Balada cârcotaşului spăşit

(după George Topârceanu)

Trec anii, trec lunile-n goană,
Se duc săptămânile-n zbor
Şi zilnic aud de-o cucoană
Luată de presă-n vizor.
Eu nu ştiu fotoliul spre care
Tânjeşte această duduie,
Ce demon o pune-n mişcare,
Când suie, şi suie, şi suie...

Degeaba-mi dau roată nămeţii
Prin părul rămas pe la tâmplă
Iar timpul îmi ară pomeţii,
Căci tot nu pricep ce se-ntâmplă.
Teleportat de-aş fi de pe Marte
Sau, poate, căzut de pe Lună,
Aş vrea adevărul, în parte
Măcar, să îl ştiu despre jună.
Las noaptea veioza să ardă
Şi-n albul tavan privesc fix:
"Duduia e, deci, cumulardă,
Când altele-n viaţă dau chix!
De Mama Natură, în plus,
O fi, la masardă, dotată
Această fătucă? Exclus!
Sau, poate, o fi, dar n-arată.
Cu-aşa un parcurs eclatant,
Mai rar se-ntâlneşte-o blondină,
De n-are un şef şi galant,
Şi gata, oricând, s-o susţină.
Când Şefu-a primit Cotrocenii
Plocon, plecând de pe Splai,
Avea în cohorta de... genii
Şi-o divă cu părul bălai.
Era în pericol turismul,
Adus de neghiobi pe chituci?
Pornit-a atunci altruismul
Să fiarbă în şef, cu bulbuci,
Şi-un gând i-a venit, ca o briză
(Doar are din astea o droaie),
Că bună-i să scoată din criză
Turismul doar juna bălaie."
Străpuns de privire-i tavanul,
Deasupra-mi, în micul iatac,
Dar gânduri îmi vin, cu toptanul,
Şi când mă retrag în cerdac:
"Urmare-a iubirii eterne
Ce-o poartă culorii oranj,
A fost în vreo şase guverne,
Dar ăsta nu-i mare deranj,
Pe mine mă arde la rânză
Şi dă peste buză paharul
Că, pentru o veştedă frunză,
A dat euroii cu carul.
Probabil că frunza-şi ia seva
Din mărul sub care Adam
Sedus se lăsase de Eva,
Strămoaşa acestei madam.
Aruncă duduia bănetul,
Precum, din nacelă, nisip,
Aşa-i când, la bază, bugetul
Nu are, monşer, un prinţip."

Mânat de această năloagă
De gânduri parşive, zic: "Hai!",
Aveam într-o carte, zăloagă,
Un ultim bilet de tramvai
Şi-am mers la un văr, la Romană,
Să scap de idei, orice-ar fi,
Dar totul a fost de pomană,
C-a fost, cu Săndel, şi mai şi.
Cu nervii era-n piuneze,
De-o vreme destulă, băiatul,
De când l-a împins să voteze
Cu ăştia de-acum necuratul,
Căci capu-mi făcu călindar
Cu tot ce-a făcut ministresa,
Ce post mai primi-va în dar
Şi cât de-nrăită e presa...
Probabil că sunt vreun efeb
Gândea, negreşit, atunci, vărul,
Dar nu m-am sfiit să-l întreb
Şi-n faţă să-i spun adevărul:
"În şcoală, a dat ea cu mopul,
Cu cratiţa, ochi, de sarmale,
Prin parcuri a mers, doar cu scopul
Să cumpere votul matale?
În dânsa avu aia mică
A şefului ei un model
Şi-n Ritzi, o altă amică,
Atunci când plecă la Bruxelles?
Maestră s-a dat în andrele,
Pe sticlă, la nu ştiu ce post?
Te rog doar atât, nea Săndele,
Să nu mă mai iei chiar de prost!
Mă ştii că-s cătană bătrână,
Dar sunt sictirit, că-n Ghenar,
Primi-voi, la Poştă, în mână,
Din pensie doar un pătrar,
Degeaba-i înalţi osanale,
Iar asta, bre vere, nu-i zvoană,
Căci banii, ai mei şi-ai matale,
Îi toacă această cucoană".

E, totuşi, băiat de ispravă
Acest verişor gradul doi,
C-a pus, lângă bere, pe-o tavă,
Vreo şase cârnaţi de Pleşcoi.
Mirosul dând iama-n papile
Şi-n tavă privind eu cu jind,
Uitai că, acum două zile,
Din ţară voiam s-o întind.
Bag seama c-a fost doar o toană
În capul meu sur de zevzec.
Să las cârnăciorii, cucoană,
Şi-aiurea, din ţară, să plec?

Colonel (r.) Ilie Bâtcă

P.S.
Aş fi vrut să semnez această parodie cu "Văru lu Săndel", semnalând modesta mea contribuţie, ca şi până acum, prin sintagma "Pentru conformitate, colonel (r.) Ilie Bâtcă", dar m-am răzgândit. Sunt destui Săndei în ţara asta, iar veri de-ai lor şi mai mulţi care, la un moment dat, îşi pot aroga paternitatea asupra acestor versuri. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, cu parodia "Scrisoarea III" după Mihai Eminescu, pe care am întâlnit-o pe tot felul de bloguri, purtând tot felul de semnături, în special ale unor dudui care, conştiente fiind că nu le poate făta mintea nici măcar două versuri, şi-au arogat, totuşi, "maternitatea" asupra parodiei. Dacă le iei la bani mărunţi pe aceste fătuci (vorba lui Cristoiu), ai să constaţi că, în afară de "Căţeluş cu părul creţ", nu pot duce până la capăt o poezie. Şi asta, doar cu sprijinul mămicuţelor lor care nu le-au învăţat, încă de mici, că nu e bine să furi...
AUTORUL

Invitatie

INVITATIE

Va invitam sa participati la conferinta de presa ce va avea loc in data de 22 octombrie 2010, ora 10:30,  la restaurantul "LA GIL", situat in B-dul AEROGARII; Nr.21; Sector 1; BUCURESTI 

                    Puncte reper: - capatul tramvaiului 5; - statie autobuz 301, in fata parcarii restaurantului si motelului "LA GIL";

                                            - restaurantul este o cladire cu 2 etaje, iar langa el, se afla motelul "LA GIL"

Tema conferintei : 25 octombrie, Ziua Armatei/Ziua apararii drepturilor militarilor

Conferinta va fi sustinuta de:

        - Col.(rz.) Mircea DOGARU    - presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

        - Col.(rz.) Valeriu PRICINA     - vicepresedinte si purtator de cuvant al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in                                                                                 Rezerva si in Retragere;

       - Col.(rz.) Constantin MONAC - secretar general al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

       - Lt.col.(rz.) Dumitru RINCIOG - coordonator secretariat tehnic si responsabil bloguri in cadrul Sindicatului Cadrelor Militare                                                                     Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

       - Col.(rz.) Marian TUDOR        - coordonatorul unic al tuturor manifestantilor din cadrul Sindicatului Cadrelor Militare                                                                                     Disponibilizate in Rezerva si in Retragere;

Va rugam confirmati participarea dumneavoastra sau a reprezentantului dumneavoastra la dl. Lt.col.(rz.) prof. Lucian GHITA, tel: 0742828208/ 0726041088; e-mail: ghitalucian2000@yahoo.com pana marti, 19 octombrie 2010,orele 14:00.

Birou de presa

Cu deosebita consideratie,

Lucian Ghita

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate

Mobil: 0742828208/0726041088

e-mail: ghitalucian2000@yahoo.com

Brandul decaderii militare

                             

Personajul este arhicunoscut în spaţiul interlop al decăderii naţionale. Nu a scăpat niciunul din apelurile de seară ale degringoladei şi  alienării postdecembriste.  Fără nici cea mai  neînsemnată  urmă de jenă,  a obţinut tot ceea ce putea obţine un derbedeu uns cu toate alifiile  înstrăinării  şi imposturii umane: titluri şi subtitluri, paratitluri şi supratitluri, de toate felurile şi de toate culorile, în toate limbile şi sublimbile pământului; grade didactice, grade militare, grade  universitare,  grade atmosferice, troposferice şi alergice, grade să fie că, deh, nu se ştie ce vremuri vin şi s-ar putea să-i prindă bine...  Spre a fi în rând cu altitudinile din carton ale travestirii militare, marele cartierist şi-a băgat în CV un doctorat care să dea bine în justiţie, când şerpii  plâng de inaniţie...  Şi-a luat doctoratul cu teza „Repere şi dimensiuni juridice ale gestionării conservelor nedeformate erotic în condiţii de companie”. Şi, la puţin timp, că deh, e la modă, devine conducător de doctorat.  În prezent, se pregăteşte pentru a fi admis în  Academia Română,  trudind laborios la elaborarea discursului de admitere intitulat  „Rezistenţa şi efectele  lenjeriei de război asupra stării de pace în condiţii de criză”.

              Pregătirea de bază  este dovedită prin obţinerea strălucită a licenţei gimnaziale în meseria de ospătar al elitelor în ascensiune... a servit umil la mesele de  taină unde se cloceau treburile subterane al ţării;  a ascultat de toţi şi de oricine, dar i-a trădat pe rând pe fiecare, potrivi intereselor din care  îşi hrănea, într-o foame cronică, fără niciun  fel de scrupule,  ascensiunea;  a lins orice urmă ducea spre impostura-i supremă, a pupat mâinile celor care se făceau că nu îi observă limitele mentale, a gratulat până la saturaţie licuriciul stăpânului de jure şi, clandestin,  pe cel al stăpânului de facto...

        Fizionomia îl denotă ca pe un brav, dar stilat la greu, şmecher de cartier: faţă de valutist mardeiat  fără milă în gangurile din Rahova;  ruletist cu pretenţii de Premiul Nobel; privirea prinsă continuu în tavan, de parcă ar trage să moară; sprâncenele, genele şi pilozităţile nazale trase în fixativ de unică folosinţă;  fruntea neîncetat încruntată, de  parcă sub ea s-ar afla  rezolvarrea marilor probleme ale umanităţii. Omul, un incult notoriu, încearcă să-şi ascundă crasa lipsă de cultură sub gravitatea apăsată a puţinelor cuvinte pe care le stăpâneşte în absenţa consilierului pentru limba vorbită.

        Vorbeşte de parcă, sub atenta supraveghere  a unei forţe multinaţionale, ar repeta sârguincios  pentru trecerea examenelor  de stilistică redundantă la cursurile superioare de logobedie aplicată. Chiar şi aşa, vorbind, lasă impresia că se află în faţa unui prompter căruia, la fiecare patru-cinci cuvinte, îi cade tensiunea..., timp în care se pierde, lăsându-şi ochii să facă de mai multe ori, dus-întors, drumul pe lumea cealaltă. Din când în când îşi aminteşte că a luat bac-ul, şi reia conjugarea verbelor auxiliare la ... acuzativ.

     Se încadrează  perfect în adagiul axiomatic, cu geneză predecembristă,  „fie omul cât de prost, mintea-i vine după post”

       A declarat că a plecat din PSD să nu aducă crima organizată în Guvern, dar, fiindcă asta i-a fost voia,  a adus în MApN crima neorganizată... A fost  „naşul”, mă rog şeful, mafiei personale  a primului psd-ist al Cetăţii,  în anii 2001-2004; în prezent,  este membru cu ranguri şi  drepturi depline al  adunăturii de  mafioţi conduse  de către descreieratul din capul statului.  

Acum,  impostorul, vorbeşte de salvarea României căreia îi dedică glorioasa şi neostenita sa existenţă. Ce rău ai ajuns, buna mea Ţară!

                                                                                        Costinel Petrache ... 5 octombrie 2010

                   

Testament

(după Tudor Arghezi)

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
decât o casă, fiule, o-mparte
cu fraţii tăi, aşa cum socotiţi,
căci altă casă n-o să mai primiţi!
La anii mei (destui!), eu nu am ştire
ca-n "epoca de tristă amintire",
hulită ieri, dar astăzi regretată,
să-şi fi făcut atâtea griji un tată
că, după ce va trece-n nefiinţă,
copiii n-or să aibă locuinţă.
Tu, vezi de pune banul peste ban,
balconul să-l închizi cu termopan,
să-l faci o locuinţă potrivită
pentru Getuţa, dacă se mărită,
Gigel, cu-ai lui copii, câţi or să fie,
să locuiască în bucătărie,
sufrageria, de-i compartimentată,
s-o foloseşti tu cu Mioara, tată,
iar dormitorul, de-l închiriaţi,
aveţi şi nişte bani asiguraţi.
Ca să pot, azi, acest apartament
să vi-l asigur printr-un testament,
am fost cu stăpânirea în prigoană
şi-am mers din garnizoană-n garnizoană,
am locuit în câte-o chichineaţă
şi ceaiul mi-am făcut la o zăgneaţă,
sudoarea muncii zecilor de ani
am pus-o-n casa asta, nu în bani,
gândind că voi avea, la bătrâneţe,
un loc în care să îmi daţi bineţe,
când veţi veni la mine, oarecând,
în jur nepoţii să îi văd râzând
şi să dau huţa-huţa pe genunchi
vlăstarele din prea bătrânu-mi trunchi.
Nu crede în programul "Prima casă",
că asta-i, tată, vorbă mincinoasă
cu care vor, desigur, guvernanţii
să îşi atragă, cât mai mulţi, votanţii
şi nici în Nuţi Udrea să nu rişti
să te încrezi, că nu-s specialişti,
nu zece, dar niciunul pe la sate,
nici de le-ar face dânsa chiar palate!
Durerea strânsă, surdă şi amară,
au pus-o-n geamantan, plecând din ţară,
s-ajungă "căpşunari" prin Danemarca,
văzând c-aicea se scufundă barca.
Să revenim, eu zic, la testament,
la bancă ţi-am trecut, prin virament,
în contul tău deschis acum doi ani,
la sfatul mamei tale, nişte bani,
e suma ce a fost agonisită
din pensia aceasta nesimţită
pe care Boc şi doamna cea bălaie
se dau de ceasul morţii să mi-o taie.
Cu banii ăştia ştii tu ce-o să faci,
sunt bani pentru colivă şi colaci
şi, s-ar putea, din ei să-ţi mai rămâie
şi pentru două boabe de tămâie.
Cu astea, eu închei acest legat
pe care, astăzi, iată, l-am semnat...

Tatăl risipitor

Pentru conformitate,
Colonel (r.) Ilie Bâtcă

Bancile, basescii, bugetarii, pensionarii si militarii - Prof. univ. Tanase Susanu

 “Dacă ştii cum şi cu ce să manipulezi atenţia cetăţeanului şi pui în stânga lui un spectacol de circ, nu o să observe portavionul din dreapta lui”. 

Exdirector CIA

Băncile, băsescii*, bugetarii, pensionarii şi militarii

Lumea este condusă după pricipiul “PROBLEMĂ – REACŢIE – SOLUŢIE”. Creez o problemă la care primesc o reacţie aşteptată apoi vin cu soluţia! Ideal în chip de salvator**!

Am crezut că noi, militarii vom fi învăţat ceva în perioada decembrie 1989-ianuarie 1990 despre diversiune, manipulare, ipocrizie. Oare am învăţat?

Decembrie 1989 – “Armata e cu noi!” A durat până “şi-au văzut sacii în căruţă”!

-1990 - România avea peste 3 miliarde de USD excedent valutar, de primit încă pe atât şi nici o datorie;

            -România a intrat în furia privatizării cu orice preţ. Primul ministru de atunci, Petre(Neulander)Roman a înapoiat românilor “părţile sociale”(acţiunile) pe care fiecare le avea la întreprinderile de stat, mai exact ni le-a cumpărat(cu bani de la bugetul statului, adică tot cu banii noştri) cu cât a vrut “muşchiul domniei sale” de “dizident” şcolit la Sorbona(Legea 15/1990 prin care proprietatea comună a fost trecută în proprietatea statului-„lege”.). A urmat privatizarea pe un dolar către alogeni “aleşi”(chipurile investitori) şi ceva lichele autohtone.

NOTĂ: Ceauşescu nu a minţit când a spus că “poporul este proprietarul mijloacelor de producţie”. Chiar am fost! Proprietari! Dar şi proşti!

– România a intrat în stare de urgenţă! Nu e de râs! De atunci ţara noastră e condusă prin “ordonanţe de urgenţă”.  Distrugerea, furtul, abuzul, falimentarea ar fi mers mult mai greu dacă s-ar fi aşteptat apariţia legilor organice(cele votate de parlament) chiar dacă parlamentul era “emanat” din băsescii care-au puit pe pământ românesc.

 Asta e “teoria conspiraţiei”! Da?

Ştiţi vreun guvern, din 1989 şi până acum, care să fi depus bilanţul guvernării? Ştiţi vreun primar care să fi depus bilanţul mandatului? Bănuiesc că e foarte simplu să conduci dacă nu trebuie să dai socoteală celor pe care-i conduci!

Să inventariem împreună câteva evenimente din evoluţia structurilor militare româneşti(ce urmează s-a întâmplat în toate structurile militare, fără excepţie, identic):

-1993  - a apărut o subită nevoie de personal(unităţile nu-şi schimbaseră misiunile, dotarea, efortul). Solutia? Încadrare directă din surse externe(fără pregătire militară specifică). Continuă şi în prezent. Efectul? Transformarea unităţilor în asociaţii familiale, înrădăcinarea corupţiei, promovări “emoţionale” sau interesate funcţie de nevoile “instituţiei”!

- statele de organizare au fost modificate cam din 6 în 6 luni. De atunci şi până în prezent. Efect? Confuzie, ineficienţă, instabilitate, haos!

- de prin 2000 a început pensionarea în masă a militarilor din toate structurile. Şi a civililor!

Dar mă voi referi doar la militari .

Au apărut legi peste legi care reglementau pensionarea! Încet, încet militarii de profesie au fost înlocuiţi cu civili în uniformă. Circula ideea, bineînţeles neoficial, că sunt înlocuiţi cei cu educaţie comunistă! Când a mai fost o epurare de aşa proporţii în armată? 1947, 1948, 1949..... Cine ne conducea atunci? Ana Pauker, Walter Neulander(Roman- tatăl lui Petre Roman), Ghizela Vass(bunica lui Bogdan Olteanu şi a Adreei Vass-consiliera băsescului suprem), Brunach Tescovici(Teohari Georgescu), Boris Grumberg(Alexandru Nikolschi - socrul lui Theodor Brateş , crainicul TV care ne anunţa pe  unde mai atacă “teroriştii” pe timpul marii diversiuni din decembrie 1989) şi mulţi alţi „români” Cine ne conduc acum? Fii şi nepoţii împreună cu lichelele autohtone, aceşti ebi*** ai vremurilor noastre?

 Motivul real al pensionărilor în masă a militarilor a fost nu educaţia comunistă a armatei române, nu reforma armatei(se vorbea de standarde NATO-probabil cu armament si tehnică second hand) ci educaţia naţionalistă, conformă Doctrinei militare de apărare după care a funcţionat armata. Cu naţionalişti nu poţi ataca Afganistanul pentru că te interesează câmpurile de maci(opiul), nici Irakul(care ne datora 3 miliarde de dolari-datorie iertată de SUA!?!) pentru petrol, nici Sudanul pentru vrei să nu mai aibă China petrol(75% din petrolul folosit de China provine din Sudan) şi cine mai ştie pe unde “poporul a cerut, fără a fi consultat, instaurarea democraţiei cu tancul”.

Veţi întreba care este problema? Mai exact falsa problemă este imposibilitatea de plată a României datorată următoarelor cauze(cauzele reale sunt altele):

- numărul de pensionari în raport cu numărul de lucrători;

Personal nu cred că numărul pensionarilor depăşeşte numărul lucrătorilor(nimeni nu poate verifica datele vehiculate de guvern), dar dacă vreau ca pensionarii să fie o problemă dă bine să creez lucrătorilor(reacţia nr.1) sentimentul că lor le merge prost pentru că trebuie “să care în spate un pensionar şi ceva” şi nu pentru că sunt jefuiţi de propriul guvern în folosul stăpânilor guvernelor.

- “diferenţe injuste” între pensiile “nesimţite” ale militarilorşi cele ale civililor(dar nu chiar a tuturor civillilor);

Cu alte cuvinte, pensiile civililor sunt mici pentru că au militarii pensii mari şi nu pentru că guvernele, fără excepţie, nu le asigură dreptul la pensie şi la trai decent. De aici(reacţia nr.2) aversiunea pensionarilor civili faţă de pensionarii militari, disensiunile între categoriile de pensionari.

-salariile bugetarilor(dar nu a tuturor bugetarilor).

Sărăcia în România se datorează numărului mare de bugetari ale căror salarii grevează bugetul. Aici nu intră ebii şi ebele din sistemul bugetar şi nici vorbă de agenţiile guvernamentale a căror scop existenţial, prin omisiune nedeclarat, este finanţarea campaniilor de tot felul, întreţinerea marilor averi şi a monopolului străin asupra a tot ce e lucrativ în România. De aici aversiunea lucrătorilor din sectorul privat faţă de bugetari, chiar dacă unii le sunt medici de familie sau profesori, sau ... rude.

Tensiunile sociale necesare există deci se poate acţiona.

Avem până acum problema şi reacţia!

Care sunt soluţiile? Cine este salvatorul?

Soluţiile:

-scăderea pensiilor şi pe cât se poate uniformizarea lor;

-scăderea salariilor bugetarilor;

-disponibilizarea(sună mai femeist decât concedierea) a zeci de mii de bugetari dar nua rudelor sau „fidelilor”.

Aceste “soluţii” ne sunt oferite de FMI sub forma de “recomandări” pe care guvernul le transformă în “asumări ale răspunderii”(Faţă de cine? Cine le cere socoteală? Că nouă sigur nu ne dau! Să nu spuneţi că parlamentului!) care devin LEGI.

Adică nişte umanoizi scriu nişte cuvinte pe o hârtie, numesc acea scriere LEGE şi alţi umanoizi, niciodată cei care au scris, dar semnificativ mai mulţi, trebuie să o respecte indiferent dacă le convine sau nu.

O întrebare firească se naşte! Care este scopul acestor “manevre” şi ce rol sau interes au băncile? Străine bineînţeles că româneşti nu mai există!

Scopul este imobiliar!

Pentru a argumenta afirmaţia este nevoie să rememorăm nişte fapte:

NOTA:Băncile româneşti au dispărut prin falimentare, absorbţie sau vânzare, operaţiuni desfăşurate fraudulos sub supravegherea FMI, BM, BERD, UE şi a guvernelor care s-au succedat din ’89 şi până în prezent.

-2007-2008 – băncile acordă  valuri de împrumuturi pentru nevoi personale, imobiliare, “credit doar cu buletinul, fără giranţi” etc., în special bugetarilor şi pensionarilor care la acel moment aveau venituri sigure. Cel puţin aşa credeau ei! Bugetarii şi pensionarii!

-01.01.2008 – Băsescu constată şi informează poporul că Fondul de pensii s-a prăbuşit! Bună zi de “conversat” cu poporul 1 ianuarie! Bineînţeles că nimeni nu s-a făcut vinovat de prăbuşirea fondului de pensii, poate doar militarii ale căror pensii se plătesc de la bugetul de stat! “Soluţia” pentru plata pensiilor “găsită” de băsesc – împrumut la FMI.

-2009 – Din America ne vine(după 50 de ani de aşteptare, pentru unii) criza. Se “prăbuşeşte”(cert cuiva îi plac prăbuşirile) sectorul imobiliar. Scade vertiginos valoarea apartamentelor(singura avere rămasă românului celelate fiind “privatizate” sau “retrocedate” prin celebrul restitutio in integrum). Băsescul are revelaţia că încă un împrumut la FMI ne va scoate din criză. Adică scăpăm de datorii făcând datorii!

-2010 – băsescii identifică problemele – riscul ca România să intre în imposibilitate de plată din cauza pensiilor “nesimţite” ale militarilor şi a salariilor bugetarilor.

Salvatorul FMI oferă soluţiile:CONCEDIERI, SCĂDEREA SALARIILOR, SCĂDEREA PENSIILOR, CREŞTEREA TVA(ADICĂ A PREŢURILOR) ŞI BINEÎNŢELES UN ALT ÎMPRUMUT.

Aşadar au scăzut veniturile bugetarilor şi pensionarilor adică a celor care au fost creditaţi cu precădere în perioada de lapte şi miere 2007-2008. Acum sunt şi ei ca România, în imposibilitate de plată. Băncile trebuie să-şi recupereze banii împrumutaţi(primiţi tot de la noi, vă amintiţi) şi sunt nevoite să execute silit debitorii.

După epuizare bunurilor mobile(credeti-mă, în mâna băncilor nu valorează mai nimic) ale debitorilor urmează executarea imobilelor. La licitaţii nu vine nimeni, că bani au numai băncile, preţul imobilului scade si aşa banca ţi-l ia pe nimic şi din proprietar devii chiriaş în casa ta. Da, pentru că în marinimia lui bancherul te va lăsa să-i plăteşti chirie până la moarte ca să nu ajungi ”homeless”.

Asta e!

Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului dar nu lăcomia lui.

Mahatma Gandhi

            Noi suportăm efectele măsurilor luate de guvern dar niciodată nu suntem întrebaţi.

N-am fost întrebaţi dacă vrem reformă, dacă vrem privatizare, dacă vrem în NATO, dacă vrem în UE, dacă suntem de acord cu tratatul de la Lisabona(constituţia UE-tratat semnat de băsesc că aşa a vrut el), dacă vrem trupe israeliene(Israel nu este membru NATO) pe teritoriul nostru, dacă vrem baze militare străine, dacă vrem scut antirachetă(de ce nu se instalează scuturile astea în Franţa, Germania, Anglia, Israel, etc.?- ca să nu devină ţinte?), dacă vrem să facem împrumuturi de la FMI(pentru susţinerea băncilor, care apoi ni-i împrumută cu dobândă-e vorba de zeci de miliarde de euro împrumutaţi de România pentru susţinerea sistemului bancar din ţară-sucursale ale băncilor străine pentru că nu mai există nici o bancă românească- bani pentru care plătim rate şi dobânzi. Astea sunt împrumuturile care duc România către imposibilitate de plată! Adică la datoria perpetuă(dobânda a ajuns mai mare decât împrumutul)).

Oare ar fi timpul să-i întrebăm noi pe ei! Pe toţi aceşti băsesci? Şi să dăm afară această otravă mondială numită FMI împreună cu ei?

Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi te vor declara nebun. După aceea vor încerca să te compromită. Într-un târziu vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea vei un om mare.

Mahatma Gandhi

            Mulţi  vor spune că am aiurat o “teorie a conspiraţiei” dar din nefericire nu este o teorie.

*băsesc,  -ească, băsesci,-idem, subst. s.m. şi f.=(umanoid alogen sau lichea autohtonă)  antiromân, care urăşte visceral românii, (atitudine)antiromânească, băsism=antiromânism patologic.

**(Mă gândesc cu groază la cât de rapid au sărit medicii israelieni în ajutorul(necerut) al medicilor de la maternitatea Giuleşti. De unde au ştiut? Cum de au ajuns aşa repede? Erau deja aici? Cum de primul lucru pe care l-au făcut a fost o conferinţă de presă în care îşi declarau solidaritatea cu poporul român şi ofereau medicilor români “a second opinion”?) Mă gândesc cu groază că trupe israeliene sunt pe teritoriul nostru(neştiute) încă din 2000. Mai este România ţara noastră?

***eb, ă, ebi, e, subst. s.m. şi f. = fiu/fiică(şi toate celelate feluri de rudenie) de băsesc/ească, cu calităţile părinţilor şi de regulă incult/ă, îngâmfat/ă, arogant/ă şi mai ales rău/rea.