Ce publica pe site-ul sau oficial Ministerul Apararii Nationale

Război în sindicatul militarilor. Acuzaţii de furt

Scris de : Marin Neacşu

O scrisoare a unui general român în rezervă, Generalul Ioan Zăpor a împărţit lumea sindicală militară în mai multe grupuri.
Unii citesc, se crucesc şi aşteaptă sperând că valurile vor fi mici şi nu se vor îneca .
Unii citesc, se crucesc şi aşteaptă şi ei un răspuns de la cei ce ar trebui să îi informeze oficial cu privire la datele conţinute în scrisoarea domnului general.
Unii citesc şi nu se crucesc, pentru că bănuiesc de mult că ceva nu e în regulă, dar aşteaptă şi ei să se ridice şi cei ce până acuma nu ştiau despre ce e vorba.
Unii citesc şi se crucesc sperând că totuşi nu e nimic adevărat, totul e un bluff, o păcălaeală şi nu şi-au încredinţat banii şi speranţele unor oameni care nu le meritau încrederea.
Cert este că pe blogurile membrilor sindicatului unde au apărut informaţiile, dezbaterile sunt în toi, se dau pumni, se dă la ficat, iar în timpul ăsta, cei care ar trebui să pună capăt discuţiilor prin publicarea unui raport financiar executat de o comisie de specialişti din cadrul sindicatului şi când spun asta mă refer atât la conducerea sindicatului, cât şi membrii comisiei de control, tac chitic, şi se fac că nu văd şi nu îi interesează discuţiile. Domnul Dogaru Mircea preşedintele sindicatului a dat un răspuns vag, într-un comunicat intern, învinuind pe nu ştiu cine că încearcă să destabilizeze mişcarea sindicală militară şi că toate învinuirile care apar aiurea prin presă sau bloguri sunt comandate de duşmanii sindicaliştilor.
Cert este însă că acest control financiar a avut loc, tot în urma unui alt control efectuat în toamnă, când sindicaliştii au fost nemulţumiţi de ceea ce li s-a prezentat şi au cerut un alt control. De atunci şi până un prezent, din structurile superioare ale sindicatului şi-au dat demisia mai multe cadre militare în rezervă, printre care consilierul juridic al SCMD şi alţi preşedinţi de filială, cei mai mulţi dintre ei, nemulţumiţi de modul în care este condus şi gestionat sindicatul. Problemele sunt totuşi mai grave decât par, învinuirile aduse de domnul general Zăpor fiind deosebit de grave, unele cu tentă penală şi nu mai lipseşte decât o cerere de acţionare în instanţă pentru ca totul să explodeze.
La oră la care scriu acest material, conducerea sindicatului, deşi rugată insistent să prezinte raportul comisiei de control, nu a facut acest lucru, tratându-şi sindicaliştii cu indiferentă. Dacă Legea 53 nu ar fi protejat sindicatul de controlul Curţii de Conturi, poate aceasta ar fi făcut lumina. Cert este că ceva e putred în Danemarca şi până la urmă cineva va trebui să explice militarilor ce s-a întâmplat cu câteva miliarde de lei care se pare că au cam dispărut din visteria Sindicatului pe articole care nu au tangenţă cu activităţile sindicale sau cheltuieli care s-au făcut discreţionar, fără bază legală, fără o documentaţie şi discuţie prealabilă în cadrul conducerii sindicatului. Păcat de acest sindicat care la un moment dat părea singurul neatins de otrava lăcomiei liderilor. Se pare că totuşi în România nu poţi să desfaci borcanul cu miere fără să te lingi pe degete. Ce va urma ? Cum se va termină povestea? Greu de prevăzut, filialele sunt prea ocupate cu problema pensiilor, ca să mai reacţioneze la semnale de alarmă din interior si prin prisma acestui lucru, se pare că lucrurile vor trena până la uitare.

 

 

Mehedinţi-Blog online

SCMD, in pragul unui scandal urias! Un General acuza, intreaba, propune! Presedintele SCMD Dogaru, da COMUNICATE aiuritoare!

Stimati camarazi !
Au trecut aproape doua luni de cand am avut indrazneala sa va tulbur linistea cu o informatie, potrivit careia la varful organizatiei noastre sindicale (a se citi Comitetul Director) se produc lucruri necurate in legatura cu cheltuirea bugetului. Imediat dupa e-mailul meu, de la vremea respectiva, liderul maxim a simtit nevoia sa ia atitudine in stilu-i caracteristic si contactand telefonic pe majoritatea liderilor locali a infierat cu manie proletara elementele destabilizatoare, cozile de topor si agenturili straine infiltrate in structurile sindicale, indemnand la vigilenta si la unitate in jurul conducatorului iubit.
Mesajul acestui guru a prins la majoritatea liderilor locali, dovada fiind pasivitatea multora dintre acestia si reactia unora, ce-i drept, putini la numar, care au simtit nevoia sa-mi dea ceva sfaturi precum ca nu ar fi indicii de frauda, ca prezumtia de nevinovatie trebuie sa prevaleze, ca situatia este sub control si ca nu ar fi motive de ingrijorare.
Pledoaria acestora din urma mi-a provocat ceva disconfort dar m-am bucurat ca, nefiindu-le prin preajma, am scapat fara sa fiu urecheat pentru indrazneala de a fi deconspirat asemenea aspecte. Pentru mine a ramas totusi o enigma: sa fi adulmecat oare si ei osul? Cei putini la numar, de data asta ii exclud din preocuparile mele si ma voi adresa celor de buna credinta care realmente sunt preocupati de soarta si buna functionare a sindicatului.
Dupa cum probabil stiti, pe fondul zvonurilor in circulatie, la vremea respective, la presiunea unor membri ai Comitetului Director si a unor lideri din teritoriu, liderul maxim al sindicatului a acceptat initierea si derularea unui audit intern, audit care, sub presiune si in conditii de ostilizare generala din partea unor membri ai Comitetului Director, a trebuit sa faca serioase eforturi si sa sape adinc pentru scoaterea adevarului la lumina.
Vremea a trecut si apele s-au limpezit, asa incat azi situatia financiara a organizatiei sindicale este bine cunoscuta la centru si mai putin la noi, in teritoriu, fiindca un civil (nu are nici o legatura cu institutia militara decit prin portul temporar de uniforma), instalat prin propria-i vointa in fruntea organizatiei, nu este dispus sa faca public raportul comisiei de cenzori, desi a promis acest lucru la constituirea echipei si declansarea operatiunilor de auditare (a se vedea comunicatul SCMD din 6 ian.2011).
Motivul principal pentru care se opune difuzarii acestui document este, probabil, amploarea dezastrului (jafului) produs in vistieria sindicatului, de care se pare ca nu este strain nici el si nici aplaudacii de-a stanga si dreapta sa. Le este foarte greu sa iasa in public cu minariile si nenorocirile financiare produse bugetului organizatiei pe parcursul a un an si ceva. Probabil ca acum gandesc la o strategie de masluire a concluziilor din raport, cu care sa iasa in public si sa ne anestezieze inca o data.
Asadar, acest civil (militar doar prin asociere cu uniforma militara), de un maxim tupeu si o inimaginabila obraznicie atenteaza frontal la inteligenta si buna noastra credinta. Nu stiu ce simtiti dumneavoastra, dar eu, personal, ca simplu membru de sindicat, ma simt discreditat,umilit si injosit cu un astfel de individ in fruntea organizatiei, care depasindu-si atributiile si limitele bunului simt ne sfideaza si ne trateaza ca pe niste pubertini intarziati.
Am ajuns intr-un regretabil impas, daca din marea masa de rezervisti, oameni de mare valoare si caracter, care chiar au facut ceva pentru armata si care chiar au condus ceva la viata lor, nu gasim niste lideri autentici si ne lasam condusi de astfel de indivizi si aplaudaci, aflati in paralel cu ceea ce inseamna organizarea si conducerea, care realmente nu au comandat la viata lor decat mici si bere pe la carciumi si care, acum, stapaniti de un total amatorism, se fac ca ne conduc, ne mint si hotarasc discretionar in numele a zeci de mii de oameni, adevarati militari.
Cred ca a sosit timpul sa punem capat la astfel de apucaturi si sa dam dea azvarlita cu cei ce le practica. Organizatia noastra nu traieste, nu se hraneste si nu este puternica datorita vocalizelor practicate de liderii centrali in fata camerelor de luat vederi pe la diverse posturi TV.
In speranta ca o sa va sensibilizez, catusi de putin, in legatura cu cele mai sus afirmate, dar mai ales in legatura cu determinarea dumneavoastra pentru reforma (termen la moda) si schimbare in organizatia noastra, am sa va prezint, in avanpremiera, cateva aspecte rezultate din raportul de audit, ca sa nu fiti socat la primirea versiunii oficiale (daca o veti primi vreodata), si daca o veti primi, va sa fie cea a comisiei de audit si nu a trezorierului( contabilului, auditorului si inginerului financiar) al SCMD.
Am mari rezerve ca veti beneficia de varianta ORIGINALA a raportului de audit. Cel mai probabil veti primi raportul intermediar al comisiei sau in cel mai fericit caz, o varianta scurta, parafrazata, a raportului final, in care vor fi evidentiate si cateva gainarii marunte, produse ca urmare a nepriceperii sau stingaciilor, specifice oricarui inceput de drum, vor zice ei, apartinand cu siguranta unui contabil care, pe deasupra, nici nu era specializat pe domeniul respectiv.
In situatia in care, Comitetul Director are o alta versiune, chiar si numai, in legatura cu elementele de mai jos, il somez sa o prezinte public (pe site-ul filialelor) in maxim 24 de ore. Alta varianta insemnand, de fapt, raportul original si integral al comisiei de audit. In caz contrar, inteleg ca elementele prezentate in cele ce urmeaz, sunt veridice, ca liderul maxim si aplaudacii din juru-I isi asuma raspunderea pentru ele, motiv pentru care pot fi, oricand, actionati in justitie pentru recuperarea prejudiciului si sanctionarea vinovatilor.
Asadar, daca veti primi varianta reala a raportului de audit veti constata ca nu pot fi justificati 4,5 miliarde lei, bani proveniti din cotizatii, contabilizati intr-un fel sau altul, si inca 2,5 miliarde lei, disparuti dar cu tot cu aproximativ 2000 membri de sindicat. Deci, 2000 membri de sindicat nu au fost luati in evidenta la nivelul structurii centrale, iar cotizatia acestora a luat alta cale decat cea a bugetului. Este ca sunt creativi si mari specialisti baietii astia de la Bucuresti, intr-ale ingineriilor financiare? Sa nu fiti surprinsi daca, procedand la o confruntare a propriei dumneavoastre evidente de personal cu cea de la centru, vor aparea neconcordante.
Disparitia fara urma a unor mari sume de bani din cotizatia sindicatului a fost posibila datorita faptului ca acestia s-au cheltuit pe un card bancar personal, dupa bunul plac si interesele a 1-2 persoane (probabil ca intuiti care ar putea sa fie acestea).
Pana aici a fost vorba de cota parte, cash, a cotizatiei care a disparut fara urme. Exista insa si o alta metoda de �siluire� a bugetului, aplicata cu mare succes de liderii nostri de la centru, cea a cheltuielilor neeconomicoase si inoportune. Pentru o parte din acestea s-au straduit sa prezinte niste documente justificative, mare parte din ele vizibil dubioase, ca sa nu zic, dea dreptul false.
Ce parere aveti, de pilda, despre un consum de carburant, in valoare de 29 mil. lei, realizat intr-o luna, de un singur automobil, care il tira pe liderul maxim, pe la ospete si cumetrii prin tara, pe la supusi. Asadar, 29 mil. lei impartiti la 2-2,5 mil.lei/ plin, rezulta 12-15 plinuri/ luna.
Ca sa fie in siguranta pe timpul plimbarilor prin tara, pe banii nostri, liderul maxim a aprobat (sau poate nu, urmeaza sa ne faca precizari) achizitionarea de anvelope si jante auto in valoare de peste 90 mil. lei.
Si pentru ca masa sa fie si mai bogata, iar cheltuiala pe masura, au achizitionat, fara numar calculatoare si laptopuri, sa aiba toata lumea scule, inclusiv membrii lor de familie, si sa ne calculeze cu acuratete bugetul. Credeti ca s-au oprit la niste scule de medie performanta?. Da de unde, le-au cautat si gasit pe cele de inalta performanta si de aproximativ 35 mil.lei/bucata. Ca sa nu se lase mai prejos, fiindca nu are ce face cu laptopul, unul din vicelideri, fost regizor-scenarist, produs al PRO PATRIA, si-a tras o camera video, tot ultra performanta, ceva mai scumpa cei drept, dar nu prea mult, aproximativ 12.000 EURO ( 500 mil. lei). S-a plictisit veteranul nostru reporter de razboi de aparatul foto smena-6, pe care l-a utilizat o viata intreaga si a achizitionat o scula la care si el se uita cu uimire, din moment ce a angajat si un cameraman (tot pe banii nostri), care sa ne faca filmulete de pe la mitinguri, demonstratii si alte cumetrii pe la care mai participa liderul maxim si acolitii.
Mai au si o alta categorie de cheltuieli: pe alimente si bauturi. Acestea au fost achizitionate pe vremea cand liderul maxim si viceliderii luptau la incercuire cu boc si basescu in Piata Victoriei si la Cotroceni. Asa ca au facut si pe acest domeniu o investitie de peste 30 mil. lei preponderant pe bauturi. In afara acestora au mai achitat de pe cardul personal, invocate anterior, peste 36 mil.lei pe mesele individuale (a se citi chiolhanuri) servite de liderul maxim, impreuna cu acolitii, pe timpul peregrinarilor acestuia prin tara si chiar prin Bucuresti.
Ca sa nu se rataceasca si sa nu depaseasca viteza legala pe timpul marsurilor organizate de sindicalisti prin Bucuresti au facut investitii in GPS-uri si detectoare radar (si nu e vorba de cate un exemplar din fiecare, ci de mai multe, ne vor spune ei, daca vor fi binevoitori, cate si la ce sunt utile miscarii sindicale aceste scule).
Pentru a se pune la adapost fata de riscurile la care sunt supusi zi de zi, iubitii nostri conducatori si-au tras si cate o asigurare de viata. Cine (ce personalitati) si pentru ce motive s-au asigurat ne vor explica tot ei (daca vor catadicsi). Cert este ca si la acest capitol �bugetar�, au tras o investitie de peste 80 mil. lei. Si lista faradelegilor ar putea fi continuata, dar ii las sa-si aduca si ei partea de contributie la prezentarea si justificarea matrapazlicurilor.
Astea sunt doar citeva aspecte ale fraudei, dar nu si cele de maxima senzatie. Detalii mai multe veti obtine la primirea raportului de audit, repet, daca-l veti primi vreodata si daca-l veti primi, va sa fie varianta autorului si nu a traducatorului.
Asa stand lucrurile, eu m-am cerut afara de la comanda filialei de Neamt, lucru pe care nu va sfatuiesc sa-l faceti si dumneavoastra. Pe dumneavoastra va sfatuiesc sa cereti in regim de urgenta, si daca se poate, toti o data, raportul comisiei de audit, asa cum a fost redactat de aceasta. Nu acceptati nici o varianta intermediara, revizuita si adaugita de inginerii financiari ai CD.
Pasul doi: incetati a mai vira cotizatia filialei catre CD, pana la elucidarea deplina a situatiei
Pasul trei: cereti convocarea de urgenta a Consiliului National al Reprezentantilor pentru alegerea noilor organe de conducere la nivel central, analiza situatiei financiare si adoptarea unei hotariri pentru recuperarea prejudiciului produs.
Cu tot dezastrul produs si probat de comisia de audit, nici macar acum, acesti indivizi rapaci, nu se potolesc, continuand seria minariilor de tot felul, cu presiuni si incitare la fals si uz de fals asupra personalului specializat incadrat in compartimentul financiar.
Pasul patru: (in ordinea prioritatilor ar trebui sa fie primul) formularea si depunerea plingerii penale impotriva abuzurilor si ilegalitatilor comise la nivelul Comitetului Director in ce priveste gestionarea bugetului organizatiei
Stimati camarazi,
In final va adresez o intrebare, care n-as vrea sa ramana retorica. Dumneavoastra va simtiti comfortabil condus de niste amatori in ale managementului organizational, care nu au nimic, sau aproape nimic comun cu institutia militara, care n-au comandat la viata lor nici macar un pluton si care conjunctural ajunsi in fruntea acestei structure de sindicat patroneaza, daca nu si participa la potlogariile mai sus amintite.
Mentinand aceste personalitati in fruntea SCMD ne decredibilizam total si irevocabil, atat in fata membrilor de sindicat, dar si mai grav, in fata societatii civile.
Credeti oare ca reprezentantii societatii civile, unii deocamdata, nu se intreaba cum a ajuns o structura militarizata, mustind de genrali si ofiteri de toate armele si calibrele sa fie condusa de arhivari si regizori-scenaristi de desene animate? Cu siguranta ca da. Drept dovada stau pozitiile si atitudinile unor politruci agramati de genul: canacheu, talmacean, tinel, calian, popoviciu etc..
Credeti oare ca din miile de membri de sindicat nu se gasesc 5-10 ofiteri in rezerva, pur sange, care au facut ceva in cariera lor si care ar putea sa faca ceva si pentru organizatia noastra sindicala, cu siguranta, infinit mai mult decat liderii contemporani?
Continuand cu ei, nu avem decat o singura cale: pierzania. Frontul luptei noastre s-a mutat acum in justitie. Daca si pe acest front vom adopta decizii, vom actiona cu acelasi amatorism ca pana in prezent, avem toate sansele sa esuam si aici.
Cine trebuie sa vorbeasca, de acum inainte, sunt avocatii si nu liderii amatori. Dar ca sa vorbeasca bine, acestia trebuie sa fie retribuiti bine. Pe acest criteriu am mizat, mizam toti si suntem dispusi la orice efort atunci cand avem siguranta ca oameni (avocati) de forta ne reprezinta in instanta.
Din actiunile in justitie de pana acum, initiate de CD am avut parte mai mult de esecuri. De ce oare? Din motive financiare. Liderul maxim si aplaudacii nu au fost preocupati sa angajeze o Casa de Avocatura prestigioasa, care in schimbul unui onorariu consistent ne-ar fi adus si succese. Au angajat avocati de mana a doua, pe onorarii reduse si prestatii pe masura ,ca sa le ramana suficienti bani din cotizatia noastra pentru dezmatul financiar, doar punctat mai sus.
Daca nu actionam acum, maine va fi prea tarziu. Orice zi de intarizere este in defavoarea noastra.
Convocarea Consiliului National al Reprezentantilor in regim de urgenta este singura solutie pentru a pune capat arbitrariului si voluntarismului la nivel central, recuperarea prejudiciului financiar produs si sanctionarea vinovatilor.
Pentru initierea actiunilor de convocare a Consiliului National al Reprezentantilor este nevoie ca unu-doi lideri locali sa preia intiativa. O buna parte din presedintii de filialele ii cunosc bine, ii stiu oameni de isprava si de mare caracter si am convingerea ca ar putea si vor face acest lucru. As face-o chiar eu insa starea de sanatate nu-mi permite acest lucru.
Va sunt alaturi cu sufletul si cu gandul.

Cu stima,Gl. mr.(r) Ioan ZAPOR

Catre cei 400 de membri ai Filialei Arad a SCMD

In situatia in care ati fost abandonati de catre conducerea Filialei, care nu intelege sa fie mai intai de partea sindicalistilor si in al doilea rand in slujba partidului unic, de partea intereselor dumneavoastra si nu a intereselor domnului Falca si a celebrului sau nas, pana la adunarea generala si alegerea unei noi conduceri care sa reprezinte interesele SCMD, va recomandam pentru contestatii si procese, pentru parcurgerea pasilor 1a si 1b din Ghidul de procedura pentru membrii de sindicat, sa va adresati de urgenta presedintilor filialelor apropiate: Timisoara, Jimbolia, Ineu, eventual Buzias.

Batalia pe care o purtam este pentru pastrarea statutului de militar, a legaturii cu vechile functii detinute. Daca alinierea salariilor activilor la NATO ne gaseste in postura de “”civili”” (“”asistati””, actualmente “”beneficiari””) totul s-a terminat, vom fi paria societatii!

Celor care se bucura azi ca au luat 2-3 milioane in plus, li se va “reglementa” situatia, in sensul ca li se vor lua banii retroactiv, esalonat. Si noi toti vom fi dependenti de punctul de pensie care poate oricand sa scada.

Nu ne intereseaza partidele, dar uram d-lui Falca, Basescu, si acolitilor lor sa ajunga acolo unde le este locul, potrivit Constitutiei, legilor umanitatii si a celor ale lui Dumnezeu!

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD

Cine este Cosmin Gusa

Acest articol foarte interesant despre omul care judeca Armata la postul TV Realitatea in seara zilei de 27.01.2011 ca are salarii si pensii nesimtite  si ca nu mai sunt bani la buget  pentru ei a aparut in ziarul “Tricolorul” din  26.01.2011. Aceasta spune totul despre tupeul formidabil si lasitatea unor indivizi ca acesta. Si daca doriti sa vedeti vitejia  lui va rog sa va amintiti de fuga acestuia din fata unor demonstranti care voiau sa-l linseze tot pentru ca vorbea prostii.

               Aici sunt banii dumneavoastra stimati romani ! De aceea vor sa ne indeparteze ei de realitate si isi inghit limba in fiecare seara la posturile TV,incercand sa invrajbeasca armata cu profesorii,profesorii cu pensionarii,muncitorii cu intelectualii,etc ca cineva  sa  nu ii intrebe cum au acumulat ei averile uriase.Si acum nu mai sunt bani de pensii si salarii.Ca nu cumva sa ii intrebe cineva ce au facut cu averea acestei tari acumulata prin munca grea. Are tupeul acest obraznic sa spuna ca un ofiter are o pensie nesimtita  de 400 euro.Stie el prin ce chinuri au trecut  acestia?Cum poate judeca o asemenea jigodie niste oameni care au muncit onest peste 30 de ani, si care nu au nici vile nici masini de lux,iar din pensii si salarii abia pot trai decent.Sa se lupte sa urce si celelalte pensii si salarii la acest nivel,nu sa le taie la nivelul celor mai mici.Acest jegos imbogatit peste noapte ne crede pe toti fraieri? O sa vina vremea sa dea seama acestui popor de care isi bat joc.Are destule exempla in istorie.

                                  TRICOLORUL NR.2073 din 26.01.2011

Pe uşa vilei de la Cornu a lui Cosmin Guşă scrie "Live Fast", probabil fără nici o legătură cu scurta sa viaţă politică. Tot pe uşă e desenat şi un cap de mîţă. Vila cu trei niveluri posedă un teren de tenis cu nocturnă şi cîteva rînduri de pomi. Proprietatea lui Cosmin Guşă e cocoţată tocmai sus pe deal, de unde poate să aibă o panoramă cuprinzătoare a majorităţii proprietăţilor politice din zonă.

În faţă are un Jeep Grand Cherokee, o limuzină Lexus şi un Mercedes A Classe. Lîngă vilă, un bătrîn sortează o movilă de ceapă, iar pe terasă Cosmin Guşă citeşte în linişte. Întreaga proprietate este evaluată la peste 5.000.000 de euro. Bani de furat.

Toată presa îl scuipă în chelie pe lacheul lui Pazvante Chiorul
Cozmin Guşă, un şobolan dresat de Serviciile Secrete: KGB, CIA, MOSSAD, SRI (I)
Aparent este convingător. Are o voce puternică şi un timbru radiofonic. Dă impresia că ar şti multe dedesubturi şi, din spusele sale, reiese că ar fi fost marele maestru al combinaţiilor, pe oriunde a trecut; fie că e vorba de trustul magnatului Dan Voiculescu, de Partidul-Stat al lui Năstase şi Iliescu, ori chiar de "Revoluţia Portocalie", Guşă pretinde, direct sau indirect, că ar fi creierul din umbră sau chiar matca strategiilor, ideilor şi, în final, a succeselor respectivelor instituţii. În realitate, Guşă nu este decît un tupeist profitor, cu toate caracteristicile de rigoare - incult, cabotin şi mincinos. Peste toate astea, Guşă, care a încercat să arunce cu caracterizări de tip "păpuşă" sau "păpuşar" în toată lumea, este, el însuşi, o păpuşă în mîini deloc curate. Aşa susţin şi apropiaţii săi, aşa reiese şi din analiza carierei sale, precum şi a averii uriaşe pe care o posedă. Ziaristul mediocru Cozmin Guşă a deschis ochii în lumea Capitalei, fiind adus de la Cluj la Trustul "Intact" în urma negocierii unui contract de producţie între Vasile Stîngă - pe vremea aceea patron al celebrului circuit financiar "Eurobingo" - şi Antena 1. Respectivul circuit financiar a fost o afacere extrem de dubioasă, lăsată liberă pe piaţă de Serviciile Speciale Româneşti de la acea vreme şi care a adus sume exorbitante în buzunarele unora şi altora.
Desigur, Antena 1 a cîstigat bani cinstiţi, întrucît încasările au fost din producţie publicitară şi din alte activităti legale, de presă. Cozmin Guşă s-a mai remarcat în faţa patronului Dan Voiculescu, cunoscut pentru "ariciul" pe care îl are în buzunar, propunînd ca o măsură de rentabilizare a trustului scăderea salariilor angajaţilor. Acest fapt, pe lîngă tendinţa sa de a controla activitatea "Jurnalului Naţional" şi a multor emisiuni de la Antena 1, l-a făcut pe celebrul ziarist Marius Tucă să îi declare război deschis acestui parvenit. În unele cercuri, Dan Voiculescu afirmă că individul cu eczemă pe chelie îl fura şi făcea numai găinării. Guşă spune că a cîştigat bani frumoşi la Antena 1. Ce a făcut cu ei şi unde s-au dus aceşti bani nu se ştie, pentru că averea lui - constînd în imobile şi terenuri scumpe, precum şi acţiuni la diverse societăţi - începe să se oficializeze abia după intrarea în politică. Contrastul este mult prea evident: pînă la "penetrarea" în politică, Guşă era proprietarul unui teren şi al unei fîneţe în Comuna Cornu, cumpărate la preţuri modeste la acea dată; după 2001, începe un sir formidabil de investiţii imobiliare, care reies chiar din Declaraţia sa de Avere - două vile în Bucureşti, două apartamente tot în Capitală şi o casă de vacanţă în Comuna Cornu. Nu amintim decît în treacăt zvonurile care circulă despre proprietătile trecute pe numele familiei - părinţi, soţie ş.a. Dar, dacă Guşă are curajul pe care-l tot clamează, să facă bine şi să-şi roage rudele de gradul 1 şi 2 să-şi facă publice Declaraţiile de Avere. Noi facem prinsoare că tupeistul pe cale de răsuflare nu va avea curajul să răspundă acestei provocări. Luînd în ordine proprietăţile individului, constatăm că ele se află în zone de prim rang ale Bucureştilor - atitudine caracteristică arivistilor şi parveniţilor care au pretenţia că sînt figuri centrale ale vieţii Capitalei. Interesant este că una din case este închiriată, pe bani frumoşi, circa 3.000 de euro pe lună, firmei "OMV". Adică, exact firma care a privatizat "Petrom"-ul, afacere îndelung analizată şi atacată de Guşă&Co. De altfel, în mod suspect, atacurile PIN-ului la adresa "Petrom" au încetat la fel de brusc cum au şi început. Concluzia o pot trage cititorii.şi eventualii anchetatori.
O altă chestiune interesantă este averea mobilă a lui Guşă. Milioanele de dolari care compun astăzi bunurile mobile şi imobile ale liderului PIN sînt obţinute, conform propriilor declaraţii, din dividende. Avînd în vedere politica oricărei firme de a aloca o cotă extrem de mică veniturilor din dividende - majoritatea profitului fiind reinvestit - înseamnă că firmele la care este acţionar Guşă au obtinut anual beneficii de sute de milioane de euro! Credem că energicul domn Sebastian Bodu ar putea da o lovitură Mafiei economico-financiare legate de politică printr-o anchetă care să plece de la corelarea profiturilor declarate de către firmele la care sînt acţionari politicienii şi Declaraţiile de Avere ale acestora. Pentru că, domnule Bodu, cu flerul dvs. de copoi financiar, nu vi se pare suspect că un individ care nu acumulează nici un fel de avere ca director într-un mare trust să cumpere sau să construiască 5 vile şi apartamente după ce nu mai face afaceri, dar intră în politică? De asemenea, îl întrebăm pe dl. Adrian Năstase, fost preşedinte executiv al PSD - şi părinte politic al lui Cozmin Guşă -, cu cît îl plătea pe fostul său secretar general (al PSD), astfel încît acesta a putut să acumuleze cele 5 proprietăti imobiliare între 2001 şi 2005?! Dacă tot am adus vorba despre PSD, atunci să vorbim şi despre cea mai tenebroasă afacere a lui Cozmin Guşă: investiţia rusească de la Cîmpia Turzii. Liderul PIN s-a dus personal cu ruşii pentru a-i introduce la Cîmpia Turzii şi a făcut totul pentru ca aceştia să realizeze privatizarea. Rezultatul - un dezastru economic, faliment, somaj, spolierea Statului Român de încă un obiectiv industrial extrem de important. Sigur, nu discutăm acum dacă Guşă a avut vreun rol în evolutia post-privatizare a întreprinderii; problema pe care o ridicăm noi este în ce calitate a intervenit Guşă pentru privatizarea întreprinderii? La vremea aceea, el nu avea nici o funcţie administrativă, nu era nici parlamentar, nici membru al Executivului, nici nu reprezenta în vreun fel judeţul... Era, pur şi simplu, un influent ins politic (din partidul de guvernămînt!), care, după cum se vede, şi-a folosit din plin aceste canale politice în favoarea firmei ruseşti. Or, aşa ceva ar fi definit, de către procurorii din întreaga lume civilizată, trafic de influenţă. Oare DNA nu ar putea lua la verificat şi această implicare a politicului în privatizare? Încă o întrebare: de ce îi este teamă "curajosului" Cozmin Guşă să se ducă prin Cîmpia Turzii? Oare pentru că l-ar lua la omor locuitorii oraşului la a căror sărăcire a contribuit atît? Informaţiile de care dispunem ne permit să formulăm ipoteza că Afacerea Cîmpia Turzii a însemnat şi căderea lui Cozmin Guşă din PSD. Serviciile de Informaţii Externe, conduse la acea vreme de Ioan Talpeş, au demonstrat o conexiune între aşa-zişii investitori ruşi - susţinuţi de Guşă - şi forţe oculte din fosta Uniune Sovietică. Informaţiile au ajuns la conducerea statului (şi a partidului) şi s-a decis eliminarea acestui agent de influenţă din partid. De aici, rezultă şi "prietenia" pe care i-o poartă Cozmin Guşă fostului general, Ioan Talpeş. Faptul că acesta din urmă nu contraatacă cu datele pe care le are este foarte explicabil - fostul ofiter respectă jurămîntul de confidenţialitate. Conform informaţiilor, Cozmin Guşă îşi continuă afacerile cu aripa întunecată a suprastructurii fostei Uniuni Sovietice. Vizitele sale la Moscova, urmate de explicaţii bîlbîite şi incoerente, nu fac decît să confirme o anumită subordonare a acestui tînăr faţă de bătrîna şi odioasa structură ex-sovietică. O altă legătură, acuzată şi dezvăluită chiar de foştii săi colegi de partid, este aceea cu Virgil Măgureanu şi Iulian Vlad. În ceea ce-l priveste pe bătrînul general, din informaţiile noastre reiese că acesta refuză avansurile lui Guşă, fiind contrariat de insistenţa cu care îi promovează numele - precum şi aşa-zisele întîlniri în doi - la fiecare apariţie în public. În ceea ce-l priveşte pe Virgil Măgureanu, legătura lui cu KGB şi cu zona de influenţă ex-sovietică este bine cunoscută, fiind reclamată în mii de articole de politicienii şi presa care au făcut marea greşeală de a-l introduce pe Cozmin Guşă în Parlament. Fostul său coleg, deputatul avocat Aurelian Pavelescu, declara, exasperat de situaţia din PIN: "Cozmin Guşă trebuie să clarifice relaţia lui cu Iulian Vlad, pentru opinia publică, pentru cei care au rămas în PIN şi care au încredere în continuare în el. Trebuie să clarifice relaţiile lui cu Virgil Măgureanu! Trebuie să clarifice relaţiile lui cu Mircea Popa! Trebuie să clarifice de unde vin banii, şi pentru partid, şi pentru propria lui persoană. Cozmin Guşă este o persoană care nu are o meserie. Cozmin Guşă de meserie este fizician, a făcut Facultatea de Fizică. A intrat în presă într-un mod destul de ciudat. A spus că are 3 case şi 3 apartamente (un apartament şi o vilă ar fi pe numele familiei - nota red.). Averea lui de pe Declaraţie depăseste 1 milion de euro". În concluzie, Cozmin Guşă ar face bine ca, înainte de a scuipa în stînga şi în dreapta, să dea cîteva explicaţii cu privire la propria persoană. Care sînt legăturile cu Rusia, de unde şi cum a acumulat formidabila sa avere - inclusiv aceea a familiei? Desigur, cu abilitatea lui şerpească, va ocoli aceste întrebări; noi, însă, vom sta cu ochii pe el, pentru că, recunoaştem, am lăsat acest vierme să ajungă şobolan. Acum el încearcă să muşte patrioţii şi oamenii care încearcă să facă ceva în ţara aceasta. Gigi Becali avea dreptate - sîntem martori! Acest Guşă i-a fost prezentat de către Viorel Hrebenciuc; îl invităm pe preşedintele PNG să spună cîţi bani i-a cerut Guşă - şi de cîte ori - ca ajutor sau ca împrumut (?!), pe vremea cînd lucra în trustul lui Dan Voiculescu. Asta, ca o dovadă de cîţi bani dispunea Guşă înainte de a intra în politică...

 Trimiteti mai departe sa citeasca lumea cine este acest derbedeu.

MARTURISIRE ESENTIALA, PROFETICA, A SINODULUI BISERICII GRECIEI DESPRE CAUZELE CRIZEI ECONOMICE, PLANUL DE INROBIRE MONDIALA SI REMEDIILE SALE DUHOVNICESTI. Si despre o prima strategie diversionista de abatere a atentiei de la cuvantul marturisitor

Daca privelistea ce o ofera Biserica Serbiei este una de plans si jale, Biserica Greciei infatiseaza o pozitie de incredibila atitudine ortodoxa, in sensul plenar al cuvantului, luata fata de planurile si experimentele sociale aplicate tarii de aceiasi eurocrati si euro-masoni care, prin intermediul UE, FMI si Banca Mondiala, injuga tot mai multe state la o noua ordine mondiala in facere.

Problema este deosebit de importanta deoarece pozitia Bisericii Greciei poate deveni un exemplu de urmat pentru celelalte Biserici surori (in special a noastra, avand in vedere experimentul si mai dur aplicat tarii prin asa-zisa austeritate) si reprezinta o prima condamnare arhiereasca a acestor criminale masuri ce preconizeaza un adevarat genocid social. Miza este enorma: protejarea intereselor poporului, a statului national dar, mai cu seama, a importantei si rolului asumat de Biserica in acest proces de inrobire, decimare si abuz asupra popoarelor, in numele unei agende prin care se urmareste trecerea catre o noua stapanire totalitara. Adica: Biserica va tacea asupra acestor planuri, se va ralia lor, sau va protesta, fie si cu riscul prigoanei? Iata ca un prim raspuns vrednic este dat de Sinodul Greciei, care alege calea marturisirii.

Un exemplu menit sa intareasca pe episcopii din Biserica noastra care au luat deja pozitie fata de arhitectii noii dictaturi in formare, pe episcopii care, poate, pana acum nu ai indraznit sa isi spuna pe fata opozitia dar si sa avertizeze pe cei care, inglodati in interese si ambitii faraonice, sunt desprinsi de realitatea in care se zbate poporul si de repercusiunile pe care masurile de austeritate le vor avea, in curand, provocand “suferinte sociale” si tulburari.

Sa luam aminte, insa. Evident ca cei care conduc aceste planuri masive de dezagregare nationala si sociala se asteapta si la momente sau atitudini de rezistenta. Sa nu ne inchipuim ca nu au pregatite strategii de contracarare. Si deja, in cazul grecesc, se vede deja ca sunt puse la lucru manipulari prin care atentia sa fie deturnata de la esential, de la miza ce se afla in joc: faptul ca Biserica, in corpore, la nivel de ierarhie, marturiseste impotriva planurilor antihristice, este deja pus in penumbra de scandalul provocat in jurul declaratiilor IPS Serafim de Pireu. Avand in vedere ca, dupa cum a declarat chiar mitropolitul Serafim, pozitiile sale pe tema sionismului se cunosteau demult, fiind publice, nu are cum sa fie intamplator ca tocmai acum s-a creat un scandal in jurul lor, axat, cum altfel, in jurul acuzatiilor de anti-semitism (in conditiile in care Mitr. Serafim a condamnat – si recunoscut – explicit holocaustul…).

Care ar fi strategia: pe langa a pune in penumbra marturisirea Sinodului grecesc, o alta miza este de a compromite chiar mesajul in sine, care va fi infierat pentru ca ar fi conspirationist si ar ascunde prejudecati si atitudini anti-semite, de fapt (pe logica manipularii: iata ce fel de ierarhi stau in spatele declaratiei sinodale).

Ceea ce este dureros este ca ceata “marturisitorilor” si a otevistilor ortodocsi pun un umar deosebit la aceasta strategie, amplificand la maxim, la randu-le, scandalul din jurul declaratiilor lui IPS Serafim de Pireu, aducand in fata tot felul de teorii care chiar sunt conspirationiste si imposibil de dovedit (deci inutil de adus in discutie) citand tot felul de surse dovedit false (reamintin ca Protocoalele sunt o capcana inghitita de naivi si propagata de interesati) si aratand, pe scurt, nu doar ca nu pricep nimic din miza luptei in care s-a angajat Biserica Greciei dar chiar, constient sau nu, actionand in directia strategiilor de manipulare si de contracarare a marturisirii ortodoxe!

***

„CĂTRE POPOR”
enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei
Ierarhia Bisericii Greciei care s-a întrunit în şedinţă ordinară pe 5-8 octombrie 2010 simte nevoia să se adreseze creştinilor săi, poporului lui Dumnezeu, dar şi fiecărui om bine intenţionat, pentru a vorbi pe limba adevărului şi a dragostei.

Zilele pe care le trăim sunt grele şi critice. Trecem ca ţară printr-o criză economică cumplită care creează multora nesiguranţă şi teamă. Nu ştim ce ne aşteaptă în ziua de mâine. Ţara noastră se pare că nu mai este liberă, ci în fapt este administrată de creditorii noştri. Ştim că mulţi dintre voi aşteptaţi de la Biserica ce vă păstoreşte să vorbească şi să ia poziţie asupra evenimentelor la care suntem martori.

Este adevărat că ceea ce se întâmplă în patria noastră este inedit şi cutremurător. Criza duhovnicească, socială şi economică merge mână în mână cu răsturnarea întregii firi. Este vorba de încercarea dezrădăcinării şi distrugerii temeiurilor multor tradiţii care până acum erau considerate de la sine înţelese pentru viaţa din spaţiul nostru. Din punct de vedere social se operează o răsturnare a datelor şi a drepturilor, desigur cu un argument evident: măsurile acestea le cer creditorii noştri. Declarăm de aceea că suntem o ţară sub ocupaţie şi că executăm poruncile conducătorilor-debitorilor noştri. Întrebarea care se naşte este dacă solicitărilor lor privesc doar chestiunile economice şi de asigurări sau vizează şi fizionomia duhovnicească şi culturală a patriei noastre.
În faţa acestei situaţii orice om raţional se întreabă: de ce nu am luat mai devreme toate aceste măsuri drastice, care astăzi sunt caracterizate drept necesare. De ce nu am schimbat la timpul lor toate aceste patogenii ale societăţii şi ale economiei pe care azi le realizăm în un mod brutal? Persoanele de pe scena politică din ţara noastră sunt, de decenii, aceiaşi. Cum au socotit atunci costul politic, ştiind că conduc ţara la catastrofă, iar azi ei se simt în siguranţă, pentru că acţionează de pe poziţia celor care dau porunci? Au loc răsturnări radicale pentru care altădată se revolta întreaga Grecie, iar azi ele se impun aproape fără împotriviri.

Criza noastră economică, în cuvinte foarte simple, se datorează diferenţei dintre producţie şi consum. Între ritmul lent al producţiei pe care îl atingem şi nivelul ridicat de viaţă cu care ne-am învăţat să trăim. Când ceea ce se consumă este mult mai mare decât ceea ce se produce, atunci balanţa economică înclină spre partea cheltuielilor. Ţara noastră, pentru a face faţă, este nevoită să se împrumute cu speranţa că balanţa perturbată se va reechilibra. Atunci când însă nu se întâmplă acest lucru şi debitorii cer returnarea împrumuturilor plus dobândă, se ajunge la criză şi la faliment. Criza economică care chinuie şi domină ţara noastră nu este însă decât vârful iceberg-ului. Este urmarea şi rodul unei alte crize, a celei duhovniceşti. Disproporţia dintre producţie şi consum prezintă însă nu doar o dimensiune economică, ci în primul rând este un fapt duhovnicesc. Este indiciul crizei duhovniceşti, care priveşte atât conducerea ţării, cât şi poporul. O conducere care nu a putut să aibă o atitudine responsabilă faţă de popor, care nu a putut sau nu a vrut să vorbească pe limba adevărului, care a promovat modele eronate, care a cultivat relaţiile clientelare, numai şi numai pentru că a avut ca scop deţinerea puterii. O conducere care în practică se vădeşte că a subminat interesele reale ale ţării şi ale poporului.

Şi pe de altă parte, un popor, adică noi, care ne-am purtat iresponsabil. Ne-am lăsat pradă bunăstării, îmbogăţirii facile şi traiului bun, ne-am dedat câştigului uşor şi înşelăciunii. Nu ne-am pus problema adevărului lucrurilor. Revendicarea arbitrară a drepturilor de către bresle şi grupuri sociale, cu o desăvârşită nepăsare faţă de coeziunea socială, au contribuit în mare măsură la situaţia de astăzi.

Esenţa crizei duhovniceşti este absenţa sensului vieţii şi încarcerarea omului în prezentul rectiliniu, adică în instinctul lui egoist. Un prezent fără viitor, fără perspectivă. Un prezent condamnat la plictis şi monotonie. Viaţa a devenit un interval de timp între două date, a naşterii şi a îngropării, cu un interval necunoscut între ele.

Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere cu iraţionalul şi lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: „de ce iei droguri, fiule?” şi îţi răspund: „spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)”; sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: „nu înţelegeţi că eu iau droguri, ca să trăiesc”, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sens al vieţii noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci diferenţierea de restul lumii este singurul drum de viaţă, pentru că altfel, dacă nu eşti imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul nostru. Întrebarea – dilema lui Dostoievski „libertate sau fericire?” o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat tremură mai degrabă „oare nu cumva i se vor micşora veniturile?”, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o exploatează actualii „negustori de popoare”.

În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile noastre şi să cercetăm care este partea noastră de vină în prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă de atitudini care v-au rănit. Negustorii distrugerii relaţiei dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au exploatat îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au încercat să destrame încrederea dumneavoastră în Biserică.

Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca mod de viaţă şi acesta este asceza. Şi dacă consumul este sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens, asceza este drumul, pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul sportivului care îl conduce la competiţie şi la medalie, iar această medalie este viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii, împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte.

Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul educaţional actual se raportează la elev nu ca la o persoană, ci ca la un calculator electronic şi singurul lucru pe care îl face este să îl „încarce” cu materie, neinteresându-se de întreaga sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se împotrivesc. De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului Noului Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul lor îl vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica sa să îi facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.

Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii ospitaliere pentru tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre ele, în care mulţi tineri găsesc refugiu în căutarea lor după sens şi speranţă.

Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan, nu o Biserică secularizată, ci una sfinţită şi sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere. O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul viclean al acestei lumi, indiferent dacă împotrivirea conduce la prigoană şi martiriu.

Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit alături de om şi să îl sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi aceasta este puterea noastră şi puterea ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să o submineze. Ei ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu uşurinţă se vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne învaţă că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul final era omul şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune guvernării, ci acelora care exploatând guvernarea şi ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în economie, prezenta criză este fabricată, este o criză care urmăreşte controlul mondial de către puteri care nu sunt iubitoare de oameni.

Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că nu a încetat să fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să îngăduie nici nu fel de nedreptate, dar este datoare să arate disponibilitate pentru mărturisire şi martiriu. Ştim că oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima lor. Cunoaştem acest lucru, pentru că prima lor oprire în căutarea speranţei este Biserica din zona lor, parohia lor. Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul de unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze întreaga societate locală respectivă.

Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor sociale cu scopul de a urmări îndeaproape şi de a preîntâmpina metodic problemele pe care le creează prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai existe nici măcar un om care să nu aibă o farfurie de mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, pentru că mulţi dintre dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest efort al parohiei voastre şi îl susţineţi economic. Vă chemăm să staţi aproape fiecare de parohia voastră, ca să ne confruntăm împreună cu aceste momente grele.

Poporul nostru a trecut şi altă dată prin sărăcie şi foame, dar a îndurat şi a biruit, pentru că atunci avea perspective. Noi toţi putem să ajutăm pe unul şi unul pe mulţi. Dumnezeu nu ne-a dat duh de frică, ci de putere şi de dragoste. Cu acest duh, adunaţi în jurul marii noastre familii, Biserica, scoţând la iveală greşelile noastre, căutând sensul vieţii în dragoste, vom ieşi din acest ceas greu.

Ierarhia Bisericii Greciei

Apel disperat

Am onoarea sa ma prezint, sunt Lt.Col.rez.prof.dr.ing. Tabacu Constantin din Craiova.

Datorita faptului ca nu s-a dat curs rapoartelor si audientelor mele la toate esaloanele de a ramane in activitate, pentru ca am luat atitudine fata de faptele de coruptie, am fost obstructionat, marginalizat si indepartat din randul cadrelor active ale armatei.

Doream sa ajung general, dar pentru ca m-am opus si acestor disponibilizari fortate prin lichidarea unor mari unitati si unitati, cum a fost falimentat si distrus tot ce a fost bun in tara noastra, si eu am fost restucturat mai mult fortat din Armata in anul 2002 cu toate ca unitatea mea unde fusesem mutat nu s-a restructurat. La toate acestea s-a mai adaugat si atitudinea pe care am avut-o fata de coruptie, nepotism distrugere si instrainare de tehnica  militara pentru falimentare, fapt ce m-au determinat sa sesizez toate esaloanele de la unitate, marea unitate, comandament, minister, parlament, presedintie.

Pentru toate acestea mi-au fost diminuate si unele drepturi privind pensia pentru care a trebuit sa ma judec ani de zile si sa mi le obtin in instanta.

Nu sunt revolutionar cu toate ca in anul 1989-1990 am fost singurul ofiter trimis din Craiova cu tehnica auto in Bucuresti pentru aprovizionarea capitalei, am refuzat sa iau cu mine arma din dotare, asa cum am refuzat sa iau parte la masurile aberante privind constituirea unor grupe de interventie in unitate pentru minerii de la Cozia, pentru care am fost pedepsit, eu avand 2 cumnati mineri si ma trag din aceeasi zona.

Pentru toate acestea am fost pedepsit si pentru faptele bune cand doream sa semaforizez Aerodromul din Craiova pe cont propiu pentru a preintimpina accidentele, asa cum a fost si accidentul din 1997 ce s-a soldat cu16 morti si 2 raniti, colegi ai nosti. Atunci toti mi-au dat dreptate si au recunoscut ca daca nu eram obstructionat si duceam la indeplinire aceasta poate nu mai avea loc si acest eveniment tragic.

Nu doresc sa vorbesc foarte mult despre toate acestea pentru ca am luat atitudine fata de coruptie si ilegaliti, am fost judecat, neavansat si pedepsit si fortat sa plec din armata cu unele drepturi banesti privind pensia diminuata pe care a trebuit sa le obtin in instanta dupa ce m-am judecat ani de zile. 

            De la o pensie de 2800 RON             am ajuns acum cu recalcularea pensiilor la o valoare de 1502 RON, la o vechime de 35 de ani cu grupele de munca, in conditiile in care eu aveam o Decizie irevocabila obtinuta in instanta nr 2514, dosar nr 2446/CM a Curtii de Apel Craiova. De la iesirea la pensie eu am mai acumulat 6 ani vechime in munca ca profesor pentru care am trimis adeverinte alaturi de fisa de grupele de munca din armata, unde imi lipsesc intentionat unele perioade.

Arat ca pensia mea trebuia sa ramana aceeasi conform deciziei irevocabile, fiind lucru judecat si eventual putea sa mai creasca datorita anilor pe care i-am lucrat ulterior ca profesor, la care am trimis adeverinta si nu sa scada cum s-a procedat acum in cazul meu. De la iesirea la pensie am dat examen in fiecare an in invatamant pentru un post, fiind licentiat in mai multe domenii, avand si titlul de doctor, am lucrat o perioada ca profesor suplinitor, dupa care m-am titularizat la o concurenta de zeci de candidati pe un loc.

In anul 2009, desi eram titular si aveam un contract individual de munca, a trebuit sa plec din invatamant datorita legii 329/2009, o lege aberanta privind cumulul pensiei cu salariul, lege ce imi interzice dreptul la munca.

In prezent, la casa parinteasca din comuna Runcu judetul Gorj, de unde ma trag, atat mie cat si altor consateni ne este furata proprietatea de catre interlopi ajutati din spate de magistrati si politicienii care ne conduc.

Acum ma intreb si va intreb si pe dvs in ce tara traim si pentru ce traim, cat trebuie sa ii mai suportam pe cei care ne conduc si ne dau lectii de morala din cele mai inalte pozitii ale statului roman, ne infometeaza, ne dau afara din serviciu in timp ce ne cresc datoriile, ne sunt diminuate pensiile, ne este furata proprietatea, sa devenim slugi in propria tara, iar institutiile statului nu ne mai reprezinta, ne sunt crescute datoriile fara voia noastra prin imprumuturile ce le fac, mi se fura statutul de militar, practic ne este distrus prezentul si ni se ucide viitorul noua si copiilor noastru.

In speranta ca vom schimba aceasta conducere ce a devenit nociva societatii noastre, va rog sa contati si pe actiunile mele ce reprezinta un apel disperat ce doresc sa-l cunoasteti si sa-l mediatizati.

Data : 25.01.2011                                                           Cu respect,

                                                                                                      Lt.Col.rez.prof.dr.ing. Constantin Tabacu