul apărării naţionale a arătat în repetate rânduri,
unele dintre aceste pensii chiar vor înregistra creşteri.

Realizator: Aşa cum prevede Legea nr.119 din 2010, adeverinţele de venit din care lipsesc
date vor fi completate provizoriu cu salariul mediu brut pe economie. Pe măsura identificării
documentelor doveditoare, centrele militare vor completa aceste date în regim de urgenţă. Acolo
unde există situaţii în care adeverinţele nu sunt completate cu toate veniturile realizate, pensionarii
militari vor primi drepturile cuvenite retroactiv. La fel stau lucrurile şi pentru cei care s-au prezentat
la centrele militare mai târziu, iar timpul rămas la dispoziţie pentru procesarea datelor este foarte
scurt şi pentru ei calculul se va face pornind de la salariul mediu brut pe economie, urmând ca, pe
măsura procesării datelor, şi aceştia să primească retroactiv drepturile cuvenite.

Maria Lupu: Referitor la unele sentinţe, prin care s-a pronunţat suspendarea aplicării
Hotărârii de guvern nr.735/2010, Ministerul Apărării Naţionale a solicitat, în mod expres, punctul
de vedere al Guvernului României. Potrivit punctului de vedere emis prin Secretariatul General al
Guvernului, suspendarea operează doar pentru reclamanţii din proces. În ceea ce priveşte anularea
prevederilor actului normativ menţionat, hotărârea judecătorească nu poate produce efecte decât
după ce aceasta ar rămâne definitivă şi irevocabilă. Ministerul Apărării Naţionale respectă hotărârile
instanţelor judecătoreşti, precum şi actele normative în vigoare pentru apărarea drepturilor
militarilor activi, în rezervă şi veteranilor de război.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Scrisoare deschisa viitorului sef al Statului Major General

Domnule general,
Vă scriu cu sentimentul   temător al decenţei, dar, deopotrivă,  şi copleşitor al responsabilităţii faţă de instituţia căreia îi datorez, ca om, totul, responsabilitate care, asemenea celor mai mulţi dintre noi, ai nimănui acum,  n-a încetat să existe  odată  cu trecerea mea în corpul cadrelor de rezervă. Ba, dimpotrivă, există altfel –  liberă de orice constrângere, lucidă, nepartinică, altruistă, critică, întotdeauna asumată...
Peste puţin timp (mult a fost, iată, oleacă a mai rămas!), dacă, cine ştie, nu apar imprevizibile  circumstanţe anulatoare, mandatul actualului şef al Statului Major General se încheie. Odată cu el şi perioada cea mai tristă, tragică întru totul, a condiţiei militare naţionale, cum fu aceasta consacrată, afirmată şi confirmată în mai bine de un veac şi jumătate de istorie naţională.
Dar, negura mocirloasă a relaţiilor întronate în instituţie, consecinţele absolutismului  alienant, prelungit  spasmodic în împlinirea antiumană  a conducătorului unic, bubele, viciile  şi puroiul acestor patru ani şi mai bine, care au caracatiţat  organismul militar românesc,  metastaziindu-i interdependenţele şi curajul libertăţii instituţionale, dar şi individuale, se vor vedea cu adevărat după  risipirea întunericului, când acesta va da brusc ochii cu lumina, când atitudinile vor putea să respire liber, când în Statul Major General, implicit în întreaga Armată, bucuria statornică a profesiei şi a conştiinţei de corp va fi „înghiţită” de normalitate.  Ştim bine unde se află, unde a ajuns Armata României, după patru ani de ocârmuire străină oricărei morale a binelui, potenţată şi întreţinută de  circumstanţe dintre cele mai murdare, pe care istoria prezentă, cea de mâine cu atât mai mult,  le condamnă şi le va condamna cu maximă severitate. Îmi repugnă orice aluzie la „greaua moştenire”, orice atribuire a unei neîmpliniri sau alta „grelei moşteniri”.  Acestea îmi par, în ultimă instanţa, măşti străvezii ale neputinţei, incompetenţei, imoralităţii. Chiar aşa stând treburile, domnule general,  nimeni nu poate să  facă abstracţie de faptul că veniţi la conducerea unei Armate demoralizată până la alienare, batjocorită până la disperare, umilită până  dincolo de marginile firii, dezarticulată  relaţional, persecutată  moral, deposedată cu brutalitate  de  drepturile, chiar şi de obligaţiile, constituţionale,  pulverizată şi distrusă psihic.
Nu ştiu cine trebuie să fie şef al Statului Major General, nu am nici  măcar căderea opiniei, plină de gravitate şi asumare istorică,   ştiu însă, am   susţinut explicit, cine nu trebuie să  fie şef al Statului Major General.  Mai  ştiu,   cine se bate şi cine nu se bate pentru această demnitate, cine o râvneşte şi cine nu,  cine dă acatiste pe la tot felul de mănăstiri, cabinete  şi biserici spre a-l îndupleca pe Cel de Sus să-l  mai împingă o treaptă, cine  trage tot felul de sfori şi cine nu, spre a ocupa această funcţie,  de o responsabilitate imensă, covârşitoare, la care în mod firesc nu s-ar angaja  conştiinţele insalubre,  spiritele incolore şi competenţele  clătinânde, decorative ale rostului militar.  Dar,  pe-aici pe la noi,  este posibil orice.  Despre fiecare dintre aceştia, libertatea, cel puţin cea pe care sunt capabil să mi-o asum,  îmi îngăduie să am propria mea opinie, propriile mele păreri...  Iată de ce, îmi este relativ uşor să mă adresez dumneavoastră, domnule general,  care veţi fi rânduit să împliniţi istoric această demnitate naţională.  
Domnule general,
Mă  adresez dumneavoastră, oricare aţi fi în sala de aşteptare a celei mai înalte demnităţi militare,  îngăduindu-mi cu deferenţă să vă  supun  atenţie neliniştile mele regăsite cognitiv în înţelegerea de azi şi nu numai a condiţiei militare. Iată-le...
1. Reabilitaţi degrabă prestigiul celei mai înalte demnităţi militare a statului, compromis şi mutilat până la descompunere de anonimul dumneavoastră predecesor. Aduceţi în conduita dumneavoastră, drept  pildă, oricare din exemplele înaintaşilor dumneavoastră şi ridicaţi-vă, măcar, la înălţimea faptelor lor ştiute de istorie.
2.    Luaţi neîncetat în seamă faptul că, fiind unul dintre  generalii de prestigiu ai Armatei României, nu sunteţi singurul care merită această demnitate. Sunt, poate, generali mai buni decât dumneavoastră, care, prin merite dovedite şi nu doar proclamate, ar fi fost la fel de îndreptăţiţi să ocupe această funcţie, dar numai „întâmplarea” a făcut să fie altfel.
3.    Nu uitaţi de unde aţi plecat, nu uitaţi că ascensiunea dumneavoastră a început din bocancii înnoroiţi ai poligoanelor de instrucţie, dar mai cu seamă nu uitaţi că mâine-poimâine, mai devreme sau mai târziu, respectul de care vă veţi bucura ca fost, este, esenţial şi irevocabil,  calificativul ultim acordat personalităţii dumneavoastră.
4.   Apropiaţi-vă de cei care au puţin şi se mulţumesc cu atât şi trataţi cu prudenţă pe cei care au mult şi care nu se mai satură. Aceştia  vor mereu mai mult, mereu mai mult...
5.    Colaboraţi productiv, fără să abandonaţi câtuşi de puţin arhitectura şi esenţa demnităţii militare, cu ministrul care respectă şi iubeşte aplicat Armata şi nu intraţi în cârdăşie cu impostori, ticăloşi, aventurieri şi nemernici ajunşi, prin înţelegeri de tarabă şi trădări de crez şi ideal,  în fotoliul ministerial al Apărării.
6.   Intăriţi fraternitatea dintre arme, atât de greu încercată în anii din urmă.  Trataţi fratern, cu un plus de înţelegere şi apropiere, camarazii din Forţele Navale. Marinarii militari au fost dintotdeauna, sunt şi, nu am nicio îndoială, vor fi oameni minunaţi, camarazi de excepţie, profesionişti desăvârşiţi. Ei nu au absolut nicio vină că un impostor, un nevrednic întru toate,  ajuns să conducă Armata României,  a dezlănţuit din primul moment o represiune dintre cele mai abjecte împotriva celorlalte arme, cu precădere împotriva liderilor din Forţele Terestre. Da, nu am uitat, şi Forţele Aeriene au fost decapitate!
7.    Fiţi neîncetat  aproape de talpa  tăvălită a Armatei.  Fără ei, dumneavoastră, şef al Statului Major General, nu aţi avea niciun sens. Deopotrivă, luaţi în grijă şi ascultare tovarăşii noştri de muncă civili. Ei sunt militarii fără uniformă ai Armatei.
8.    Nu vă îndepărtaţi prietenii de-o viaţă, în beneficiul circumstanţial al  „prieteniilor” care se vor  înmulţi  epidemic în jurul dumneavoastră. Adevăratele prietenii se nasc şi se dezvoltă  spre a  rămâne, în anii frumoşi, simpli şi neîntinaţi ai vieţii, când nimeni nu cere nimic nimănui.
9.   Aduceţi-vă în sprijinul imediat, cursiv al rolului dumneavoastră formal, colaboratori pe care-i consideraţi mai buni, mai valoroşi decât dumneavoastră, capabili să vă îndrepte fără nici cea mai mică reţinere erorile, să vă împlinească înţelegerile, să vă optimizeze oportun deciziile, şi nu colaboratori care să-şi snopească traumatizant călcâiele, urlând, cu pieptul încărcat de spume,  „Am înţeles!”. Aceştia din urmă vă vor duce spre pierzanie. Nu uitaţi că de subordonaţi slabi se înconjoară doar şefii slabi; şefii puternici îşi doresc subordonaţi puternici. Exemplul oferit de cel mai slab dintre şefii care au condus Statul Major General, trebuie avut neîncetat în seamă.
10.                     Concentraţi-vă programatic atenţia asupra evoluţiei  profesionale şi împlinirii  umane a cadrelor tinere – ofiţeri, subofiţeri, militari angajaţi. Ei sunt temeiul de  azi al vitalităţii militare şi substanţa ei de mâine. Pe ei, jertfe uitate curând, îi aducem din războaie de departe în sicriele sigilate ale morţii pentru România, pe ei şi nu pe cei care decorează slinos  birourile care le justifică existenţa sau  cabinetele şefilor care nu prea ştiu de unde vin, dar ştiu pe de rost încotro se îndreaptă. 
11.                     Daţi credit loialităţii, dar celei care respiră prin performanţă, nu prin intense şi neobosite exerciţii de măgulire a sensibilităţilor atrofiate; loialităţii prin cultivarea demnă a subordonării, nu prin devertebralizarea nechinuită a reprezentării; prin autodepăşirea referenţială  a limitelor, nu prin acordul cu îngăduinţa tacită a mediocrităţii; prin libertatea  deplină a spiritului, nu prin aservirea lui oleaginoasă; prin curajul firesc de a spune ceea ce gândeşti, nu ceea ce convine corzile sensibile ale auzului unidirecţional...
12.                     Între militari nu sunt decât diferenţe de grad  şi rol. Preţuiţi-i şi iubiţi-i pe toţi deopotrivă şi în egală măsură  şi nu uitaţi o clipă faptul că cei cu grade mici sunt mai apăsaţi de nevoi, mai singuri în faţa greutăţilor, mai expuşi nedreptăţilor, fie acestea cronice sau conjuncturale. Pe ei ascultaţi-i  mai mult, mai atent, mai cu grijă...
13.                     Recurgeţi neîntârziat la neutralizarea morală a apropiaţilor incolori ai, încă, actualului lider. Ei au fost instrumentele de descurajare, aplatizare şi nonsens ale celui dintâi amiral de uscat al tuturor timpurilor, spirite oleaginoase, lipsite de personalitate, avide de mărire, putere şi bani. Aceştia vă pot fi de folos prin decenţă, reţinere şi trudă concretă, nu doar asumată. Credibilitatea acestora, în rostul ei complex, înrâuritor, este compromisă irecovacabil.
14.                      Dislocaţi „baronii locali” ai Armatei şi orientaţi-le utilitatea spre îndeletniciri conforme posibilităţilor lor generale şi particulare şi nu cu capacitatea de a se superpune sistemului, spre a-l stoarce de vlagă, demnitate şi onoare. Păstrarea lor vă decredibilizează, prelungind agonia şi teama, certificând metastaza.
15.                     Îndreptaţi, atât cât este posibil, moral cel puţin, nedreptăţile care au afectat grav oameni şi care au schimbat destine.
16.                     Reinstauraţi dreptul cursiv al bucuriilor mărunte, inerente oricăror construcţii/aşezări lucrative, şi eradicaţi cu maximă asprime delaţiunea, ipocrizia, impostura şi servilismul. Ele au nenorocit seninul şi încrederea dintre oameni!
17.                     Prezenţa României în NATO nu înseamnă, din perspectiva imediată a filozofiei euroatlantice, doar trimiterea  militarilor  români în teatrele de operaţii, ci şi impunerea aplicată a înţelegerilor noastre despre evoluţia fenomenului militar contemporan  în dezvoltările conceptuale ale strategiilor nord-atlantice. Cei aproape cinci sute de doctori în ştiinţe militare, dacă nu cumva mai mulţi,  trebuie să-şi dovedească meritul acestei ajungeri.
18.                     Consolidaţi neîncetat unitatea de corp a Oştirii, dezvoltaţi preţuirea jumătăţii active a condiţiei militare pentru cealaltă jumătate, din rezervă, şi puneţi în rost formal instituţia celor care au condus Statul Major General. Rămaşii în viaţă sunt un patrimoniu care nu trebuie lăsat în plata Domnului!
19.                     Reuniţi sub autoritatea dumneavoastră  valorile cursive ale instituţiei militare naţionale, de oriunde ar fi acestea, active sau în rezervă. Centraţi-vă proiectele, edificările şi aşteptările pe valorile dovedite ale instituţiei militare naţionale, sunt asemenea valori, şi nu pe altitudini de carton, gonflate la maxim de conjuncturi derizorii. Preţuirea integrală a valorilor condiţiei militare naţionale este imperativă.
20.                     Recurgeţi, în regim de primă urgenţă, la angajarea şi asumarea explicită a unui program de încurajare morală a Armatei şi de recredibilizare socială a condiţiei militare naţionale. Ieşirea din această prăpastie, a lipsei de încredere în condiţia militară şi în rostul social al Armatei, este imperativă, întrucât, dincolo de orice detaliu de ordin economic, criza este morală.  Şi nu uitaţi, pierderea încrederii sociale este greu reversibilă.
21.           Reconstruiţi neutralitatea politică a instituţiei militare, afectată profund, în special în straturile superioare, de imixtiunile oligofrene ale trepăduşilor şi lepădăturilor politice.  Sfidaţi făţiş, ferm  şi, dacă este cazul,  brutal orice încercare de amestec politic în treburile Armatei, oricare ar fi culoarea rujului politic de pe buzele nesătule de neadevăr extrem. 
22.                     Valorificaţi potenţialul de preţuire a instituţiei militare naţionale, încă existent semnificativ şi în forme concrete, din spaţiul social românesc. Altitudini de necontestat ale elitei intelectuale naţionale, care acordă maximă preţuire instituţiei militare, sunt, din păcate,  ignorate sau  tratate cu o condamnabilă neconsiderare.
     De asemenea, domnule general, să nu fiţi încă o botniţă  de serviciu aplicată  Armatei României, ci cuvântul ei liber, demn, constituţional, astfel încât în respiraţia şi  în silabele  bine rostuite ale cuvântului dumneavoastră   să se regăsească respiraţia şi silabele de gândire, aspiraţii şi aşteptare ale fiecărui militar, ale întregului organism  militar naţional. Să nu scape atenţiei dumneavoastră dezobedientizarea  politică a ierarhiei militare şi excluderea amestecului politic în treburile cu inalienabil specific militar; „spargerea”  entităţilor cu manifestări sectare şi îndepărtarea nucleelor în jurul cărora acestea gravitează; decăpuşarea  folosirii banului public şi îndreptarea  riguros controlată a acestuia  pe drumul maximei eficienţe,  în folosul constituţional al Armatei; erodarea îngrijorătoare a autorităţii formale, cu consecinţe nemijlocite în croirea unei stări de fals şi incertitudie  a raporturilor dintre şefi şi subordonaţi şi câte-or mai fi...
     Domnule general,
     Chiar râvnită îndelung, nu acceptaţi această funcţie doar spre a defila copleşit de măreţie şi importanţă în faţa oglinzii din sufragerie; acceptaţi-o doar dacă, în forul dumneavoastră interior, sunteţi dominat de certitudinea că îi puteţi împlini deplin răspunderile. Oricât de mult aţi râvnit-o, de nu sunteţi vrednic de această demnitate, refuzaţi-o. Nu oricine, domnule general, se poate înălţa până la un gest de o asemenea măreţie morală, de o asemenea onoare – să refuze întâia demnitate militară a ţării sale!
    Domnule general,

         Mi-am îngăduit aceste gânduri care, poate, nu sunt doar ale mele, mistuit de dorinţa de a-i fi oleacă mai  bine instituţiei căreia, tot restul zilelor mele, nu am să-i pot oferi îndeajuns de mult, spre a-i arăta recunoştinţa pe care i-o port.  De asemenea, mi le-am îngăduit deoarece am câţiva ani peste anii dumneavoastră,  cunosc realităţile  morale care vă responsabilizează de-acum existenţa şi, nu este lipsit de importanţă, am învăţat câte ceva din propriile mele greşeli.
      Iar mie, în încheiere, vă rog să îmi permiteţi să îmi iubesc în continuare instituţia nu mocirlându-mă la picioarele liderilor ei, ci arătându-i pe mai departe, de-or mai fi, bolile cronice, viciile incurabile, bubele puroinde  şi nu poticnelile de parcurs.    
De vă veţi fi gândit şi dumneavoastră la toate acestea, cu atât mai bine.
    Cu  consideraţie,
                 Colonel (r) Costinel Petrache

luni, 15 noiembrie 2010

Pamflet hoţesc

„SUNTEŢI CAPITALIŞTI ! DESCURCAŢI-VĂ!!
(pamflet... hoţesc)

Mai zilele trecute, un parlamentar mai mult decât „sfătos”, de-a dreptul burtos, băţos şi mai ales, hidos, ne trăgea de atenţie (sigur că da, fraţilor şi cumnaţilor !) cum că, noi, ăştia în vârsta de peste 55 de ani, am fi nişte „etatişti”. Deşteptul îmbogăţit „din viaţa de parlamentar” (chiar că ne crede un popor de proşti, cretinelul ăsta fălos şi pupăcios în trei litere băsesciene !), ne recomanda tuturor să avem în vedere că: „acum suntem în capitalism, aşa că... trebuie să vă descurcaţi singuri !”. Mă întreb: oare unde vede deşteptul ăsta „capitalismul” în România ? Sau o fi şi ăsta un „capitalism multilateral nedezvoltat” ?
Auzi, băi ăsta, parlamentar burtos şi mai ales, hidos: după ce am contribuit, toţi ăştia în vârstă de peste 55 – 60 de ani, timp de 30 – 40 de ani, cu bani serioşi la „statul ăsta” care, cică, ar fi acum capitalist, tu, care te-ai îmbogăţit din furtul banilor noştri dispăruţi peste noapte în buzunarele tale fără fund ! Ale tale şi ale acoliţilor tăi ! Evident că acum nu mai sunt bani ! Ia dă tu averea înapoi, avere dobândita în calitate de „bugetar – parlamentar” ! Ia daţi voi, toţi ticăloşii care aţi furat, fără teamă de Dumnezeu, toată averea ţării ! Aţi vându-o pe un leu, iar în buzunarele voastre au intrat milioanele de dolărei, euroi, lei şi alţi paralei ! Între cele 4 - 5 milioane de pensionari existenţi astăzi, cel puţin jumătate au fost „bugetari”. La aceştia mai adăugăm circa 1.300.000 bugetari existenţi acum. Oare de ce s-au îmbogăţit, „doar” câteva sute dintre TOŢI bugetarii.şi cu deosebire, bogătanii respectivi au fost sau sunt „parlamentari – bugetari” ? Mare greşeală au făcut atunci când s-au obligat
să-şi publice averile pe internet ! Mare greşeală, măi fratele meu ! Păi acum
şi-au dat seama ce greşeală incomensurabilă au făcut şi atunci, „penibilii” de la Curtea Constituţională le-au permis să se ascundă cu averile lor cu tot. (Aia cu „penibilii” n-am zis-o eu ! Expresia aparţine Supremului ! Dar, între noi fie vorba, penibili-penibili, dar sunt penibilii „noştri”, adică ai Supremului, că doar el i-a cocoţat acolo, chit că unul dintre ei nici nu vede să citească – e necesar să îi dicteze cel de la Cotroceni ce hotărâre să dea !). Pentru „bugetarii-parlamentari” mai vechi, e cam naşpa’ ! Aşa s-a putut vedea pe Internet cum aceştia au apărut, în doar doi – patru ani, cu pământuri, case, euroi, dolărei, etc. S-au putut face comparaţii. Şi se pot face şi acum aceste comparaţii – de unde au avut atâţia bani ? Pentru că salariul lor de „bugetari-parlamentari” nu le-ar fi permis, în nici-un caz, să dobândească asemenea avere ! Probabil că a funcţionat la toţi schema cu „mătuşa Tamara”, nu-i aşa, sau cu „soacra, socrul, fratele, etc... – mari afacerişti” !
Da’, ascultând sfatul parlamentarului, mai mult hidos decât burtos, mi-am propus să mă „descurc” ! O să caut adresa individului, ca să pot da o spargere la „cuibusorul lui de nebunii”. O să mă „enteresez” de banca unde îşi ţine lovelele, paraii şi o să dau o spargere, ca banca aia să dea faliment, iar individul să rămână la sapă de „lemn-Tănase”. Păi n-a zis individul că în capitalism „trebe” să ne „descurcăm” ? Păi, hai să „ne descurcăm” fraţilor şi cumnaţilor, că ăştia care ne conduc de peste 20 de ani, ne-au încurcat rău de tot, zău aşa ! Credeţi că mai este necesar să dzic ce culoare avea parlamentarul burtos-hidos-băţos ?

DORIN FILIP

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Nucile si ultima descoperire

Nucile si ultima descoperire


Consumate dupa fiecare masa, aceste fructe impiedica ingrosarea arterelor si previn bolile de inima.
Opt nuci pe zi va tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascular cerebral, arata un studiu realizat de cercetatorii americani de la Barcelona ’s Hospital Clinico, aparut in publicatia "American College of Cardiology".
Specialistii citati de BBC News va sfatuiesc sa consumati nuci mai ales dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele negative pe care acestea din urma le au asupra organismului.
Nucile, mai sanatoase decat uleiul de masline
Cercetarea a constat in monitorizarea a 24 de adulti, jumatate dintre ei cu un nivel normal al colesterolului, iar cealalta jumatate cu un nivel ridicat. Participantii la studiu au primit doua portii de salam bogat in grasimi si branza, pe care le-au consumat la un interval de o saptamana.

La una dintre portii, cercetatorii au adaugat cinci lingurite de ulei de masline, iar la cealalta, miezul a opt nuci. Testele au aratat ca atat uleiul de masline, cat si nucile au ajutat la reducerea inflamatiilor din artere care apar brusc dupa o masa bogata in grasimi saturate si care, in timp, favorizeaza intarirea arterelor si creste riscul unor boli de inima si al atacului vascular cerebral.
Cu toate acestea, spre deosebire de uleiul de masline, nucile au mai ajutat si la mentinerea elasticitatii si flexibilitatii arterelor, indiferent de nivelul colesterolului.
Trateaza tulburarile de ritm cardiac
Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa linoleic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Ei i-au avertizat pe participantii la studiu ca pot manca absolut tot ceea ce doresc, cu conditia sa consume si nuci.
"Acest lucru demonstreaza ca grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta, pe cand o grasime neutra, precum uleiul de masline, nu are un rol atat de important", afirma Robert Vogel, profesor la University of Maryland, Baltimore.
Pentru ca sunt elastice, arterele se pot intinde atunci cand fluxul sanguin se imbunatateste. Consumul de grasimi intrerupe producerea de oxid nitric de catre "captuseala" arterelor, necesar pentru mentinerea flexibila a vaselor de sange. Nucile mai contin antioxidanti si arginina, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul nitric.

Pentru vegetarieni
Combinati nucile cu legume si paine
Nucile si alunele pot inlocui majoritatea nutrientilor animali in cazul persoanelor vegetariene. Printre nutrienti se numara cele mai multe vitamine B, fosfor, fier, cupru, potasiu si proteine.
Ca mai toate proteinele din surse vegetale, cele din nuci si alune sunt inferioare calitativ celor animale. Cu toate acestea, in combinatie cu paine, cereale si leguminoase (mai ales soia si linte) se poate obtine gama intreaga si echilibrata de aminoacizi esentiali.
 

miercuri, 10 noiembrie 2010

Initiativa cetateneasca de revizuire a Constitutiei Romaniei

SCMD lanseaza initiativa cetateneasca de revizuire a Constitutiei Romaniei, anuntata inca din luna iulie a.c. Ii rugam pe toti membrii si simpatizantii SCMD sa multiplice tabelul si sa se implice in strangerea de semnaturi.
Avem nevoie de minimum 500.000 de semnaturi, din 25 de judete. Speram insa ca fiecare membru al SCMD sa poata strange intre 50 si 100 de semnaturi.
Tabele se vor redacta in doua exemplare originale.

In curand vom lansa si strangerea de semnaturi pentru o initiativa legislativa pe un Proiect de Lege a interesului national, propus de catre domnul Col. (r) Pricopi Gelu, Presedintele Filialei Bacau a SCMD.

Termenul de finalizare si expediere a acestor tabele: sfarsitul lni ianuarie 2011.

Honor et Patria! Vae victis!

BIROUL OPERATIV AL SCMD

Legea sistemului unitar de pensii publice a fost respinsa de Senat

Va informam ca Legea sistemului unitar de pensii publice a fost respinsa astazi, 10.11.2010, in Senatul Romaniei.
Aceasta va fi trimisa la Camera Deputatilor unde se va aplica procedura de rediscutare.
Toate eforturile SCMD se vor indrepta, din nou, asupra informarii si convingerii tuturor deputatilor in ceea ce priveste necesitatea eliminarii referirilor la militarii in rezerva si in retragere.

Honor et Patria! Vae victis!

BIROUL OPERATIV AL SCMD

Va prezentam noua armata PDL + UNPR sau cum uniforma si gradele Armatei Romane cad in derizoriu ...

Protestul de la ANAF