Cum au cinstit memoria eroilor, de Ziua Armatei, Presedintele Romaniei si ministrul Apararii Nationale

După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franţei, a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă.

           Astfel, in semn de veşnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulţi, căzuţi pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia. Deshumarea şi ridicarea acestor rămăşiţe pământeşti a fost urmată de aşezarea lor în zece sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc şi depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărăşeşti, în ziua de 13 mai 1923.

         Alegerea sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut a aparţinut elevului Amilcar C. Săndulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant şi orfan de război) care, în faţa celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat şi a rostit cuvintele legendare: "Acesta este tatăl meu". Dupa desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de aleasă cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti şi îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923.

        A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânza tricoloră, a fost purtat pe braţe de către o gardă de ofiţeri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", şi depus pe vagonul-platformă al unui tren special, cu destinaţia Bucureşti, unde a ajuns în aceeaşi zi, la orele după-amiezii. În Gara de Nord era aşteptat de oficiali ai statului şi personalităţi politice şi militare, iar Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă Regală, a trecut în revistă compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul şi însemnele României, iar după oficierea serviciului religios şi onorurile militare, a fost aşezat pe un afet de tun, tras de opt cai şi transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu până la Biserica "Mihai Vodă". Aici, sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucureştean să poată veni în pelerinaj.

        În ziua de 17 mai 1923, în prezenţa familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare şi a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919".

       Ansamblul funerar a fost executat în 1927 după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociaţiei Cultul Patriei, s-a aprins o candelă, a cărei flacără ardea zi şi noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, lângă mormânt a fost ridicată şi sfinţită o cruce.

       În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti. Abia dupa 1989, la insistenţele Ministerului Apărării Naţionale, ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe explanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului.

        Prin cele prezentate anterior, am vrut sa readucem in memoria colectiva parcursul tragic al Mormantului Ostasului Necunoscut, incercand sa subliniem trairea de suflet si importanta acestuia pentru poporul roman.

        In semn de vesnica recunostinta si pios omagiu adus eroilor neamului ce si-au jertfit viata pentru ROMANIA, reprezentantii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate au depus, pe data de 25.10.2010, o coroana de flori la Mormantul Ostasului Necunoscut.

        Cu aceasta ocazie am asistat si participat la desfasurarea impecabila a ceremonialului religios si militar organizat de catre Garnizoana Bucuresti.

         Am constatat faptul ca, la ceremonialul sus-mentionat, au lipsit dl. Traian BASESCU, Presedintele Romaniei, dl. Emil BOC, Primul Ministru si dl. Gabriel OPREA, ministrul Apararii Nationale.

        Ulterior, am aflat cu stupoare si indreptatita nemultumire ca dl. Traian BASESCU si dl. Gabriel OPREA au participat la dezvelirea monumentului EROILOR MILITARI ROMANI CAZUTI LA DATORIE situat in Parcul Copilului din sectorul 4 al Capitalei – o imensitate, din fier si marmura, de proasta calitate, care prin conceptie si amplasament jigneste profund si intineaza memoria celor cazuti pe campurile de bataie.

        Prin acest comportament aberant, dl. Traian BASESCU si dl. Gabriel OPREA au demonstrat o lipsa totala de bun simt, au jignit iremediabil memoria militarilor romani cazuti la datorie, raniti, disparuti pe front sau care au murit in lagarele de prizonieri, precum si a veteranilor de razboi si ai urmasilor acestora.

       Las la aprecierea Dumneavoastra sa analizati si sa comentati comportamentul sus-numitilor si “sa admirati” monumentul inaugurat de cei doi.

            Col.(r)ing. Adrian DAESCU

DOAR O SIMPLĂ CONSTATARE

Eeeeee...i, a trecut și 25 octombrie. Și cât am așteptat această zi! Nici vacanțele sau permisiile de pe vremea când eram elev nu le așteptam cu atâta înfrigurare. Am așteptat această zi, pentru că mă gândeam că, în masa aceea mare de oameni ce se va aduna în fața Cotrocenilor (cumplită deziluzie, când am văzut ce loc pentru desfășurarea mitingului ni s-a aprobat, tot ca o manifestare a ”grijii deosebite” față de Armată!), voi întâlni mulți dintre foștii colegi din liceul militar sau din școala de ofițeri. Îmi făceam griji că îmi va fi greu să îi găsesc, chiar să-i recunosc, pe unii, după aproape 40 de ani.
Acum, ori că, la vârsta asta, nu mai văd eu prea bine, ori colegii mei nu prea s-au înghesuit să vină la mitingul organizat de SCMD, pentru că m-am întâlnit doar cu câțiva. Despre alții, doar am auzit că au fost prezenți și îmi pare nespus de rău că nu i-am întâlnit.
Dar, nu-i nimic. E și mâine o zi. Poate că își vor face timp și vor veni, măcar bucureștenii, în Piața Constituției. Să ne vadă lumea și să nu mai ia de bune ce zic unii și alții despre noi, sindicaliștii. Și asta, nu doar ca să fim ”la număr”. Pentru că, dacă ar fi să punem așa problema, găsim noi o rezolvare. O chemăm pe Roberta Anastase, într-una din pauzele de la lucrările Parlamentului în care se va dezbate moțiunea de cenzură a opoziției, o rugăm să ne numere, așa cum doar ea știe, din doi în doi și gata... Suntem mulți, suntem puternici...

Cu nostalgie,
Colonel (r.) Bâtcă Ilie

Nu va fie frica, "motiunea" pica !

NU VĂ FIE FRICĂ, „MOŢIUNEA” PICĂ
- pamflet răutăcios –

Aşadar, dragule şi nestimabile pedelist: să nu ai nici o teamă – moţiunea pesedisto-liberală nu va trece. N-are cum. Barajul de artilerie pedelisto-udemeristo-uneperisto şi alţi isto, folosit de puterea băsisto-bocistă, este de netrecut. Păi, cum credeţi domniilor voastre că poate să treacă cineva de cele scrise prin „dosarele de cadre” sau prin „interceptările” interceptate ale parlamentarilor votaţi şi trecuţi „direcţional uninominal” ? Adică, prostimea de cinci milioane, a votat doar pe cei „endependenţi”, cică, pe liste „uninominale” de partid ! - scoşi în faţă de SUPREMUL, UNICUL, sau de acoliţii lui. Păi stai, bă, fratele meu: ce crezi că aşa merge ? Ia, pac la „Rezbelul” [adică la Be 1 (Tv), la TVR 1, 2, 3, cultural, etc...] ! Ia vezi, bă deputatule (PDL, UDMR, UNPR, etc...)! Ia vezi, bă, senatorule (PDL, UDMR, UNPR, etc...): te ia mama lu’ Proces Verbal (de DNA, de ANI, de CNSAS, de etc….) Eteteteeee, stenogramele e acilea, bă aceştia ! Să votaţi cum vă dictează (lipsa mea de) conştiinţă, că altfel...Ba chiar, mai mult decât atât: „enteresul” (meu personal) naţional (şi, mai ales), particular, (mafiot, de gaşcă trădătoare a interesesului, CU ADEVĂRAT, NAŢIONAL !!) cere imperativ şi imperios, să votaţi aşa cum VĂ DICTEZ EU ! Este clar, bă slugilor ? Să vă intre bine în cap, că vă tai TOATE stipendiile (extrasalariale !). Clar, bă ăştia ?
Şi cam ăsta ar fi dialogul monologat al DICTATORULUI NAŢIONAL. Trebuie să recunosc: e mai priceput decât Ceauşescu. Individul ăsta, după ce a reuşit performanţa să ne azvârle pe toţi împotriva fiecăruia, să ne înjurăm unii pe alţii, să ne arătăm „caprele” sterpe ale vecinului, să vedem care dintre noi, profesor fiind, are ore mai puţine, care medic este mai nepriceput, care magistrat e mai incompetent şi mai coruptibil, care militar sau poliţist, sau pompier, sau jandarma, are salarii sau pensii mai „nesimţite”, care sindicalist e mai sindicalist (ăla de la stat sau ăla de la particular), care funcţionar e mai birocrat, aşadar, javra asta ordinară, mai are tupeul ca, astăzi, 25 octombrie, să apară pe „sticlă” şi să declare că alţii au făcut nefăcutele ! Alţii au instigat poliţiştii, sindicaliştii, militarii (în rezervă şi retragere) să iasă în stradă ! El nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Da’, probabil că a mâncat şi mănâncă atâta rahat, că, în jurul lui pute insuportabil. Cei care-l înconjoară, s-au obişnuit cu mirosul, ş-apoi, de-atâta lins, nici nu-l mai simt ! Individul, am mai spus-o, de altfel, la trei vorbe scoate pe bot, patru minciuni. Culmea este (şi e demn de Guiness Book !) minciunile scoase pe botul lui urât mirositor, individul chiar le crede ! „Dragii mei camarazi ! Între noi, bărbaţii fiind, vă spun foarte clar: salariile şi pensiile militare NU VOR SCĂDEA ! Personal nu voi promulga o astfel de lege!” Declara în septembrie 2009 ! Acum o dă cu „enteresul naţional” ! Al cu interes, bă, nesimţit ticălos, javră ordinară ce eşti ? INTERESUL TĂU ŞI AL GĂŞTII TALE DE MAFIOŢI !
Dragii mei compatrioţi, individul ăsta a scos lozinca aici sunt banii dumneavoastră, cu privire la drumurile naţionale. Acum, vă arăt şi eu: acolo sunt banii dumneavoastră: în contractele oneroase ale clientelei lui politice, în buzunarele băseştilor, cocoşilor, udrelor, videnilor, blagilor, păuneştilor şi altor păsări zburătoare. Pentru ei ne-a împrumutat individul până la a patra generaţie, nu pentru interesul naţional. Atunci îl vom crede când vor da înapoi, cel puţin 50 % din averea lor nesimţită (cu adevărat NESIMŢITĂ) dobândită în această perioadă ! Atunci şi noi, amărăştenii, vom fi de acord să dăm din nenorocitele noastre de venituri, 25 sau 50 % !
Un cretinel mă acuza pe mine că am părăsit PDL-ul la greu. Îi răspund şi pe această cale: PDL-ul l-am părăsit când a ajuns la putere, şi mie mi se pare o dovadă de prostie imensă să afirmi că, acum, când este la putere, când are rezervorul banilor publici, să spui că PDL-ul este la greu.! Dacă i se pare că este la greu să facă bine PDL-ul şi să treacă în opoziţie, LA UŞOR, fratele meu !
Da’ minunea asta n-ai s-o vezi ! Sigur că da: moţiunea nu va trece ! Majoritatea parlamentară mercenară – adică cumpărată, plătită – sau şantajată cu „dosare”, stenograme, DNA-uri, ANI-uri, CNSAS-uri, etc., nu are parlamentari cu sânge în instalaţie care să aibă curajul să îi demaşte pe impostorii şi incompetenţii care ne conduc destinele astăzi, din păcate. Să nu uite actuala majoritate conjucturală, că sunt numai doi ani până în 2012. Sfârşitul lumii, în mod cert nu va veni, dar fiţi siguri, sfârşitul vostru, ca parlamentari este absolut garantat ! Pe drumul ăsta, PDL-ul calcă glorios pe drumul PNŢCD-ului !
Să dea Dumnezeu ! Ăsta este şi va fi, cu adevărat, INTERESUL NAŢIONAL !

DORIN FILIP

SCMD va participa la mitingul de protest care se va desfasura miercuri, 27.10.2010, in Bucuresti

Rezervistii militari, sindicalisti sau simpatizanti, din Bucuresti si din tara, sunt invitati sa participe la mitingul de amploare, organizat de catre sindicatele cu care SCMD colaboreaza, miercuri, 27.10.2010, la orele 10.00, la Piata Constitutiei (vis a vis de Palatul Parlamentului).
Filialele din Bucuresti sunt rugate sa desemneze cate 10 delegati care sa participe, in ziua sus mentionata, la dezbaterile din plenul Parlamentului (Se vor transmite la Secretariatul Tehnic gradul, numele si prenumele, seria si numarul cartii de identitate, pana maine, 26.10.2010, orele 10.00).
SECRETARIATUL TEHNIC AL SCMD

25 Octombrie 2010 - Ziua apararii drepturilor militarilor

SCMD SI OPERATIUNEA "VALERIU CARP"

In acest an, in mod special, pe data de 25 octombrie 2010, „nesimtitii” din sistemul national de aparare solicita Presedintelui Traian Basescu, premierului Emil Boc, fostului ministru al Muncii Seitan si trambitelor prezidentiale de presa sa li se prezinte scuze publice pentru insultele fara precedent in istorie aduse organismului militar, indeosebi militarilor in rezerva.

SCMD propune tuturor categoriilor de militari in rezerva si retragere, vaduvelor si urmasilor lor, adica tuturor celor catalogati de actuala putere vremelnica drept “nesimtiti”, “pomanagii” si, mai nou, “beneficiari”, o altfel de abordare a zilei de 25 Octombrie.

De peste o jumatate de secol cinstim ziua de 25 Octombrie ca zi a ostirii, ca zi aniversara, ca zi a eliberarii “ultimei brazde” din cei 43.492 km² de pamant romanesc cotropiti de armata regala ungara in 1940.

Uitam insa ca 25 Octombrie este de fapt o comemorare si nu o aniversare, deoarece trebuie cinstita memoria:

·         Celor 381.118 militari morti si 243.622 schiloditi pe frontul de Rasarit, degeaba. La 23 august 1944, din cauza tradarii, 57.900 kilometri patrati de pamant romanesc (Basarabia, Bucovina, Herta si Cadrilaterul), au ramas sub ocupatie straina;

·         Celor 58.330 de ostasi romani, jertfiti pentru eliberarea Ardealului (32.000 doar la Oarba de Mures) tot degeaba. In loc de cobeligeranta, din cauza tradarii de la 23 august1944, am capatat statutul de tara invinsa, ocupata si jefuita in mod sistematic.

• Celor 62.000 de basarabeni, fosti militari, predati “la cheie” rusilor, de catre Mihai. Acestia impreuna cu familiile lor, au disparut in Siberia;

·         Celor peste 1 milion de romani lichidati sau deportati de rusi din teritoriile ocupate;

• Celor peste 540.000 de cetateni romani lichidati pe loc, in lagare, pe front (100.000 oameni) sau expulzati de catre ocupantul ungur, inclusiv cele 60.000 de femei trimise ca sclave in Germania, din care au supravietuit doar 8.000.

Uitam faptul ca Ardealul eliberat de noi, a fost ocupat de rusi si a trebuit recuperat conditionat, prin manevre diplomatice, de guvernul Petru Groza, rusii impunandu-ne in schimb crearea Regiunii Mures Autonoma Maghiara,  desfiintata abia in 1969, de catre Ceausescu si recunoasterea cetateniei celor 400.000 de colonisti adusi din Ungaria de Horthy in anii 1940-1944.

Uitam ca la data de 1 octombrie INTREAGA ARMATA ROMANA (1.073.000 oameni) A FOST DISPONIBILIZATA, din ordinul ocupantului rus. Acesta ne-a permis sa-l “ajutam” in Vest cu doar 12 divizii. Ramane celebra replica data de Stalin lui Malinovski pentru Oarba de Mures: “Prostule! Eu sa te invat cum sa le distrugem potentialul biologic?”

An de an, politicieni cu lacrimi de crocodil in ochi, incadrati de obedienti in uniforma, au avut nesimtirea sa depuna coroane de flori la mormintele jertfitilor nostri. Si o vor face si anul acesta, cand distrugerea Armatei Romaniei se apropie de final:

•  “Reforma” a trimis acasa sute de mii de profesionisti din armata, politie, servicii;

•  Militarilor activi li s-au redus salariile la jumatate, urmand ca si aceasta jumatate sa fie… injumatatita prin concedii fara plata;

• Rezervistilor, prin Legile 329/2009, 119/2010 si Legea sistemului unitar de pensii, li s-au luat toate drepturile, condamnandu-i la umilinta, mizerie si moarte. Acestia nu mai au dreptul la asistenta medicala gratuita, la pensie militara, la munca, statutul lor de militar fiind sters dupa metode bolseviste;
• Militarilor profesionisti le-au fost din nou rapite drepturile prin Legea sistemului unitar de pensii

De aceea, SCMD face apel catre toti membrii si simpatizantii sai, ca ziua de

25 Octombrie, anul 2010 sa fie ziua OPERATIUNII "VALERIU CARP"

 

De ce Operatiunea “Valeriu Carp”?

In amintirea predecesorului nostru, maior Valeriu Carp, simplu ofiter, care in iulie 1940, a luat soarta Tarii in propriile maini si a stabilit actuala granita de Nord a Romaniei. 

La 28 iunie 1940, clasa politica a tradat, respingand dorinta regelui Carol al II–lea de a opune rezistenta armata, acceptand astfel ultimatumul sovietic si retragandu-se de la fruntariile de Est si de Nord. Armata romana a fost urmarita la distanta de vedere, provocata si batjocorita dincolo de granitele impuse prin dictatul Ribbentrop-Molotov. Astfel a fost luata Herta, armata sovietica inaintand spre Putna, iar armata romana neprimind niciun ordin de la ministrul de razboi.

In Bucovina, ultima unitate in ariergarda armatei romane era Batalionul 3 din Regimentul 16 Infanterie/Divizia 7, la comanda careia se afla maiorul Valeriu Carp. In momentul in care soldatii i-au transmis “Se vede Putna!”, adica mormantul lui Stefan cel Mare, acesta a decis sa nu mai astepte ordinul de lupta, care nu mai venea, a desfasurat batalionul si a dat un ordin unic in istoria militara: “DIN ORDINUL MEU SI PE A MEA RASPUNDERE DESCHIDETI FOCUL!”. Rusii au cazut secerati, fiind opriti. Scandalul international a fost evitat, iar granita noastra de Nord a ramas fixata acolo, pe “Aliniamentul Carp”.

Intr-o tara care isi proclama drept eroi, tradatorii ordinari gen Pacepa si Raceanu, evident ca numele lui Valeriu Carp a fost sters din memoria colectiva, fiind declarat criminal de razboi. A avut insa sansa sa moara in luptele de la Pascani in 1944, trupul lui zacand in trupul tarii, uitat si neonorat de noi, urmasii. Cu riscul de a-i repeta soarta, suntem insa si NOI obligati de istorie sa-i spunem ocupantului si slugilor lui: DESTUL!

Stimati camarazi,

Astazi cand fantoma lui Miklos Horthy calare pe cal alb a inceput sa se plimbe, prin centrul Tarii, cu complicitatea Guvernului, NOI reprezentam speranta natiunii. Prin misiunea data de Constitutie - Art. 118 (1), ca expresie a vointei poporului, aceea de aparatori ai democratiei constitutionale,

Vom iesi in strada spre a exprima nu protestul nostru ci, prin NOI, protestul intregii natiuni mintita si batjocorita si protestul intregii Europe civilizate din care natiunea noastra face, de drept, parte.

Este ultima speranta in conditiile in care ni s-a luat totul, nu mai avem, ca natiune, decat datorii si promisiuni desarte.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTE SCMD,

Col. (rz.) dr. Dogaru Mircea

Doar o simplă întrebare

Începând de astăzi şi până când va mai fi el prim ministru, îl pot întreba oricând pe Emil Boc ce a făcut cu ONOAREA ARMATEI ROMÂNIEI, fără teama că aş putea fi acuzat de cineva că am ceva cu bietul om. Şi, când îi voi pune această nevinovată întrebare, nu mă voi referi, desigur, la batjocura la care sunt supuse astăzi zecile de mii de cadre militare în rezervă şi în retagere, prin preconizatele măsuri nesimţite de recalculare a pensiilor militare, nici la umilinţa trăită de mâna de veterani de război care mai sunt în viaţă, pe seama cărora doctorul în drept constituţional vrea să redreseze economia naţională, tăindu-le, printre altele, şi dreptul acestora la gratuitatea abonamentului radio-tv., nici la eforturile făcute de cadrele militare în activitate pentru a-şi menţine familiile pe linia de plutire, după ce veniturile li s-au redus cu aproape 40%, nici la tot mai peticitul buget al Ministerului Apărării, nici la...
Îl voi întreba, pur şi simplu, despre "Onoarea Armatei României", cea mai înaltă distincţie pe care o conferă Ministerul Apărării, pe care a primit-o astăzi, la Cercul Militar Naţional, în prezenţa reprezentanţilor veteranilor de război şi ai cadrelor militare în activitate, chiar din mâinile ilustrisimului ministru Oprea.

Colonel (r.) Ilie Bâtcă

Pamflet

„ONOAREA” şi „DEMNITATEA” unui IZMĂNAR !
(pamflet intenţionat)

Aşadar, dragă nănaşule, fraţilor şi cumnaţilor ! Staţi o ţâră, aşezaţi-vă-ntr-o rână, (adicătelea, pe o parte) şi ascultaţi o minunăţie minunată. Nu „a fost odată ca-n poveşti”, nu „demult-demult s-a întâmplat”, nu, nici pomeneală. A fost chiar real-real. Povestea se întâmpla să fie povestită la Be 1 (Tv) – păi unde aţi auzit dumneavoastră poveşti mai băsmuite decât la acest post prezidenţial ? Şi cine credeţi că era Povestitorul cel mai povestitor de minciuni (evident că nu-şi întrece stăpânii băsesbocişti !) Era, nimeni altul decât sinistrul adunăturii nenaţionale, ăla cu „onoarea nereperată”, onorabilul oneros (nu onctuos !) Adică izmănarul şef ! Nu-i dau numele că mie nu vrea să-mi plătească reclama ce i-aş face-o !
Individul ăsta are tupeul şi chiar mai mult decât atât, neobrăzarea şi ticăloşia să declare că, „indiferent ce cred unii şi alţii (adică, indiferent ce credem noi, ăştia, prostimea), eu (adică EL, viteazul vitejilor) am ONOARE şi DEMNITATE”. Aşa e, naşule, fraţilor şi cumnaţilor: individuil ăsta chiar are OROARE ( faţă de Armată, Poliţie, Jandarmeire) şi DENSITATE în trădări şi minciuni.
Păi, să o luăm metodic: de unde atâta ONOARE la acest individ care îşi trădează prietenii din PSD, îşi trădează propriile convingeri (de stânga, parcă, mi se pare că PSD-ul ar fi un partid de stânga) şi trece cu arme şi bagaje în tabăra băsesciano-bocistă, la PDL (care, s-ar zice că ar fi de dreapta, dar poate mă înşel eu – având în vedere măsurile egalitariste şi lozincile fluturate de marii şi bravii noştri conducători, geniile geniilor (iertaţi-mă, era să scriu adevărul – adică geniile genunilor întunecate), precum „să luăm de la cei care au şi să dăm la cei care au mai puţin”. Dar să îl înţelegem pe acest izmănar – pentru el idolul suprem este CONDUCĂTORUL, farul călăuzitor, un exemplu de urmat, (I)luminatul iluminaţilor. Aşa cum şeful lui suprem, s-a înconjurat de o gaşcă de mafioţi, şi individul izmănar s-a înconjurat de o gaşcă de trădători care, evident, nu urmăresc decât „scopurile nobile” ale îmbogăţirii proprii în dauna interesului naţional, adică pe spinarea proştilor de români care îi suportă şi nu îi scuipă în faţă ! De unde DEMNITATE şi ONOARE la acest individ care se bate cu cărămida în piept că el a fost şi este susţinătorul militarilor, când realitatea îl contrazice flagrant ? Top modelul Camerei Deputaţilor a fost surprinsă în flagrant de furt (80 = 170), iar individul fără ruşine şi cu o neobrăzare vecină cu nesimţirea, adică izmănarul despre care fac vorbire (scriere), după ce VOTEZĂ ÎMPOTRIVA ARMATEI ŞI A MILITARILOR (Legea salarizării uniformizatoare, Legea unei pensii unice de doi bani – legi comunistoide până în cele mai mici amănunte), vine şi declară cu seninătate că el are ONOARE. Votând aceste legi aniconstituţionale a votat pentru desfiinţarea categoriei de MILITAR, aşezând această categorie mai jos decât aceea de măturător de stradă ! Ptiu ! Stuchite-ar mâţele !
Îmi este mie ruşine de ruşinea lui ! Dacă a fost militar, nu-i bai. Pădure fără uscături nu există. Ăsta a fost (şi a rămas) o uscătură din toate punctele de vedere ! I-am zis izmănar, pentru că, atunci când a fost ofiţer activ, nu s-a ocupat decât de număratul izmenelor soldaţilor şi de servit la mesele şefilor în calitate de ospătar. Dar mulţi români se înşală când citesc prin mas media că ar fi „general”. Pupându-i în trei litere pe mai marii PUTERII din ultimii 20 de ani, a fost avansat (cică „onorific” – probabil că de acolo cică, ar avea onoare !) ! „în general” şi nu la gradul de general. Dacă ar fi să ridicăm o statuie OPORTUNISMULUI, pe soclu l-am înălţa pe SUPREMUL, JUCĂTORUL, (de poker), în spatele lui, pupându-l libidinos în cele trei litere, l-am pune pe izmănar ! Acolo îi va fi locul şi în ISTORIE !
Nesimţirea individului nu are margini ! Dă pe afară, fără dubii ! Ăsta chiar ne crede cretini (şi chiar suntem dacă îl credem) ! Auzi că el a zburat la Satu Mare cu avionul şi a folosit tehnica militară „pentru că am drept de control asupra unităţilor militare de pe teritoriul naţional”. Sigur că da, bă-i ăsta ! Ai drept de control, dar nu să-ţi aduci şi partidul după tine ! Te mai lauzi că ai strâns peste 25.000 de mâini ale cadrelor militare ! Eu parcă îmi aduc aminte că la mai multe adunări ale cadrelor militare în rezervă şi retragere ai cam fost huiduit ! Eu zic că dacă vei veni la Bistriţa să te fereşti ca dracul de tămâie să te întâlneşti cu pensionarii militari ! S-ar putea să nu te mai poţi şterge de câte flegme între ochi vei primi ! Asta aşa, „pentru onoarea ta”, da’ nu onoarea de familist (adică al familiei militare). Aşa că, băi trădătorule, fără onoare şi fără demnitate, alătură-te lui Pacepa ! Prin acţiunea ta ai contribuit nu la asigurarea liniştii în ţară, ci la semănarea urii şi discordiei, a dezbinării românilor ! Practic, trădând, alăturându-te găştii mafiote conducătoare, CONTRIBUIND DECISIV LA DESFIINŢAREA ARMATEI ROMÂNE, ATENTEZI, FĂRĂ PUTINŢĂ DE TĂGADĂ, LA SECURITATEA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI !
Să-ţi fie ruşine, bă izmănarule ! Mai devreme sau mai târziu vei plăti scump pentru trădarea ta !

DORIN FILIP

Reguli de conduita pentru participantii la manifestatiile organizate de catre SCMD

Stimate coleg,

Pe 25 0ctombrie 2010, intre orele 11.00-17.00, SCMD organizeaza­­­­­­­­­­­­­ actiuni sindicale prilejuite de ZIUA ARMATEI. Prezenta este obligatorie (se admit absentele numai  in caz de  forta majora).

Tinuta:

- civila , decenta. Se va purta vesta si sepcuta inscriptionate cu insemnele SCMD;

- nu se va purta tinuta militara, acest fapt contravenind Ordinului ministrului apararii nationale, privind ocaziile in care se poarta uniforma militara de catre cadrele militare in rezerva si in retragere (M- 146/24.10.2003) ;

-Se va  purta obligatoriu la gat legitimatia de membru SCMD (intr-un suport de plastic, prins cu un snur, nu cu clema, din motive de siguranta);

Luati-va masuri asiguratorii in caz de conditii meteo nefavorabile.

ALTE PRECIZARI:

-Nimeni nu va parasi dispozitivul decat la semnalul conducatorului actiunii;
-Pe timpul mitingului e bine de stiut si mai ales , de urmat:

             - uitati-va bine pe cine aveti langa voi ;
             - nu lasati persoane straine sa patrunda in grupul cu care sunteti;
             - uitati-va atent la cei care sunt imbracati mai gros, par mai ciudati sau mai “exuberanti”; 
             - nu va lasati provocati de oameni pe care nu ii cunoasteti ;

            - evitati situatiile conflictuale ;
            - nu provocati organele de ordine ;
            - nu purtati obiecte contondente sau care pot provoca rani; 
            - urmati-va conducatorii de grup;
            - nu va risipiti, nu va rupeti de grup; 
            - daca apar conflicte regrupati-va si stati calmi ; 
            - folositi telefoanele sau camerele video pentru a fotografia - filma tot ce pare mai ciudat sau deosebit, inclusiv participantii "echipati " mai deosebit;

     - fiti vigilenti, pentru orice neregula, sesizati personalul de ordine;

      - pentru a evita dezinformarile, toate informatiile, schimbarile de program survenite, referitor la activitatea mentionata si a altora ce vor urma, le veti obtine numai de pe site-ul filialei noastre.

         Nu se va da curs la: violenta, injurii, etichetari, provocari, aruncarea de obiecte, accesorii sau  insemne militare, (sepci, grade militare, etc).

         Ne  dezicem de orice persoana care se va manifesta in acest mod .

      Continutul acestui mesaj il veti aduce obligatoriu la cunostinta tuturor colegilor particianti la actiune!

      Verificati cu regularitate mesajele de pe telefon si e-mail si cititi site-ul filialei !

                                             

                                                        Presedintele Filialei …………        

Balada unui creier mic

(după George Topârceanu)

Peste ţara sărăcită,
Peste gloata amorţită,
A venit aşa, deodată,
Unul pornit pe Armată.

Cu figura lui zăludă,
Pe la B 1 asudă,
Ca atins de ciumăfaie,
Voind Ţara să-l audă,
Dă din mână, se agită,
Iar ministra cea bălaie
Îl priveşte,
Cătrănită,
De la dânsa,
Din odaie.

Şi cum latră, şi tot latră
Despre "pensii nesimţite",
Ca o gloată idolatră,
Gospodinele, gătite
Cu şorţuri portocalii,
Uită nu doar de friptură,
Uită chiar
Şi de copii
Şi-i sorb vorbele
Din gură.

Chiar pe Zeus îl încântă
Logoreea ăstui nan
Gata să se ia la trântă
Cu acei care nu-i cântă
Lui, în strune, de vreun an.

- Hă, hă, hă,
Măi, Boc, mă,
Nu credeam c-o să mai fii
Premier pân-la Crăciun,
Că puteam şi eu să pun
Prim ministru o ... Elenă,
Cum, de mult, ea ar fi vrut,
Nu c-aş fi avut vreo jenă
(De-asta n-am eu niciodată),
Însă umple lumea toată
Că n-am pus-o ce-a cerut.
Dar de-acuş,
Zise el cu glas dogit,
Cu un iz de păhăruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit,
Hă, hă, hă,
Măi, Boc, mă,
Că eşti mic şi obosit...

de colonel (r.) Ilie Bâtcă

Nu ii iertati!

o haită de borfaşi, mecanic colorată,  

supusă ritualic aceluiaşi consemn,

îndepărtată crud de mamă şi de tată,                                                                 

ne-aduce existenţa în sapa lor de lemn...

în fruntea ei, dementul, o javră ordinară

care ne-a sechestrat şi dreptul de-a vorbi,

descreieratul care a semănat în Ţară

doar vrajba dintre noi, în dreptul de-a muri...

nu ne-aţi iertat niciunul, ne-aţi pângărit pe toţi,

pe medici şi pe dascăli  i-aţi răstignit borând,

adunătură oarbă de venetici şi hoţi

fugiţi spre-a nu vă prinde răbdarea explodând...

aţi umilit Ostaşul, tăcut, dar suveran,

artistului i-aţi pus bir până şi pe scenă,

justiţia aţi frânt-o  în   râvne   de maidan,

pe nimeni n-aţi cruţat de  jeg şi anatemă...

ne mor copiii arşi, în leagăne de îngeri,

bătrânii tac şi plâng,  în rezumate seci,

guvernul ne dictează fatalele constrângeri,

e semn că este vremea cu haita ta să pleci...

pe poliţişti i-aţi dus mai jos de disperare,

pe mame le-aţi distrus în fondul lor suprem,

ai pus guvernul  ţării elenei la picioare

şi  balele  oranj  în  cale i se-aştern...

din lege aţi făcut cheremul poftei chioare,

iar din legislativ, un jaf şi-o mascaradă,

simţind  pe  os cuţitul, nimic nu ne mai doare

borfaşi înveşmântaţi în straie de paradă...

ne-aţi asmuţit pe toţi în contra tuturora

spre a vă aduna voi, haita,  tot mai strâns,

azi au sosit, istoric, secundele şi ora

să vă-aruncăm din jilţuri, să ne oprim din plâns...                

nu bogăţia haitei, nici  luxul sau huzurul,

nu desfătarea oarbă-a lichelelor ne doare,

ci aroganţa lor, cinismul şi sperjurul

jucat naţional făr` nicio remuşcare...

nu contrarelativa (!)  noastră sărăcie

ne judecă speranţa şi viaţa ne-o apasă,

ci starea ei impusă,                             de  gravă umilire,

pe care-au strecurat-o în fiecare casă...

pe-această-adunătură de hoţi şi de lichele

doar disperarea noastră o va putea opri,

să le-aruncăm cinismul în lanţuri şi zăbrele,

stârpiţi-i fără milă, oriunde-i veţi găsi...

nu îi iertaţi  nicicum, revolta socială,

 e tot ce ne-a rămas ca şansă de a fi,

lăsaţi  blândeţii voastre dreptul la răscoală

şi răsplătiţi   borfaşii cu dreptul de-a pieri...

                         Costinel Petrache

                                                    Bucureşti, 14 octombrie 2010

 

Balada cârcotaşului spăşit

(după George Topârceanu)

Trec anii, trec lunile-n goană,
Se duc săptămânile-n zbor
Şi zilnic aud de-o cucoană
Luată de presă-n vizor.
Eu nu ştiu fotoliul spre care
Tânjeşte această duduie,
Ce demon o pune-n mişcare,
Când suie, şi suie, şi suie...

Degeaba-mi dau roată nămeţii
Prin părul rămas pe la tâmplă
Iar timpul îmi ară pomeţii,
Căci tot nu pricep ce se-ntâmplă.
Teleportat de-aş fi de pe Marte
Sau, poate, căzut de pe Lună,
Aş vrea adevărul, în parte
Măcar, să îl ştiu despre jună.
Las noaptea veioza să ardă
Şi-n albul tavan privesc fix:
"Duduia e, deci, cumulardă,
Când altele-n viaţă dau chix!
De Mama Natură, în plus,
O fi, la masardă, dotată
Această fătucă? Exclus!
Sau, poate, o fi, dar n-arată.
Cu-aşa un parcurs eclatant,
Mai rar se-ntâlneşte-o blondină,
De n-are un şef şi galant,
Şi gata, oricând, s-o susţină.
Când Şefu-a primit Cotrocenii
Plocon, plecând de pe Splai,
Avea în cohorta de... genii
Şi-o divă cu părul bălai.
Era în pericol turismul,
Adus de neghiobi pe chituci?
Pornit-a atunci altruismul
Să fiarbă în şef, cu bulbuci,
Şi-un gând i-a venit, ca o briză
(Doar are din astea o droaie),
Că bună-i să scoată din criză
Turismul doar juna bălaie."
Străpuns de privire-i tavanul,
Deasupra-mi, în micul iatac,
Dar gânduri îmi vin, cu toptanul,
Şi când mă retrag în cerdac:
"Urmare-a iubirii eterne
Ce-o poartă culorii oranj,
A fost în vreo şase guverne,
Dar ăsta nu-i mare deranj,
Pe mine mă arde la rânză
Şi dă peste buză paharul
Că, pentru o veştedă frunză,
A dat euroii cu carul.
Probabil că frunza-şi ia seva
Din mărul sub care Adam
Sedus se lăsase de Eva,
Strămoaşa acestei madam.
Aruncă duduia bănetul,
Precum, din nacelă, nisip,
Aşa-i când, la bază, bugetul
Nu are, monşer, un prinţip."

Mânat de această năloagă
De gânduri parşive, zic: "Hai!",
Aveam într-o carte, zăloagă,
Un ultim bilet de tramvai
Şi-am mers la un văr, la Romană,
Să scap de idei, orice-ar fi,
Dar totul a fost de pomană,
C-a fost, cu Săndel, şi mai şi.
Cu nervii era-n piuneze,
De-o vreme destulă, băiatul,
De când l-a împins să voteze
Cu ăştia de-acum necuratul,
Căci capu-mi făcu călindar
Cu tot ce-a făcut ministresa,
Ce post mai primi-va în dar
Şi cât de-nrăită e presa...
Probabil că sunt vreun efeb
Gândea, negreşit, atunci, vărul,
Dar nu m-am sfiit să-l întreb
Şi-n faţă să-i spun adevărul:
"În şcoală, a dat ea cu mopul,
Cu cratiţa, ochi, de sarmale,
Prin parcuri a mers, doar cu scopul
Să cumpere votul matale?
În dânsa avu aia mică
A şefului ei un model
Şi-n Ritzi, o altă amică,
Atunci când plecă la Bruxelles?
Maestră s-a dat în andrele,
Pe sticlă, la nu ştiu ce post?
Te rog doar atât, nea Săndele,
Să nu mă mai iei chiar de prost!
Mă ştii că-s cătană bătrână,
Dar sunt sictirit, că-n Ghenar,
Primi-voi, la Poştă, în mână,
Din pensie doar un pătrar,
Degeaba-i înalţi osanale,
Iar asta, bre vere, nu-i zvoană,
Căci banii, ai mei şi-ai matale,
Îi toacă această cucoană".

E, totuşi, băiat de ispravă
Acest verişor gradul doi,
C-a pus, lângă bere, pe-o tavă,
Vreo şase cârnaţi de Pleşcoi.
Mirosul dând iama-n papile
Şi-n tavă privind eu cu jind,
Uitai că, acum două zile,
Din ţară voiam s-o întind.
Bag seama c-a fost doar o toană
În capul meu sur de zevzec.
Să las cârnăciorii, cucoană,
Şi-aiurea, din ţară, să plec?

Colonel (r.) Ilie Bâtcă

P.S.
Aş fi vrut să semnez această parodie cu "Văru lu Săndel", semnalând modesta mea contribuţie, ca şi până acum, prin sintagma "Pentru conformitate, colonel (r.) Ilie Bâtcă", dar m-am răzgândit. Sunt destui Săndei în ţara asta, iar veri de-ai lor şi mai mulţi care, la un moment dat, îşi pot aroga paternitatea asupra acestor versuri. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, cu parodia "Scrisoarea III" după Mihai Eminescu, pe care am întâlnit-o pe tot felul de bloguri, purtând tot felul de semnături, în special ale unor dudui care, conştiente fiind că nu le poate făta mintea nici măcar două versuri, şi-au arogat, totuşi, "maternitatea" asupra parodiei. Dacă le iei la bani mărunţi pe aceste fătuci (vorba lui Cristoiu), ai să constaţi că, în afară de "Căţeluş cu părul creţ", nu pot duce până la capăt o poezie. Şi asta, doar cu sprijinul mămicuţelor lor care nu le-au învăţat, încă de mici, că nu e bine să furi...
AUTORUL

Invitatie

INVITATIE

Va invitam sa participati la conferinta de presa ce va avea loc in data de 22 octombrie 2010, ora 10:30,  la restaurantul "LA GIL", situat in B-dul AEROGARII; Nr.21; Sector 1; BUCURESTI 

                    Puncte reper: - capatul tramvaiului 5; - statie autobuz 301, in fata parcarii restaurantului si motelului "LA GIL";

                                            - restaurantul este o cladire cu 2 etaje, iar langa el, se afla motelul "LA GIL"

Tema conferintei : 25 octombrie, Ziua Armatei/Ziua apararii drepturilor militarilor

Conferinta va fi sustinuta de:

        - Col.(rz.) Mircea DOGARU    - presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

        - Col.(rz.) Valeriu PRICINA     - vicepresedinte si purtator de cuvant al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in                                                                                 Rezerva si in Retragere;

       - Col.(rz.) Constantin MONAC - secretar general al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

       - Lt.col.(rz.) Dumitru RINCIOG - coordonator secretariat tehnic si responsabil bloguri in cadrul Sindicatului Cadrelor Militare                                                                     Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

       - Col.(rz.) Marian TUDOR        - coordonatorul unic al tuturor manifestantilor din cadrul Sindicatului Cadrelor Militare                                                                                     Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

Va rugam confirmati participarea dumneavoastra sau a reprezentantului dumneavoastra la dl. Lt.col.(rz.) prof. Lucian GHITA, tel: 0742828208/ 0726041088; e-mail: ghitalucian2000@yahoo.com pana marti, 19 octombrie 2010,orele 14:00.

Birou de presa

Cu deosebita consideratie,

Lucian Ghita

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate

Mobil: 0742828208/0726041088

e-mail: ghitalucian2000@yahoo.com

Brandul decaderii militare

                             

Personajul este arhicunoscut în spaţiul interlop al decăderii naţionale. Nu a scăpat niciunul din apelurile de seară ale degringoladei şi  alienării postdecembriste.  Fără nici cea mai  neînsemnată  urmă de jenă,  a obţinut tot ceea ce putea obţine un derbedeu uns cu toate alifiile  înstrăinării  şi imposturii umane: titluri şi subtitluri, paratitluri şi supratitluri, de toate felurile şi de toate culorile, în toate limbile şi sublimbile pământului; grade didactice, grade militare, grade  universitare,  grade atmosferice, troposferice şi alergice, grade să fie că, deh, nu se ştie ce vremuri vin şi s-ar putea să-i prindă bine...  Spre a fi în rând cu altitudinile din carton ale travestirii militare, marele cartierist şi-a băgat în CV un doctorat care să dea bine în justiţie, când şerpii  plâng de inaniţie...  Şi-a luat doctoratul cu teza „Repere şi dimensiuni juridice ale gestionării conservelor nedeformate erotic în condiţii de companie”. Şi, la puţin timp, că deh, e la modă, devine conducător de doctorat.  În prezent, se pregăteşte pentru a fi admis în  Academia Română,  trudind laborios la elaborarea discursului de admitere intitulat  „Rezistenţa şi efectele  lenjeriei de război asupra stării de pace în condiţii de criză”.

              Pregătirea de bază  este dovedită prin obţinerea strălucită a licenţei gimnaziale în meseria de ospătar al elitelor în ascensiune... a servit umil la mesele de  taină unde se cloceau treburile subterane al ţării;  a ascultat de toţi şi de oricine, dar i-a trădat pe rând pe fiecare, potrivi intereselor din care  îşi hrănea, într-o foame cronică, fără niciun  fel de scrupule,  ascensiunea;  a lins orice urmă ducea spre impostura-i supremă, a pupat mâinile celor care se făceau că nu îi observă limitele mentale, a gratulat până la saturaţie licuriciul stăpânului de jure şi, clandestin,  pe cel al stăpânului de facto...

        Fizionomia îl denotă ca pe un brav, dar stilat la greu, şmecher de cartier: faţă de valutist mardeiat  fără milă în gangurile din Rahova;  ruletist cu pretenţii de Premiul Nobel; privirea prinsă continuu în tavan, de parcă ar trage să moară; sprâncenele, genele şi pilozităţile nazale trase în fixativ de unică folosinţă;  fruntea neîncetat încruntată, de  parcă sub ea s-ar afla  rezolvarrea marilor probleme ale umanităţii. Omul, un incult notoriu, încearcă să-şi ascundă crasa lipsă de cultură sub gravitatea apăsată a puţinelor cuvinte pe care le stăpâneşte în absenţa consilierului pentru limba vorbită.

        Vorbeşte de parcă, sub atenta supraveghere  a unei forţe multinaţionale, ar repeta sârguincios  pentru trecerea examenelor  de stilistică redundantă la cursurile superioare de logobedie aplicată. Chiar şi aşa, vorbind, lasă impresia că se află în faţa unui prompter căruia, la fiecare patru-cinci cuvinte, îi cade tensiunea..., timp în care se pierde, lăsându-şi ochii să facă de mai multe ori, dus-întors, drumul pe lumea cealaltă. Din când în când îşi aminteşte că a luat bac-ul, şi reia conjugarea verbelor auxiliare la ... acuzativ.

     Se încadrează  perfect în adagiul axiomatic, cu geneză predecembristă,  „fie omul cât de prost, mintea-i vine după post”

       A declarat că a plecat din PSD să nu aducă crima organizată în Guvern, dar, fiindcă asta i-a fost voia,  a adus în MApN crima neorganizată... A fost  „naşul”, mă rog şeful, mafiei personale  a primului psd-ist al Cetăţii,  în anii 2001-2004; în prezent,  este membru cu ranguri şi  drepturi depline al  adunăturii de  mafioţi conduse  de către descreieratul din capul statului.  

Acum,  impostorul, vorbeşte de salvarea României căreia îi dedică glorioasa şi neostenita sa existenţă. Ce rău ai ajuns, buna mea Ţară!

                                                                                        Costinel Petrache ... 5 octombrie 2010

                   

Testament

(după Tudor Arghezi)

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
decât o casă, fiule, o-mparte
cu fraţii tăi, aşa cum socotiţi,
căci altă casă n-o să mai primiţi!
La anii mei (destui!), eu nu am ştire
ca-n "epoca de tristă amintire",
hulită ieri, dar astăzi regretată,
să-şi fi făcut atâtea griji un tată
că, după ce va trece-n nefiinţă,
copiii n-or să aibă locuinţă.
Tu, vezi de pune banul peste ban,
balconul să-l închizi cu termopan,
să-l faci o locuinţă potrivită
pentru Getuţa, dacă se mărită,
Gigel, cu-ai lui copii, câţi or să fie,
să locuiască în bucătărie,
sufrageria, de-i compartimentată,
s-o foloseşti tu cu Mioara, tată,
iar dormitorul, de-l închiriaţi,
aveţi şi nişte bani asiguraţi.
Ca să pot, azi, acest apartament
să vi-l asigur printr-un testament,
am fost cu stăpânirea în prigoană
şi-am mers din garnizoană-n garnizoană,
am locuit în câte-o chichineaţă
şi ceaiul mi-am făcut la o zăgneaţă,
sudoarea muncii zecilor de ani
am pus-o-n casa asta, nu în bani,
gândind că voi avea, la bătrâneţe,
un loc în care să îmi daţi bineţe,
când veţi veni la mine, oarecând,
în jur nepoţii să îi văd râzând
şi să dau huţa-huţa pe genunchi
vlăstarele din prea bătrânu-mi trunchi.
Nu crede în programul "Prima casă",
că asta-i, tată, vorbă mincinoasă
cu care vor, desigur, guvernanţii
să îşi atragă, cât mai mulţi, votanţii
şi nici în Nuţi Udrea să nu rişti
să te încrezi, că nu-s specialişti,
nu zece, dar niciunul pe la sate,
nici de le-ar face dânsa chiar palate!
Durerea strânsă, surdă şi amară,
au pus-o-n geamantan, plecând din ţară,
s-ajungă "căpşunari" prin Danemarca,
văzând c-aicea se scufundă barca.
Să revenim, eu zic, la testament,
la bancă ţi-am trecut, prin virament,
în contul tău deschis acum doi ani,
la sfatul mamei tale, nişte bani,
e suma ce a fost agonisită
din pensia aceasta nesimţită
pe care Boc şi doamna cea bălaie
se dau de ceasul morţii să mi-o taie.
Cu banii ăştia ştii tu ce-o să faci,
sunt bani pentru colivă şi colaci
şi, s-ar putea, din ei să-ţi mai rămâie
şi pentru două boabe de tămâie.
Cu astea, eu închei acest legat
pe care, astăzi, iată, l-am semnat...

Tatăl risipitor

Pentru conformitate,
Colonel (r.) Ilie Bâtcă

Bancile, basescii, bugetarii, pensionarii si militarii - Prof. univ. Tanase Susanu

 “Dacă ştii cum şi cu ce să manipulezi atenţia cetăţeanului şi pui în stânga lui un spectacol de circ, nu o să observe portavionul din dreapta lui”. 

Exdirector CIA

Băncile, băsescii*, bugetarii, pensionarii şi militarii

Lumea este condusă după pricipiul “PROBLEMĂ – REACŢIE – SOLUŢIE”. Creez o problemă la care primesc o reacţie aşteptată apoi vin cu soluţia! Ideal în chip de salvator**!

Am crezut că noi, militarii vom fi învăţat ceva în perioada decembrie 1989-ianuarie 1990 despre diversiune, manipulare, ipocrizie. Oare am învăţat?

Decembrie 1989 – “Armata e cu noi!” A durat până “şi-au văzut sacii în căruţă”!

-1990 - România avea peste 3 miliarde de USD excedent valutar, de primit încă pe atât şi nici o datorie;

            -România a intrat în furia privatizării cu orice preţ. Primul ministru de atunci, Petre(Neulander)Roman a înapoiat românilor “părţile sociale”(acţiunile) pe care fiecare le avea la întreprinderile de stat, mai exact ni le-a cumpărat(cu bani de la bugetul statului, adică tot cu banii noştri) cu cât a vrut “muşchiul domniei sale” de “dizident” şcolit la Sorbona(Legea 15/1990 prin care proprietatea comună a fost trecută în proprietatea statului-„lege”.). A urmat privatizarea pe un dolar către alogeni “aleşi”(chipurile investitori) şi ceva lichele autohtone.

NOTĂ: Ceauşescu nu a minţit când a spus că “poporul este proprietarul mijloacelor de producţie”. Chiar am fost! Proprietari! Dar şi proşti!

– România a intrat în stare de urgenţă! Nu e de râs! De atunci ţara noastră e condusă prin “ordonanţe de urgenţă”.  Distrugerea, furtul, abuzul, falimentarea ar fi mers mult mai greu dacă s-ar fi aşteptat apariţia legilor organice(cele votate de parlament) chiar dacă parlamentul era “emanat” din băsescii care-au puit pe pământ românesc.

 Asta e “teoria conspiraţiei”! Da?

Ştiţi vreun guvern, din 1989 şi până acum, care să fi depus bilanţul guvernării? Ştiţi vreun primar care să fi depus bilanţul mandatului? Bănuiesc că e foarte simplu să conduci dacă nu trebuie să dai socoteală celor pe care-i conduci!

Să inventariem împreună câteva evenimente din evoluţia structurilor militare româneşti(ce urmează s-a întâmplat în toate structurile militare, fără excepţie, identic):

-1993  - a apărut o subită nevoie de personal(unităţile nu-şi schimbaseră misiunile, dotarea, efortul). Solutia? Încadrare directă din surse externe(fără pregătire militară specifică). Continuă şi în prezent. Efectul? Transformarea unităţilor în asociaţii familiale, înrădăcinarea corupţiei, promovări “emoţionale” sau interesate funcţie de nevoile “instituţiei”!

- statele de organizare au fost modificate cam din 6 în 6 luni. De atunci şi până în prezent. Efect? Confuzie, ineficienţă, instabilitate, haos!

- de prin 2000 a început pensionarea în masă a militarilor din toate structurile. Şi a civililor!

Dar mă voi referi doar la militari .

Au apărut legi peste legi care reglementau pensionarea! Încet, încet militarii de profesie au fost înlocuiţi cu civili în uniformă. Circula ideea, bineînţeles neoficial, că sunt înlocuiţi cei cu educaţie comunistă! Când a mai fost o epurare de aşa proporţii în armată? 1947, 1948, 1949..... Cine ne conducea atunci? Ana Pauker, Walter Neulander(Roman- tatăl lui Petre Roman), Ghizela Vass(bunica lui Bogdan Olteanu şi a Adreei Vass-consiliera băsescului suprem), Brunach Tescovici(Teohari Georgescu), Boris Grumberg(Alexandru Nikolschi - socrul lui Theodor Brateş , crainicul TV care ne anunţa pe  unde mai atacă “teroriştii” pe timpul marii diversiuni din decembrie 1989) şi mulţi alţi „români” Cine ne conduc acum? Fii şi nepoţii împreună cu lichelele autohtone, aceşti ebi*** ai vremurilor noastre?

 Motivul real al pensionărilor în masă a militarilor a fost nu educaţia comunistă a armatei române, nu reforma armatei(se vorbea de standarde NATO-probabil cu armament si tehnică second hand) ci educaţia naţionalistă, conformă Doctrinei militare de apărare după care a funcţionat armata. Cu naţionalişti nu poţi ataca Afganistanul pentru că te interesează câmpurile de maci(opiul), nici Irakul(care ne datora 3 miliarde de dolari-datorie iertată de SUA!?!) pentru petrol, nici Sudanul pentru vrei să nu mai aibă China petrol(75% din petrolul folosit de China provine din Sudan) şi cine mai ştie pe unde “poporul a cerut, fără a fi consultat, instaurarea democraţiei cu tancul”.

Veţi întreba care este problema? Mai exact falsa problemă este imposibilitatea de plată a României datorată următoarelor cauze(cauzele reale sunt altele):

- numărul de pensionari în raport cu numărul de lucrători;

Personal nu cred că numărul pensionarilor depăşeşte numărul lucrătorilor(nimeni nu poate verifica datele vehiculate de guvern), dar dacă vreau ca pensionarii să fie o problemă dă bine să creez lucrătorilor(reacţia nr.1) sentimentul că lor le merge prost pentru că trebuie “să care în spate un pensionar şi ceva” şi nu pentru că sunt jefuiţi de propriul guvern în folosul stăpânilor guvernelor.

- “diferenţe injuste” între pensiile “nesimţite” ale militarilorşi cele ale civililor(dar nu chiar a tuturor civillilor);

Cu alte cuvinte, pensiile civililor sunt mici pentru că au militarii pensii mari şi nu pentru că guvernele, fără excepţie, nu le asigură dreptul la pensie şi la trai decent. De aici(reacţia nr.2) aversiunea pensionarilor civili faţă de pensionarii militari, disensiunile între categoriile de pensionari.

-salariile bugetarilor(dar nu a tuturor bugetarilor).

Sărăcia în România se datorează numărului mare de bugetari ale căror salarii grevează bugetul. Aici nu intră ebii şi ebele din sistemul bugetar şi nici vorbă de agenţiile guvernamentale a căror scop existenţial, prin omisiune nedeclarat, este finanţarea campaniilor de tot felul, întreţinerea marilor averi şi a monopolului străin asupra a tot ce e lucrativ în România. De aici aversiunea lucrătorilor din sectorul privat faţă de bugetari, chiar dacă unii le sunt medici de familie sau profesori, sau ... rude.

Tensiunile sociale necesare există deci se poate acţiona.

Avem până acum problema şi reacţia!

Care sunt soluţiile? Cine este salvatorul?

Soluţiile:

-scăderea pensiilor şi pe cât se poate uniformizarea lor;

-scăderea salariilor bugetarilor;

-disponibilizarea(sună mai femeist decât concedierea) a zeci de mii de bugetari dar nua rudelor sau „fidelilor”.

Aceste “soluţii” ne sunt oferite de FMI sub forma de “recomandări” pe care guvernul le transformă în “asumări ale răspunderii”(Faţă de cine? Cine le cere socoteală? Că nouă sigur nu ne dau! Să nu spuneţi că parlamentului!) care devin LEGI.

Adică nişte umanoizi scriu nişte cuvinte pe o hârtie, numesc acea scriere LEGE şi alţi umanoizi, niciodată cei care au scris, dar semnificativ mai mulţi, trebuie să o respecte indiferent dacă le convine sau nu.

O întrebare firească se naşte! Care este scopul acestor “manevre” şi ce rol sau interes au băncile? Străine bineînţeles că româneşti nu mai există!

Scopul este imobiliar!

Pentru a argumenta afirmaţia este nevoie să rememorăm nişte fapte:

NOTA:Băncile româneşti au dispărut prin falimentare, absorbţie sau vânzare, operaţiuni desfăşurate fraudulos sub supravegherea FMI, BM, BERD, UE şi a guvernelor care s-au succedat din ’89 şi până în prezent.

-2007-2008 – băncile acordă  valuri de împrumuturi pentru nevoi personale, imobiliare, “credit doar cu buletinul, fără giranţi” etc., în special bugetarilor şi pensionarilor care la acel moment aveau venituri sigure. Cel puţin aşa credeau ei! Bugetarii şi pensionarii!

-01.01.2008 – Băsescu constată şi informează poporul că Fondul de pensii s-a prăbuşit! Bună zi de “conversat” cu poporul 1 ianuarie! Bineînţeles că nimeni nu s-a făcut vinovat de prăbuşirea fondului de pensii, poate doar militarii ale căror pensii se plătesc de la bugetul de stat! “Soluţia” pentru plata pensiilor “găsită” de băsesc – împrumut la FMI.

-2009 – Din America ne vine(după 50 de ani de aşteptare, pentru unii) criza. Se “prăbuşeşte”(cert cuiva îi plac prăbuşirile) sectorul imobiliar. Scade vertiginos valoarea apartamentelor(singura avere rămasă românului celelate fiind “privatizate” sau “retrocedate” prin celebrul restitutio in integrum). Băsescul are revelaţia că încă un împrumut la FMI ne va scoate din criză. Adică scăpăm de datorii făcând datorii!

-2010 – băsescii identifică problemele – riscul ca România să intre în imposibilitate de plată din cauza pensiilor “nesimţite” ale militarilor şi a salariilor bugetarilor.

Salvatorul FMI oferă soluţiile:CONCEDIERI, SCĂDEREA SALARIILOR, SCĂDEREA PENSIILOR, CREŞTEREA TVA(ADICĂ A PREŢURILOR) ŞI BINEÎNŢELES UN ALT ÎMPRUMUT.

Aşadar au scăzut veniturile bugetarilor şi pensionarilor adică a celor care au fost creditaţi cu precădere în perioada de lapte şi miere 2007-2008. Acum sunt şi ei ca România, în imposibilitate de plată. Băncile trebuie să-şi recupereze banii împrumutaţi(primiţi tot de la noi, vă amintiţi) şi sunt nevoite să execute silit debitorii.

După epuizare bunurilor mobile(credeti-mă, în mâna băncilor nu valorează mai nimic) ale debitorilor urmează executarea imobilelor. La licitaţii nu vine nimeni, că bani au numai băncile, preţul imobilului scade si aşa banca ţi-l ia pe nimic şi din proprietar devii chiriaş în casa ta. Da, pentru că în marinimia lui bancherul te va lăsa să-i plăteşti chirie până la moarte ca să nu ajungi ”homeless”.

Asta e!

Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului dar nu lăcomia lui.

Mahatma Gandhi

            Noi suportăm efectele măsurilor luate de guvern dar niciodată nu suntem întrebaţi.

N-am fost întrebaţi dacă vrem reformă, dacă vrem privatizare, dacă vrem în NATO, dacă vrem în UE, dacă suntem de acord cu tratatul de la Lisabona(constituţia UE-tratat semnat de băsesc că aşa a vrut el), dacă vrem trupe israeliene(Israel nu este membru NATO) pe teritoriul nostru, dacă vrem baze militare străine, dacă vrem scut antirachetă(de ce nu se instalează scuturile astea în Franţa, Germania, Anglia, Israel, etc.?- ca să nu devină ţinte?), dacă vrem să facem împrumuturi de la FMI(pentru susţinerea băncilor, care apoi ni-i împrumută cu dobândă-e vorba de zeci de miliarde de euro împrumutaţi de România pentru susţinerea sistemului bancar din ţară-sucursale ale băncilor străine pentru că nu mai există nici o bancă românească- bani pentru care plătim rate şi dobânzi. Astea sunt împrumuturile care duc România către imposibilitate de plată! Adică la datoria perpetuă(dobânda a ajuns mai mare decât împrumutul)).

Oare ar fi timpul să-i întrebăm noi pe ei! Pe toţi aceşti băsesci? Şi să dăm afară această otravă mondială numită FMI împreună cu ei?

Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi te vor declara nebun. După aceea vor încerca să te compromită. Într-un târziu vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea vei un om mare.

Mahatma Gandhi

            Mulţi  vor spune că am aiurat o “teorie a conspiraţiei” dar din nefericire nu este o teorie.

*băsesc,  -ească, băsesci,-idem, subst. s.m. şi f.=(umanoid alogen sau lichea autohtonă)  antiromân, care urăşte visceral românii, (atitudine)antiromânească, băsism=antiromânism patologic.

**(Mă gândesc cu groază la cât de rapid au sărit medicii israelieni în ajutorul(necerut) al medicilor de la maternitatea Giuleşti. De unde au ştiut? Cum de au ajuns aşa repede? Erau deja aici? Cum de primul lucru pe care l-au făcut a fost o conferinţă de presă în care îşi declarau solidaritatea cu poporul român şi ofereau medicilor români “a second opinion”?) Mă gândesc cu groază că trupe israeliene sunt pe teritoriul nostru(neştiute) încă din 2000. Mai este România ţara noastră?

***eb, ă, ebi, e, subst. s.m. şi f. = fiu/fiică(şi toate celelate feluri de rudenie) de băsesc/ească, cu calităţile părinţilor şi de regulă incult/ă, îngâmfat/ă, arogant/ă şi mai ales rău/rea.